14,917 matches
-
ne arunca din start în afara societății onorabile. Da. Aceasta era căsuța în care locuiam, care ne ocrotea și ne adăpostea, încât îmi venea să stau de vorbă cu ea și s-o drăgălesc, să-i spun vorbe mângâietoare, s-o sărut și s-o îmbrățișez ca pe o persoană reală, întocmai cum procedase Hagi-Tudose cu prăvălioara lui. Tu ce mai faci, drăguțo? Cum te descurci? Vântul ăsta zăpăcit ți-a stricat puțin toaleta dichisită, realizată cu o artă desăvârșită de inegalabilul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Ce fel de creștini mai sunt și ăștia? Ne vor Ardealul, da? Ei bine, bozgori afurisiți, las' că v-o coacem noi imediat! Veți vedea voi pe dracu'! Da, da... "Ardealul, Ardealul, Ardealul ne cheamă Nădejdea e numai la noi Sărută-ți copile părinții și frații Și-apoi să mergem la război." S-au repezit buluc în biroul șefului de post, au luat tricolorul cu tot cu suport și l-au așezat în mijlocul camerei pentru a fi la vedere, pentru a fi sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
pentru a fi cât mai concludent și cât mai convingător că se simte foarte bine lângă frumoasa, pătimașa și zurlia strănepoată a viteazului han Attila, tânărul patriot român a strâns-o în brațe cu înfocare de i-au pârâit ciolanele, sărutându-i îndelung și cu patimă buzele rumenii pentru a o convinge definitiv de perenitatea sentimentelor sale. Ioi, Istenem, Istenem! O, Doamne, Doamne! Iar perechea de porumbei atinsă mortal de săgeata lui Cupidon subscria din toată inima la ideea că "Iubirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
bine v-am găsit! La salutul doamnei am zvâcnit în picioare ca la comanda șefului Marelui Stat Major, de parc-am fi fost prevăzuți din naștere cu arcuri pneumatice la membrele inferioare, răspunzând automat într-o perfectă și halucinantă omofonie: Sărut mâinile, doamnă!... După care am rămas țepeni, paralizați, în poziție perfect verticală, diminuând la maximum procesul respiratoriu, pentru a nu impieta cu răsuflarea noastră nețesălată și bălegoasă sensibilitatea acestei făpturi miraculoase descinsă parcă din sferele extraterestre. Așteptam cu înfrigurare emiterea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
față și cu vocea gâtuită de emoție s-a adresat cu umilință securistului: Domnule, vă rog frumos, lăsați-mă să-mi îmbrățișez soția și copiii. I s-a răspuns la modul cel mai jignitor, disprețuitor, suburban: Lasă c-o să-i săruți când vii, dacă te mai întorci vreodată; acuma n-avem timp. Întinde mâinile! Tata s-a supus și a întins mâinile. L-au încătușat. Cu basca pe cap, cu mâinile întinse și prinse în fiare, privea la mama și la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
zborul spre infinitul cerului în cinstea celei mai frumoase și inteligente ființe de pe acest pământ: omul. "Dormi copile drag Mama îți trimite Peste-al serii prag Vise liniștite Dormi ușor, ușor Clipele tăcute Se opresc din zbor Fruntea să-ți sărute." ("Cîntec de leagăn" după F. Schubert) Surprinsă și copleșită de o emoție nestăpânită, mama ne-a cuprins în privirea ei iubitoare ca pe cea mai de preț comoară murmurând în lacrimi: Unde ești Vasilică, dragul meu, copiii ăștia au nevoie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
ar fi putut face vinovată o fată în tinerețea dumneavoastră? Dar un băiat? A.R. Pentru noi, elevele de liceu din anii 1940, erezie ar fi fost să ne întâlnim cu băieții la grădină, să vorbim cu ei, să ne sărutăm - vai de mine! Erezia supremă ar fi fost să nu fii fată mare în noaptea nunții. Pentru băieți nu știu, fiindcă n-am fost niciodată băiat. Dar cred că ar fi fost o vizită în cartierul rău-famat din spatele hotelului Central
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
în toată copilăria mea. Când se supăra pe mine, mama nu-mi vorbea două zile. Nu-mi adresa nici un cuvânt, ceea ce mă ustura mult mai rău decât orice palmă. Mă duceam să-mi cer iertare și eram fericită când mă săruta și reîncepea să-mi vorbească. Recompense speciale nu primeam, pentru că tot timpul mi se cumpăra câte ceva. Vrute și nevrute. Am fost, în toți anii de școală, o elevă strălucită. Foarte conștiincioasă, foarte tocilară, iar mama era foarte mândră de mine. În camera
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
moment dat, a făcut un cancer. Suferea foarte tare, suferea cumplit. Soțul meu a luat hotătârea să-l eutanasieze. Și într-o dimineață a plecat la un medic veterinar ca să încheie conturile. M-am despărțit plângând de Smart, l-am sărutat și așa mai departe. Așteptarea a durat, a durat și-a tot durat. Soțul meu nu se mai întorcea. La un moment dat, când mă uit pe fereastră, îl văd vizavi, în parcul de la Sala Palatului, pe soțul meu cu
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
dați seama dacă mi-ar apărea numele în chenar? Ați avea o publicitate formidabilă. S-ar vinde cartea ca pâinea caldă. Și lumea ar spune: uite ce premoniție a avut. R.P. Închei așa cum am început: bat în lemn. Și vă sărut mâinile. Interviu cu Saul Bellow „Sunt un observator și un istoric“ (1975) Domnule Bellow, v-aș propune să pornim de la rădăcini: vă recunoașteți vreo filiație, vreo rădăcină în tradiția literaturii americane, sau vă extrageți cumva seva din backgroundul dumneavoastră european
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
dulce și candid de fecioara Copil-acum pierdută în vraja unui vis... În ceasu-acest al nopții un tainic gând îi zboară Purtat pe- aripi de îngeri spre lumi de paradis.... Pe fața ei frumoasă alunecă o rază Ce fruntea i-o săruta și umărul ei gol... Din colțul de fereastră deasupra ei veghează, Aceeași lună plină urcând pe cer domol... E liniște, adâncă, doar șipotul din vale, Suspina în vraja nopții și murmura ușor, Iar undeva departe... s-aud încă cavale Cântând
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Octavian Loghin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93336]
-
moarte, atunci ce, Doamne iartă-mă, are? Dacă n-are moarte, de ce-i mai zice iarbă? Mă duc să mă rad. Tot privind iarba etern verde, mi-a crescut barbă urâtă și aspră ca un glaspapir. N-aș îndrăzni să sărut o femeie. 3: Televiziunea franceză prezintă o ediție a telejurnalului de noapte veche de o sută de ani - „Actualitatea la 3 noiembrie 1868”: în Statele Unite aveau loc alegeri la care președintele în exercițiu, Johnson, nu mai candida. În schimb, în
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
sunt foarte buni!”, cum observă cel de la Centrală. După un timp - eu, cu ochii pe pereți, începând să visez la o noapte cu milaia maia, văzându-i deja locul pe gât, între ureche și claviculă, unde-i plăcea s-o sărut, încet și apăsat - Vali intră fără să bată la ușă, speriindu-mă, căci începusem să mă palpez, rămase în picioare și emise, cu un accent mai mult poruncitor decât indignat: - Ai înnebunit de-a binelea! Schimbând tonul, piu piano ma
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
suntem una“, Contemporanul, 1 ianuarie 1972) „Bărbatul fără tihnă, veghetorul Asupra gliei, patimă și scut, Cel care-așază-n brazde viitorul, Îndrăgostit de-al patriei trecut, Cel care cheamă fructul din grăunțe, Cel ridicat din veac amar și trist, De steagul țării sărutat pe frunte, Iluminat de crezul comunist.“ („Gliei - patimă și scut“, Scînteia, 17 ianuarie 1978) FRUNZETTI Ion Ion Frunzetti sau despre conștiință și caricatură (nota V. I.) „Integrarea mai deplină a artiștilor în viața tumultuoasă a patriei și cunoașterea mai adânc
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
revoluționară a patriei.“ („Nobila misiune umanistă revoluționară a artei și culturii noastre socialiste“, Teatrul, februarie 1989) CIUDAN George „Când țara stă la praznic cu alesul ei, poporul, Și stelele horesc în ritmuri demiurge, Mă-ntorc la bunii mei să le sărut ulciorul Din care vinul vieții spre alte sensuri curge. Hai, vârfuiți pocalul cu vinul cel mai bun, Trăiască țara sfântă și marele tribun!“ (Scînteia, 31 decembrie 1978) CIURUNGA Andrei, poet „Prin votul nostru tainic, bărbatul cel mai brav îmbracă țara
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
birou la taică-său, prof universitar la medicină. Apartamentul e plin de tablouri, barul plin de băuturi străine și de pachete de cafea. Fumăm nu știu ce țigări și bem niște tărie. Ne hlizim puțin și apoi mă las învățată cum se sărută, cu limba. Prefer să fie ea prima. Îmi pune mâinile pe umeri, cu stângăcie. Îmi spune să închid ochii și o aud râzând. Totul e să îmi pot imagina că e Waaktaar, iar ea își închipuie ca sunt Harket. Decorul
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Îmi pune mâinile pe umeri, cu stângăcie. Îmi spune să închid ochii și o aud râzând. Totul e să îmi pot imagina că e Waaktaar, iar ea își închipuie ca sunt Harket. Decorul mă excită mai mult decât orice atingere. Sărutând-o pe ea, devin pentru câteva momente parte din lumea ei. O lume în care dezmățul și preacurvia sunt o formă de libertate. Mă simt ușoară. Mă întorc acasă prin spatele blocurilor, furișându-mă ca un hoț, purtând în gând
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
să vin la ea să mă bandajeze. Am mers, fiindcă mi-era rușine să fug. M-a oblojit într-un fel ciudat, cum nu mai văzusem pînă atunci. Mai întîi mi-a supt rana și a scuipat, apoi mi-a sărutat degetul tăiat și, după aceea, pe rînd toate degetele, palma și încheietura mîinii. Îngenun chease lîngă mine și-mi acoperea brațul cu părul ei. La urmă, a desfăcut o țigară Kent și mi-a presărat tutun pe rană. Mi-a
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
mod egal, dar se pare că nu era așa, fiindcă la un moment dat, într-o dimineață cînd eram singur acasă, înnebunit de pasiune, am scris pe două bilețele „O iubesc pe Simona f. mult“ și, respectiv, „Vreau să o sărut pe Cristina“. Nu știu de ce voiam s-o sărut pe Cristina, dar îmi amintesc că îmi închipuiam fața ei după ce săvîrșeam operațiunea, sărutul adică, și o vedeam cum întredeschide ochii și mă privește languros - chestia asta mă termina ! în aceeași
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
fiindcă la un moment dat, într-o dimineață cînd eram singur acasă, înnebunit de pasiune, am scris pe două bilețele „O iubesc pe Simona f. mult“ și, respectiv, „Vreau să o sărut pe Cristina“. Nu știu de ce voiam s-o sărut pe Cristina, dar îmi amintesc că îmi închipuiam fața ei după ce săvîrșeam operațiunea, sărutul adică, și o vedeam cum întredeschide ochii și mă privește languros - chestia asta mă termina ! în aceeași dimineață, de teamă să nu le găsească cineva, am
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
sau încheiate zgomotos cu o palmă dată pe obrazul impecabil al bărbatului. Cînd bărba tul cu părul dat cu briantină sau cu pălăria trasă pe o sprînceană primește o palmă de la o femeie, atunci el are tot dreptul să o sărute ; viceversa, cînd o femeie este sărutată pe nepusă masă, atunci ea are tot drep tul, după ce consumă cu voluptate sărutul, să aplice palma de rigoare.) La unele dintre săruturile filmate, se vedea clar că, dincolo de apropierea buzelor, protagoniștii mai fac
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
dată pe obrazul impecabil al bărbatului. Cînd bărba tul cu părul dat cu briantină sau cu pălăria trasă pe o sprînceană primește o palmă de la o femeie, atunci el are tot dreptul să o sărute ; viceversa, cînd o femeie este sărutată pe nepusă masă, atunci ea are tot drep tul, după ce consumă cu voluptate sărutul, să aplice palma de rigoare.) La unele dintre săruturile filmate, se vedea clar că, dincolo de apropierea buzelor, protagoniștii mai fac ceva, se mai întîmplă ceva pe-
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
acest timp ? Un film cehoslovac mi-a oferit un detaliu în plus : un tînăr dezinhibat și-a luat la un moment dat peste picior amicul și i-a zis : „Tu nici măcar nu știi că trebuie să-ți ții respirația cînd săruți“. Aha ! deci regula de bază, pe care trebuie s-o știe orice ageamiu, este cea cu ținutul respirației. Problema era însă ce te faci atunci cînd sărutul durează mai mult ; și apoi, cum te poți concentra în același timp să
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
buzelor imprimate pe un obiect. De obiceiu se înțelege prin cuvântul de sărutare atingerea reci procă a buzelor, exprimând iubirea și afecțiunea amo roasă. Sărutările mai sunt însemnate și prin aceea că prezintă următorul fenomen fizic : buzele acelora cari se sărută, formează prin întinderea lor un spațiu gol, care, deschizându-se deodată, lasă aerul să se precipite într’însul, dând naștere unui sunet quasi -muzical“. Ajuns aici, autorul devenea ceva mai explicit, iar textul cu atît mai interesant : „Sărutarea se poate
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
autorul găsea de cuviință să deschidă o lungă paranteză istorică, în care se pronunța în privința „originei sărutului“ și a devenirii lui peste veacuri. Citeam cu nerăbdare și frustrat această neinspirată incursiune. Eram asigu rat că Adam și Eva s-au sărutat, deși nu se putea „stabili cu preciziune dacă primul lor sărut a fost înainte de gustarea fructului din pomul oprit, sau după“ ; aflam că „urme despre obiceiul oamenilor de a se săruta găsim prin poemele lui Omer și în Vechiul Testament“, că
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]