15,855 matches
-
România nu constituie o piedică în calea exercitării oricărui tip de activitate economică, cu respectarea exigențelor legale corespunzătoare fiecărui domeniu de activitate. Tot astfel, textele de lege criticate nu sunt de natură să contravină art. 135 din Legea fundamentală, care statuează că economia României este economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență și care, în acest context, instituie obligațiile care revin statului român. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții
DECIZIE nr. 303 din 13 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) lit. b), art. 7, art. 8 alin. (1) şi art. 9 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253766_a_255095]
-
României este economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență și care, în acest context, instituie obligațiile care revin statului român. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele statuate prin deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. În fine, Curtea constată că invocarea celorlalte dispoziții din Constituție nu are nicio relevanță pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate. În plus, Curtea observă că, în motivarea excepției, autorul acesteia
DECIZIE nr. 303 din 13 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) lit. b), art. 7, art. 8 alin. (1) şi art. 9 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253766_a_255095]
-
de neconstituționalitate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Sunt invocate, în acest sens, deciziile nr. 934 din 14 decembrie 2006 , nr. 775 din 12 mai 2009 și nr. 335 din 10 martie 2011, prin care Curtea Constituțională a statuat că obligativitatea plății contribuției pentru asigurările sociale de sănătate trebuie analizată în legătură cu principiul solidarității, care permite sistemului public de asigurări sociale de sănătate să își poată realiza obiectivul principal, acela de a asigura un minimum de asistență medicală pentru populație
DECIZIE nr. 307 din 13 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 208 alin. (3), art. 211 alin. (1), art. 215 alin. (3) şi ale art. 257 alin. (2) lit. b) şi alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253794_a_255123]
-
Casei de Asigurări a Avocaților, pe de o parte, și a dispozițiilor Legii nr. 95/2006 , de cealaltă parte, Curtea constată că cele două sisteme de asigurări sociale vizează drepturi diferite, neexistând o suprapunere între acestea. De altfel, Curtea a statuat în același sens prin Decizia nr. 172 din 15 aprilie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 18 mai 2004. În plus, Curtea constată că natura drepturilor reglementate de cele două acte normative - Legea nr.
DECIZIE nr. 307 din 13 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 208 alin. (3), art. 211 alin. (1), art. 215 alin. (3) şi ale art. 257 alin. (2) lit. b) şi alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253794_a_255123]
-
la contrarietatea lor cu Decizia Curții Constituționale nr. 415 din 14 aprilie 2010 . Astfel, cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 663 din 26 iunie 2012 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 596 din 21 august 2012, Curtea a statuat că Agenția desfășoară doar o activitate de evaluare a declarațiilor de avere, a datelor, a informațiilor și a modificărilor patrimoniale intervenite, a intereselor și a incompatibilităților pentru persoanele prevăzute de lege fără a desfășura o activitate de judecată, în sensul
DECIZIE nr. 203 din 29 aprilie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, art. 6 alin. (1) lit. e), f) şi g), art. 7 alin. (2), art. 10 lit. f), art. 11, art. 12, art. 20-25 şi art. 33 pct. 1, 3 şi 16 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253797_a_255126]
-
sumelor de bani pentru efectuarea plăților. Acest lucru nu echivalează cu lipsa prevederii sursei de finanțare pentru efectuarea unor cheltuieli bugetare." 2. În ceea ce privește încălcarea prevederilor constituționale ale art. 120 alin. (1), art. 121 și art. 122, Guvernul apreciază că cele statuate în jurisprudența Curții, concretizată prin deciziile nr. 136/2001 , nr. 154/2004 și 618/2012, sunt valabile și în cauza de față, "textul introdus prin lege la art. 2 alin. (2^1) din ordonanța de urgență prevăzând că, dacă un
DECIZIE nr. 320 din 19 iunie 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2012 privind desemnarea Ministerului Sănătăţii ca unitate de achiziţii publice centralizată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253071_a_254400]
-
ar echivala cu o prezumție fără suport constituțional, ceea ce este inadmisibil. În jurisprudența sa, de exemplu, Decizia nr. 515 din 24 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.195 din 14 decembrie 2004, Curtea a statuat că finanțarea cheltuielilor bugetare se face din surse financiare alocate în buget, iar că majorarea unor cheltuieli se finanțează fie prin suplimentarea alocațiilor bugetare din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, fie prin rectificare bugetară." Actul normativ criticat nu
DECIZIE nr. 320 din 19 iunie 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2012 privind desemnarea Ministerului Sănătăţii ca unitate de achiziţii publice centralizată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253071_a_254400]
-
Sănătății", se atribuie unei alte entități juridice, adică Ministerul Sănătății, dreptul și răspunderea unor fonduri care nu aparțin majoritar acestei entități, ci autorităților administrației publice locale. Acest text de lege nu conține în sine nicio dispoziție care să înfrângă principiile statuate prin normele constituționale menționate, fiind evident că nu se poate reține vreo legătură între dispozițiile de lege suscitate și prevederile constituționale invocate. De altfel, este de principiu admis că atât timp cât Ministerul Sănătății contribuie cu fonduri, chiar și în procent de
DECIZIE nr. 320 din 19 iunie 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2012 privind desemnarea Ministerului Sănătăţii ca unitate de achiziţii publice centralizată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253071_a_254400]
-
din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Curtea reține că aceasta reprezintă o condiție esențială pentru ca referendumul să poată exprima în mod real și efectiv voința cetățenilor, constituind premisa unei manifestări autentic democratice a suveranității prin intermediul poporului, în conformitate cu principiul statuat în art. 2 (I) din Legea fundamentală. Participarea Ia referendum a majorității cetățenilor reprezintă un act de responsabilitate civică [...]". În alte cuvinte, în lipsa unei participări de cel puțin 50% plus 1, s-ar ajunge la neîndeplinirea unei condiții esențiale pentru ca
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
participare la referendumul pentru revizuirea Constituției României. Cu referire la acest argument, se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 70 din 18 aprilie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 19 iulie 2000, prin care se statuează că exigențele principiului statului de drept privesc scopurile majore ale activității statale, prefigurate în ceea ce este numit ca fiind domnia legii, sintagmă care implică subordonarea statului față de drept. Statul de drept asigură supremația Constituției, corelarea legilor și a tuturor actelor
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
Omului și de stat membru al Consiliului Europei, recomandările Comisiei de la Veneția nu pot rămâne fără efecte în plan practic, fiind avute în vedere la îmbunătățirea cadrului normativ, fără ca aceasta să echivaleze cu o încălcare a principiului supremației Constituției României, statuat în art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală. Față de argumentele aduse de autorii sesizării, potrivit cărora poporul își exercită suveranitatea prin referendum, care "nu este condiționat sub aspectul efectelor juridice de legea organică, aceasta reglementând doar aspecte legate de organizarea
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
înregistrată la Curtea Constituțională sub nr. 2.216 din 17 iunie 2013, punctul său de vedere, în care se arată că sesizarea de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că prin Decizia nr. 731 din 10 iulie 2012 , Curtea Constituțională a statuat că, pe lângă numărul de voturi valabil exprimate, care determină rezultatul referendumului, stabilirea unei majorități pentru validarea referendumului (cvorum) este o condiție esențială, iar nu valoarea (procentul) unei asemenea majorități. Cum dispozițiile criticate nu exclud această condiție esențială, ci doar diminuează
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
fost aduse 92 de modificări și completări legii, în condițiile în care legea adoptată inițial de Parlament cu respectarea art. 75 și art. 76 alin. (1) din Constituție cuprindea 76 de articole și o anexă referitoare la circumscripțiile electorale". Totodată, statuând că "dreptul la alegeri libere impune respectarea unor exigențe, între care și aceea a stabilității normelor juridice în domeniul electoral", respectiv că "stabilitatea acestor norme constituie o expresie a principiului securității juridice, instituit, implicit, de art. 1 alin. (5) din
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
vreme modificarea privește cvorumul de validare prevăzut de actuala legislație în scopul atingerii rezultatului declarat al majorității solide din Parlamentul României (revizuirea Constituției) -, intervine în timpul procedurii de revizuire ceea ce, astfel cum susțin și autorii sesizării în motivarea acesteia, încalcă principiile statuate de Curtea Constituțională în aplicarea art. 1 alin. (5) din Constituție, interpretat în concordanță cu dispozițiile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cu raportare și la Codul bunelor practici
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
internațional cu privire la drepturile civile și politice. Or, dat fiind faptul că pragul de participare reprezintă o condiție esențială pentru ca referendumul să poată exprima în mod real și efectiv voința cetățenilor, constituind premisa unei manifestări autentic democratice a suveranității, în conformitate cu principiul statuat în art. 2 din Legea fundamentală, Curtea trebuie să găsească un echilibru între necesitatea protejării dreptului de a decide participativ la referendum al cetățeanului, ca drept fundamental, și dorința unei majorități parlamentare de a-și impune voința politică în stat
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, Curtea a reținut că aceasta reprezintă o condiție esențială pentru ca referendumul să poată exprima în mod real și efectiv voința cetățenilor, constituind premisa unei manifestări autentic democratice a suveranității prin intermediul poporului, în conformitate cu principiul statuat în art. 2 alin. (1) din Legea fundamentală. Participarea la referendum a majorității cetățenilor reprezintă un act de responsabilitate civică, prin care corpul electoral urmează să se pronunțe cu privire la sancționarea sau nu a Președintelui României, având posibilitatea demiterii sau menținerii
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente." Curtea reținea că aceasta reprezintă "o condiție esențială pentru ca referendumul să poată exprima în mod real și efectiv voința cetățenilor, constituind premisa unei manifestări autentic democratice a suveranității prin intermediul poporului, în conformitate cu principiul statuat în art. 2 alin. (1) din Legea fundamentală." Or, se ridică întrebarea: care sunt elementele noi care au intervenit în intervalul de un an de la data pronunțării acestei decizii de natură să determine o reevaluare a autenticității manifestărilor suverane ale
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
cazul cadrelor militare se impune păstrarea dreptului la pensie de serviciu. Față de aceste critici, Curtea reține că, prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a statuat că dispozițiile art. 1 lit. a), b), d)-i) și art. 2-12 din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituționale, dar a reținut, în același timp, neconstituționalitatea dispozițiilor din aceeași lege referitoare la recalcularea pensiilor de serviciu
DECIZIE nr. 192 din 2 aprilie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 1 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi ale art. 19 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252430_a_253759]
-
acestei materii. Este adevărat că, anterior, prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, Curtea, având în vedere asemănările dintre statutul magistraților și al militarilor, a statuat că aceste categorii de persoane trebuie să fie supuse unui tratament identic sub aspectul acordării pensiei de serviciu. Prin acea decizie, însă, Curtea nu a făcut decât să sublinieze că, de vreme ce o categorie de persoane care, potrivit Constituției, nu era
DECIZIE nr. 192 din 2 aprilie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 1 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi ale art. 19 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252430_a_253759]
-
practică, o veritabilă garanție a drepturilor și obligațiilor ce izvorăsc din raportul de muncă. De asemenea, prin Decizia nr. 383 din 23 martie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 21 aprilie 2011, Curtea a statuat că "încheierea în formă scrisă a contractului de muncă este justificată de combaterea unor practici ale angajatorilor prin care [...] se sustrăgeau de la plata impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat sau bugetului asigurărilor sociale de stat datorate prin efectul încheierii
DECIZIE nr. 191 din 2 aprilie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252472_a_253801]
-
sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care
LEGE nr. 76 din 24 mai 2012 (*actualizată*) pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252919_a_254248]
-
referatului motivat al direcției de specialitate, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice va emite un ordin motivat prin care admite sau respinge cererea solicitantului. ... (8) Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice prin care se acordă titlul de parc industrial statuează obligatoriu cu privire la următoarele: a) durata titlului de parc; ... b) dispune acordarea titlului de parc industrial administratorului parcului. ... (9) Ordinul emis de ministrul dezvoltării regionale și administrației publice se comunică solicitantului potrivit dispozițiilor alin. (4), după publicarea acestuia în Monitorul Oficial
LEGE nr. 186 din 25 iunie 2013 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253184_a_254513]
-
data de 30 iunie 2013, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2012 . Procedura și condițiile de numire a membrilor sunt prevăzute de art. 8 și 9 din această ordonanță de urgență. În jurisprudența sa constantă, Curtea a statuat că pot fi supuse controlului de constituționalitate hotărârile Parlamentului care afectează valori sau principii constituționale sau organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional. În speță, Curtea reține că autoritatea publică vizată, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară, nu este
DECIZIE nr. 335 din 4 iulie 2013 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 54/2013 privind numirea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253250_a_254579]
-
sănătate prin neemiterea acestei ordonanțe de urgență, neprecizându-se nici de ce o asemenea reglementare este urgentă și nu poate fi amânată. Totodată, se arată că prin obiectul de reglementare ordonanța de urgență criticată contravine și jurisprudenței Curții Constituționale, care a statuat că urgența reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, exprimându-și opinia asupra excepției de neconstituționalitate
DECIZIE nr. 245 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253253_a_254582]
-
art. 56 alin. (2) privind așezarea justă a sarcinilor fiscale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 335 din 10 martie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 23 mai 2011, a statuat că "dispozițiile art. 257 alin. (2) lit. f) teza finală din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, așa cum au fost modificate de art. I pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2010 pentru modificarea
DECIZIE nr. 325 din 25 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253298_a_254627]