17,517 matches
-
așezări neolitice aparținând culturii pre-Cucuteni, ale unei așezări eneolitice aparținând culturii Cucuteni, precum și un mormânt din Epoca Bronzului (cultura Costișa). În rest, patru alte obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău. Unul este un alt sit arheologic, așezarea fortificată de la „Siliște”, aflată la nord-vest de biserica de lemn, pe malul drept al Tazlăului Sărat, în dreptul satului Prohozești, sit unde s-au descoperit urmele unei așezări fortificate din eneolitic (cultura Cucuteni). Celelalte trei sunt clasificate ca monumente
Comuna Poduri, Bacău () [Corola-website/Science/300693_a_302022]
-
patru alte obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău. Unul este un alt sit arheologic, așezarea fortificată de la „Siliște”, aflată la nord-vest de biserica de lemn, pe malul drept al Tazlăului Sărat, în dreptul satului Prohozești, sit unde s-au descoperit urmele unei așezări fortificate din eneolitic (cultura Cucuteni). Celelalte trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură: școala din satul Poduri (1915), biserica de lemn „Sfinții Voievozi” (secolul al XVIII-lea) din fostul sat Rusăești (astăzi în
Comuna Poduri, Bacău () [Corola-website/Science/300693_a_302022]
-
situat lânga sat, “Drumul Troianului”, - pe ulița satului “Prunduri”, paralelă cu râul Strei, numită încă de săteni “la cazarme”, sunt urme ale unui castru roman (1). Istoricul arheolog A.Diaconescu, care și-a desfășurat peste 20 de ani activitatea în situl arheologic al cetății Sarmizegetusa romană, ne-a furnizat date privind modul de oprire a desfășurării lucrărilor arheologice în cursul anilor 1960-70 în zonă. Astfel, organele locale, din conducerea Gospodăriei Agricole Colective proaspăt înfințate în anul 1962, au oprit cercetătorii arheologi
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
DN11A; și (1628) din satul Rădeana ansamblu ce cuprinde biserica propriu-zisă și zidul de incintă. În rest, cinci alte obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Siliște”, aflat la nord de satul Gutinaș, cuprinde urmele unor așezări din neolitic, Epoca Bronzului, epoca daco-romană (secolele al II-lea-al III-lea e.n.), epoca migrațiilor (secolele al IV-lea-al VII-lea) și din secolele
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
1628) din satul Rădeana ansamblu ce cuprinde biserica propriu-zisă și zidul de incintă. În rest, cinci alte obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Siliște”, aflat la nord de satul Gutinaș, cuprinde urmele unor așezări din neolitic, Epoca Bronzului, epoca daco-romană (secolele al II-lea-al III-lea e.n.), epoca migrațiilor (secolele al IV-lea-al VII-lea) și din secolele al XVI
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
de satul Gutinaș, cuprinde urmele unor așezări din neolitic, Epoca Bronzului, epoca daco-romană (secolele al II-lea-al III-lea e.n.), epoca migrațiilor (secolele al IV-lea-al VII-lea) și din secolele al XVI-lea-al XVII-lea; și situl arheologic de la „Piscul Corbului” de la marginea de vest a satului Viișoara, unde s-au descoperit urmele unei așezări eneolitice aparținând culturii Cucuteni. Celelalte trei monumente sunt clasificate ca monumente de arhitectură: ansamblul mănăstirii Bogdana (secolele al XVII-lea-al XIX
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
La Slatină"” - ""Grădina Iscu"" (așezare Cucuteni A, descoperită de dr. Ion Mareș de la Muzeul Bucovinei din Suceava)) și ""Dealul Bujoarei"" (așezare descoperită de dr. George Trohani, de la Muzeul Național de Istorie a României, București). Săpături arheologice au fost efectuate în situl arheologic de la Păltiniș (colectiv de arheologi condus de dr. Dragomir Popovici, de la Muzeul Național de Istorie a României din București), unde au fost cercetate locuințe cucuteniene cu inventar format din ceramică, unelte și arme (un topot trapezoidal din aramă), greutăți
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
Legea nr. 67 din 23 martie 2005, din comuna Traian a fost desprins satul Prăjești, pentru a se reînființa comuna Prăjești. Singurul obiectiv din comuna Traian inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local este situl arheologic de la Zăpodia, unde s-au găsit urmele unei așezări eneolitice aparținând culturii Cucuteni.
Comuna Traian, Bacău () [Corola-website/Science/300707_a_302036]
-
și Pârâu Boghii s-au separat pentru a forma, împreună cu alte sate, o comună de sine stătătoare. În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat. În comuna Târgu Trotuș se găsesc două monumente istorice de interes național. Unul este situl arheologic de la „Tarna Nouă”, de la marginea de nord a satului Târgu Trotuș, sit ce cuprinde urmele unei așezări medievale (secolele al XIV-lea-al XVII-lea) și ruinele unei biserici din secolul al XIV-lea. Celălalt este un monument de
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
comună de sine stătătoare. În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat. În comuna Târgu Trotuș se găsesc două monumente istorice de interes național. Unul este situl arheologic de la „Tarna Nouă”, de la marginea de nord a satului Târgu Trotuș, sit ce cuprinde urmele unei așezări medievale (secolele al XIV-lea-al XVII-lea) și ruinele unei biserici din secolul al XIV-lea. Celălalt este un monument de arhitectură, (1730) aflat în centrul aceluiași sat, la sud de șoseaua națională DN12A
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
Țigănești", făcând parte din comuna Godinești) și a devenit reședința comunei; în sfârșit, a fost desființat satul Ruget (comasat cu Lichitișeni). Singurul obiectiv din comuna Vultureni inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local este situl arheologic de „Pe Tablă”, aflat în marginea de vest a satului Lichitișeni, sit ce cuprinde urmele unor așezări din eneolitic (cultura Cucuteni); Epoca Bronzului târziu (cultura Noua); epoca daco-romană (secolele al III-lea&ndas;al IV-lea); și Epoca Medievală
Comuna Vultureni, Bacău () [Corola-website/Science/300712_a_302041]
-
a fost desființat satul Ruget (comasat cu Lichitișeni). Singurul obiectiv din comuna Vultureni inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local este situl arheologic de „Pe Tablă”, aflat în marginea de vest a satului Lichitișeni, sit ce cuprinde urmele unor așezări din eneolitic (cultura Cucuteni); Epoca Bronzului târziu (cultura Noua); epoca daco-romană (secolele al III-lea&ndas;al IV-lea); și Epoca Medievală Timpurie (secolele al IX-lea-al X-lea).
Comuna Vultureni, Bacău () [Corola-website/Science/300712_a_302041]
-
de ceramică, articole de bronz și o armură. O altă necropolă bogată în rămășițe arheologice a fost descoperită la Miercurea Sibiului. Alte necropole au fost descoperite la Morești, județul Mureș, Noșlac, județul Alba, Brateiu, Sibiu, Șeica Mică, județul Sibiu, Timișoara, situl Freidorf (cod NAR 155252.03). La Turda a fost descoperit un mare mormânt gepid, supranumit „Franziska”. Alte obiecte de podoabă și cult gepide au fost descoperite la Someșeni și Șimleul Silvaniei.
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
au loc în Levant (Neolitic aceramic A și Neolitic aceramic B) sau PPN (Pre-pottery neolithic), iar de aici se răspândesc spre est și vest. Culturi neolitice au fost atestate în sud-estul Anatoliei și nordul Mesopotamiei la aproximativ 8000 î.Hr. Printre siturile neolitice din Asia de Sud se numără Mehrgarh în regiunea Balochistan datat aproximativ 7000 î.Hr. și Lahuradewa, aproximativ 6200 î.Hr. valea fluviului Gange în India. Unele descoperiri făcute pe valea Gangelui indică așezări neolitice datate aproximativ 8000 î.C. și polen de
Neolitic () [Corola-website/Science/300748_a_302077]
-
valea Gangelui indică așezări neolitice datate aproximativ 8000 î.C. și polen de cereale datat 13000 î.Hr. Aceste descoperiri pot indica o apariție mai timpurie a modului de viață neolitic în această regiune. În Asia de Est cele mai timpurii situri includ cultura Peiligang datată aproximativ între 7000 î.Hr. până în 5000 î.Hr.. În sud-estul Europei societățile neolitice apar prin 7000 î.Hr., iar în Europa Centrală aproximativ 5500 î.C. Printre cele mai timpurii complexe culturale din acestă regiune se numără cultura
Neolitic () [Corola-website/Science/300748_a_302077]
-
amestecat cu materii organice pe structuri solide din lemn. Cu unele mici excepții, o serie de populații, cum ar fi societățile din America sau din insulele din Pacific, au rămas în stadiul neolitic până la contactul cu europenii. O listă cu situri neolitice celebre include:
Neolitic () [Corola-website/Science/300748_a_302077]
-
1847) din Chiojdeanca; și (1774) din Nucet, ambele monumente istorice de arhitectură de interes național. În rest, alte patru obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice aflate în zona satului Chiojdeanca o așezare hastattiană aflată în centrul satului, lângă biserica veche; și așezarea medievală de la „magazia lui Nicu Savu”. Alte două obiective sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare, ambele fiind două cruci de pomenire
Comuna Chiojdeanca, Prahova () [Corola-website/Science/300763_a_302092]
-
desființat și inclus în satul Săpoca, iar comunei i-a fost transferat și satul Mătești, fost la comuna Mărăcineni. Două obiective din comuna Săpoca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local, unul ca sit arheologic și unul ca monument de arhitectură. Situl arheologic de la Săpoca („Cula Săpocii”) cuprinde o așezare și o necropolă din Epoca Bronzului aparținând culturii Monteoru (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.), precum și o așezare și o necropolă din
Comuna Săpoca, Buzău () [Corola-website/Science/300790_a_302119]
-
i-a fost transferat și satul Mătești, fost la comuna Mărăcineni. Două obiective din comuna Săpoca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local, unul ca sit arheologic și unul ca monument de arhitectură. Situl arheologic de la Săpoca („Cula Săpocii”) cuprinde o așezare și o necropolă din Epoca Bronzului aparținând culturii Monteoru (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.), precum și o așezare și o necropolă din epoca migrațiilor, inclusă în cultura Cerneahov (secolele al
Comuna Săpoca, Buzău () [Corola-website/Science/300790_a_302119]
-
Breaza; comuna Breaza, în componența ei actuală, a revenit la județul Buzău, reînființat, în actuala componență. Șapte obiective de pe teritoriul comunei Breaza sunt clasificate în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Două dintre acestea sunt situri arheologice. Una o constituie situl de la Bădeni, aflat în zona „La Gorganele” de sub vârful Istrița, cuprinde locuința rupestră de „La Piatra Șoimului”, utilizată în secolele al XVIII-lea-al XX-lea, precum și mai multe așezări: una aparținând culturii Monteoru (Epoca
Comuna Breaza, Buzău () [Corola-website/Science/300797_a_302126]
-
ei actuală, a revenit la județul Buzău, reînființat, în actuala componență. Șapte obiective de pe teritoriul comunei Breaza sunt clasificate în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Două dintre acestea sunt situri arheologice. Una o constituie situl de la Bădeni, aflat în zona „La Gorganele” de sub vârful Istrița, cuprinde locuința rupestră de „La Piatra Șoimului”, utilizată în secolele al XVIII-lea-al XX-lea, precum și mai multe așezări: una aparținând culturii Monteoru (Epoca Bronzului, mileniile al III-lea
Comuna Breaza, Buzău () [Corola-website/Science/300797_a_302126]
-
III-lea-al II-lea î.e.n.), una aparținând perioadei Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.), o așezare geto-dacică din perioada Latène (secolul al IV-lea î.e.n.) și una din perioada migrațiilor (secolul al IV-lea e.n.). Celălalt sit arheologic este cel de lângă satul Breaza, tot sub vârful Istrița, aflat în punctul „Fântâna lui Carpen”, lângă releul de televiziune. El cuprinde o așezare geto-dacică din perioada Latène, contemporană cu cea de la Bădeni, și una medievală timpurie, aparținând culturii Dridu
Comuna Breaza, Buzău () [Corola-website/Science/300797_a_302126]
-
Brăești există trei obiective clasificate în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Ruinele mănăstirii Pinu, datând din secolele al XVI-lea-al XVIII-lea, de lângă satul Pinu, lângă Izvorul Pinului, constituie un monument de tip sit arheologic. Celelalte două monumente sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”, cu clopotnița ei, din satul Ivănețu, datează din anii 1800-1820; celălalt este biserica de lemn „Sfântul Vasile” din satul Ruginoasa, cu clopotnița ei, ele
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
actuala configurație a comunei, care a fost de atunci inclusă în județul Buzău. Pe teritoriul comunei Balta Albă există trei obiective incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău, toate de interes local, în zona satului Balta Albă. Două sunt situri arheologice: situl „La movilele gemene” (sau „La vad”), pe șoseaua spre Amara, aparținând culturii Cerneahov (secolele al II-lea-al IV-lea e.n.); și situl de la Balta Albă (aflat la 3 km vest de sat), cuprinzând încă o așezare și
Comuna Balta Albă, Buzău () [Corola-website/Science/300792_a_302121]
-
a comunei, care a fost de atunci inclusă în județul Buzău. Pe teritoriul comunei Balta Albă există trei obiective incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău, toate de interes local, în zona satului Balta Albă. Două sunt situri arheologice: situl „La movilele gemene” (sau „La vad”), pe șoseaua spre Amara, aparținând culturii Cerneahov (secolele al II-lea-al IV-lea e.n.); și situl de la Balta Albă (aflat la 3 km vest de sat), cuprinzând încă o așezare și o necropolă
Comuna Balta Albă, Buzău () [Corola-website/Science/300792_a_302121]