14,795 matches
-
putea susține c] raportul dintre cele dou] p]rți va fi întotdeauna inegal în ceea ce privește aptitudinile retorice, tehnica argumentativ] și carismă personal]. Sunt aceste însușiri sursă dominației inerente și a distorsiunii ideologice sau sunt pur si simplu instrumentele legitime ale convingerii raționale? În acest fel, întreb]rile referitoare la morală sexual] duc la chestiuni mai generale privitoare la relațiile sociale. Bibliografie Aquinas, Thomas: On the Truth of the Catholic Faith, trans. V.J. Bourke (New York: Doubleday, 1956), Book 3, Providence, Partea a 2
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
motive suficient de bune pentru a abandona o ființ] în voia aceluiași destin. Prin ce altceva am putea identifica linia de netrecut? S] fie vorba despre rațiune sau poate despre limbaj? Dar un cal adult sau un câine sunt mai raționali și mai comunicativi decât un bebeluș în vârst] de o zi, de o s]pt]mân] sau chiar de o lun]. Presupunând c] nu ar fi așa, cu ce ne-ar ajuta acest lucru? Întrebarea nu este dac] animalele pot
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unor teorii că cele susținute de Regan. În schimb, Singer pledeaz] pentru o versiune mai sofisticat] a utilitarismului care s] conduc] la o decizie mai „digerabil]” decât cea de mai sus. Singer susține c] ființele umane conștiente de sine și raționale au capacitatea de a avea o preferinț] specific] pentru existența conținu]. Uciderea celor din barcă de salvare ar intra în conflict direct cu aceast] preferinț]. Nu este clar dac] și câinii au aceast] preferinț], desi ei pot avea alte preferințe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care principiile morale li se aplic] animalelor. Dac] rațiunea este singurul factor motivant al comportamentului etic, ne putem atunci întreba de ce unii oameni, familiarizați cu raționamentele lui Singer, conținu] s] m]nânce carne. Deși mulți au susținut c] a acționa rațional prespune a acționa moral, rațiunea este doar un element în procesul de luare a deciziilor. Sentimentele, desi adesea renegate, joac], de asemenea, un rol crucial. Sentimentele de indignare sau revolt], de simpatie sau compasiune sunt importante în dezvoltarea sensibilit]ților
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt puși la ad]post de consecințele propriilor acțiuni. Fermele și laboratoarele nu sunt locuri vizitate de mulți oameni. Simpatia pe care ei ar putea-o resimți în mod natural fâț] de o ființ] care sufer], dublat] de principii morale raționale i-ar determina pe cei mai multi s] obiecteze fâț] de existența acestor instituții. Deși nu putem resimți direct efectul fiec]rei acțiuni pe care o realiz]m, nu exist] nici un motiv pentru a nu încerca acest lucru. Dup] cum sugera teoreticiana
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
țile politicienilor. Nici scriitorii din acest domeniu nu clarific] întotdeauna ceea ce vor s] spun] prin moral], politic] sau „mâini murdare”. Cred c] Machiavelli poate fi cel mai bine înțeles că insistând pe ideea c] necesitatea politic] cere uneori în mod rațional inc]lcarea adev]ratelor rațiuni morale, care, în alt] situație, ar fi decisive. Ins] discuțiile moderne abordeaz] ceea ce este recunoscut că aceeași problem] sugerând c] exist] o moral] specific], potrivit] activit]ții politice și c] verdictele ei cânt]resc mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de principiu se refer] mai degrab] la profunzime decât la universalitate. Drept urmare, cu toate c] va avea și o nuanț] moral], un asemenea principiu nu trebuie s] fie el însuși unul moral așa cum ar putea fi considerat, afectând fiecare agent rațional. Trebuie totuși s] fie suficient de puternic astfel încât s] elimine convingeri precum axioma Vicarului din Bray („Domnule, orice rege ar conduce, eu voi fi tot Vicarul din Bray!”). Este evident c] exist] dificult]ți în explicarea mai clar] a unei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
faptul c] ele nici m]car nu pretind c] reprezint] felul în care este lumea. Astfel, ele nu pot fi evaluate că adev]rate sau false. Într-adev]r, conform imaginii standard, dorințele noastre nu reprezint] obiectul nici unui fel de critici raționale. Faptul c] avem o anumit] dorinț], sub rezerva unei remarci care se va face îndat], este conștientizat doar de noi înșine. Ar fi regretabil s] avem anumite combinații de dorințe - probabil c] dorințele noastre nu pot fi toate satisf]cute
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este conștientizat doar de noi înșine. Ar fi regretabil s] avem anumite combinații de dorințe - probabil c] dorințele noastre nu pot fi toate satisf]cute împreun] -, dar dorințele noastre în sine au toate un caracter neutru din punct de vedere rațional. Acest lucru este important deoarece sugereaz] c], în ciuda faptului c] descoperim anumite lucruri despre lume, si chiar dac] acestea pot avea un impact pozitiv asupra percepțiilor noastre, ele nu ar trebui s] aib] nici un impact rațional asupra dorințelor noastre, din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
am dorința care o ajut] s] se produc]. Prin urmare, remarcă este cât se poate de lipsit] de important]: dorințele fac obiectul criticii rațiunii, dar numai în m]sura în care acestea se bazeaz] pe percepții care sunt subiectul criticii raționale. Dorințele care nu sunt legate într-un mod asem]n]tor de percepții care pot fi criticate rațional nu constituie în nici un fel subiectul criticii raționale. Vom reveni îndat] la aceast] idee. Astfel, conform imaginii standard a psihologiei umane exist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în m]sura în care acestea se bazeaz] pe percepții care sunt subiectul criticii raționale. Dorințele care nu sunt legate într-un mod asem]n]tor de percepții care pot fi criticate rațional nu constituie în nici un fel subiectul criticii raționale. Vom reveni îndat] la aceast] idee. Astfel, conform imaginii standard a psihologiei umane exist] dou] tipuri de st]ri psihologice - percepții și dorințe - distincte una de cealalt]. Aceast] imagine este important] pentru c] ne ofer] un model pentru a înțelege
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moral] doresc sau nu s] acționeze în conformitate cu aceasta trebuie considerat] acum o chestiune distinct]. S-ar putea ca ei s] aib] sau nu o dorinț] conform] credinței lor. În orice caz, ei nu pot fi criticați din punct de vedere rațional. A avea sau a nu o dorinț] conform] credinței este pur si simplu o tr]s]tur] a profilului psihologic al unei persoane. Dar s] lu]m acum în considerare a doua tr]s]tur], si anume caracterul practic al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morale pare s] aib] propriile implicații psihologice și metafizice. Din punct de vedere psihologic, din moment ce pentru a emite o judecat] moral] trebuie s] avem o anumit] dorinț] și nici o recunoaștere a unui fapt despre lume nu ar putea în mod rațional s] ne oblige s] avem o anumit] dorinț], măi degrab] decât altă, judecată noastr] trebuie s] fie într-adev]r doar o expresie a acelei dorințe. Și aceast] implicație psihologic] are un corespondent metafizic. Contrar aparentei inițiale, se pare c] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ne lans]m într-o discuție moral] este s] inducem adversarului nostru aceleași dorințe că ale noastre. Dar, în mod fundamental, ei trebuie s] spun] c] încerc]m s] proced]m astfel nu pentru c] adversarul ar trebui în mod rațional s] aib] aceste dorințe - amintiți-v] de remarcă menționat], dorințele nu trebuie s] fie deloc supuse criticii raționale - mai degrab] doar pentru c] acestea sunt dorințele pe care noi vrem că el s] le aib]. Dar, în acel caz transpare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în mod fundamental, ei trebuie s] spun] c] încerc]m s] proced]m astfel nu pentru c] adversarul ar trebui în mod rațional s] aib] aceste dorințe - amintiți-v] de remarcă menționat], dorințele nu trebuie s] fie deloc supuse criticii raționale - mai degrab] doar pentru c] acestea sunt dorințele pe care noi vrem că el s] le aib]. Dar, în acel caz transpare o obsesie exagerat] pentru argumentul moral, o impunere a dorințelor noastre asupra celorlalți. Antirealismul nu este o opțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
n]toare despre ideea conform c]reia putem caracteriza o fapt] moral] pe baza funcției adecvate a ființei umane, deoarece în m]sura în care înțelegem ideea de „funcție adecvat]”, consider]m c] această const] în a fi rezonabili și raționali). Prin urmare, am putea obiectă în cele din urm] c] acest tip de realist moral nu reușește s] ne ofere o alternativ] real] la concepția inițial] despre faptă moral]. Astfel, adev]rata întrebare care se pune este dac] realistul moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și dorințe. A intelege motivele pentru care aceasta este o combinație ne permite s] înțelegem de ce putem vorbi în mod legitim despre credințele noastre privind motivele pe care le avem și de ce a avea astfel de credințe cere în mod rațional s] avem dorințele corespunz]toare. Imaginați-v] c] faceți baie copilului. În timp ce îl sp]lați, el începe s] țipe. Nimic din ceea ce ii faceți nu pare s] îl opreasc]. Privindu-l țipând, v] cuprinde dorința de a-l înecă. Acum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru care nu aveti nici un motiv. Totuși, imaginea standard pare total incapabil] s] accepte acest r]spuns. La urma urmei, dorința dumneavoastr] de a înecă copilul nu trebuie s] se bazeze pe o credinț] fals]. Situația trece dincolo de limitele criticilor raționale - sau cel puțin așa ne indic] imaginea standard. Problemă aici este c] imaginea standard nu ofer] nici un privilegiu special dorinței noastre în condițiile în care am fi „liniștiți, calmi și cu mintea adunat]” (pentru a folosi o expresie informal]). Și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
criticat din punct de vedere rațional pentru c] nu am acea dorinț]? Cu sigurant]. La urma urmei, din punctul meu de vedere, percepțiile și dorințele mele formeaz] un ansamblu mai coerent și, astfel, măi de preferat din punct de vedere rațional, dac] îmi doresc de fapt s] fac ceea ce cred c] mi-aș dori s] fac în momentul în care aș fi liniștit, calm și cu mintea adunat]. Întrucât a avea dorințele pe care le-aș avea dac] aș fi liniștit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
liniștiți, calmi și cu mintea adunat], am tinde s] ne concentr]m asupra dorințelor pe care le avem. Ne-am concentra asupra lor sau va fi mereu posibil s] existe în dorințele noastre o diferenț] inexplicabil] din punct de vedere rațional, chiar în astfel de condiții? Imaginea standard a psihologiei umane revine acum în centrul atenției, deoarece ne arăt] c] este mereu posibil ca dorințele noastre s] fie caracterizate de o diferenț] inexplicabil] din punct de vedere rațional, chiar si in
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
punct de vedere rațional, chiar în astfel de condiții? Imaginea standard a psihologiei umane revine acum în centrul atenției, deoarece ne arăt] c] este mereu posibil ca dorințele noastre s] fie caracterizate de o diferenț] inexplicabil] din punct de vedere rațional, chiar si in conditii ideale de reflecție. Acesta este un aspect al concepției imaginii standard cu privire la dorinț] că stare psihologic] aflat] dincolo de sfera criticii raționale. Dac] acest lucru este corect, atunci încercarea realistului moral de a combina obiectivitatea și caracterul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
posibil ca dorințele noastre s] fie caracterizate de o diferenț] inexplicabil] din punct de vedere rațional, chiar si in conditii ideale de reflecție. Acesta este un aspect al concepției imaginii standard cu privire la dorinț] că stare psihologic] aflat] dincolo de sfera criticii raționale. Dac] acest lucru este corect, atunci încercarea realistului moral de a combina obiectivitatea și caracterul practic al judec]ții morale trebuie considerat] un eșec. Suntem forțați s] accept]m c] motivele pe care le avem sunt caracterizate de o relativitate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
noi, nu doar tu sau eu, ne-am dori în astfel de condiții. Existența unei fapte morale - precum corectitudinea actului de a-i ajuta pe cei care au nevoie în anumite circumstanțe - cere că în condiții ideale de reflecție, ființele raționale s] se concentreze asupra unei dorințe de a-i ajuta pe cei care au nevoie în astfel de circumstanțe. Bineînțeles c] ambele p]rți trebuie s] fie de acord cu faptul c] discuția moral] nu a generat inc] acel fel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi o alegere prea bun] pentru acest rol, dar aceasta nu înseamn] c] nu se poate g]și ceva mai bun. (De exemplu, „bun” ar putea însemna cerut acolo unde situația se leag] de vreun scop pe care toate fiintele raționale s-ar putea s]-l accepte.) Dac] o astfel de analiz] X ar putea fi construit], „ceea ce este X este bun” ar fi o tautologie sau un adev]r conceptual privat de putere motivațional]. Dar acest lucru este irelevant, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poruncește așa. Deci, „ceea ce Dumnezeu poruncește este bine” nu este o tautologie. Totuși, binele și faptul de a-ți porunci Dumnezeu sunt cam același lucru. Noi înțelegem c] anumite acțiuni sunt bune și, prin urmare, descoperim (prin revelație sau teologie rațional]) c] am recunoscut Vocea lui Dumnezeu. Dar punctele slabe ale acestei abord]ri pot fi observate cel mai bine într-un cadru laic. Dac] acest caracter bun trebuie identificat cu ceva naturalist prin intermediul cercet]rii empirice, „binele” trebuie s] exprime
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]