15,959 matches
-
surghiun, repetă, în alt spațiu, însoțit doar de-o valijoară, drumurile pribegiei lui Gheorghe Șincai". Din paginile publicisticii lui N. I. Herescu, deloc ofilite, reținem cu precădere o caracterizare a emigrației din care i-a fost dat a face parte. Inflamarea verbelor nu exclude luciditatea, o luciditate remarcabilă în circumstanțele în care, prinși în vîrtejul evenimentelor fatidice, exilații ,nu reușesc decît arareori să vadă limpede în destinul și în rostul lor". Emigrația de după 1944 nu seamănă cu cele precedente, deoarece pe cînd
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
lirică, în care și referințele livrești - în esență, la Biblie - se integrează unui discurs ce pare calchiat pe concretul vieții imediate, aproape lipsit de metafore. Vânt de Apele dormeau în nesfârșirea nemișcătoare. Ebraica veche scrie vântul dintâi ca pe un verb de aripi: "merahefet", dâră pe ape-a lui Elohim. Ațâța chipurile: vârtejuri, valuri, stropi și după trecerea lui se-ntorcea câmpia, noaptea încătrănită. Harfă, cimbal, fluier: cu ce unealtă de pescuit coralul sonor seamănă acel "merahefet"? Un sirocco fierbinte ce
ERRI DE LUCA - poeme by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11419_a_12744]
-
fără să-ți aduci aminte de ce. Consider valoare să știi într-o cameră unde-i nordul, care e numele vântului ce stă să usuce rufele. Consider valoare călătoria vagabondului, mănăstirea călugăriței, răbdarea condamnatului, orice vină-ar avea. Consider valoare folosirea verbului a iubi și ipoteza că există un creator. Multe dintre aceste valori nu le-am cunoscut.
ERRI DE LUCA - poeme by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11419_a_12744]
-
însoțesc pe cititorul de orice vîrstă în parcurgerea uneia dintre cele mai extraordinare cărți, acolo unde puterea cuvîntului și construcțiile imaginarului nasc plăcerea și voluptatea cititului printr-o sumă infinită de giumbușlucuri lingvistice ce definesc în fel și chip chiar verbele "a scrie" și "a citi". Un omagiu adus cuvîntului și miracolelor ce se pot ivi din dînsul. Tot ce se întîmplă în această carte pare că nu are sfîrșit. Pare că nu se va termina decît odată cu lumea, cu oamenii
Despre starea oamenilor sau cum tălmăcește Purcărete regizorul cuvîntul lui Rabelais by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13667_a_14992]
-
Tocmai din satul meu de la Prut/ În piața Matache, din București./ Stau merele noastre/ Rușinoase și umilite,/ Printre banane" (Vremuri). În fine, Basarabia natală e proiectată într-o dialectică a libertății, nostalgic percepută în umbra neîmplinirii, a dramaticei incongruențe dintre verbul speculativ și fapta istorică: "Rău să nu înțelegi/ Că ești liber./ Dar groaznic/ Să nu pricepi că ești rob / Aceasta e Basarabia,/ Frate al meu,/ Tu, care înghețatele mîini/ Ale copiilor ei/ Le încălzești în mîinile tale./ Sînt palmele tale
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
gol, sacrificiu, înfrigurare, povară, umbră, oftat, frig. Un lexic ce ne pare cunoscut. Bacovianism? Într-un fel da, însă modelul e retorizat, dezvoltat într-o tramă explicativă, detaliat. Economia de mijloace mărturisitoare trece într-o revărsare, într-o învîrtire a verbului ce nu se mai reține. Deși e invocat și oftatul, dicția se reazemă îndeobște pe strigătul emblematic al expresionismului, menționat la rîndu-i, în orice caz pe o rostire cu voce ridicată: "Trăiesc așa cum trăiesc: gol de semnificații/ inutil sacrificiu/ strig
Un (post) expresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13711_a_15036]
-
Messe) sau a celei latine (missa), limbă a serviciului religios catolic pînă tîrziu (de altfel, denumirea provine de la cuvintele cu care se încheia slujba - "ite, missa est" - "mergeți, a fost trimisă/împlinită" - , în care missa e formă de participiu a verbului mittere "a trimite"). Dacă încercăm să verificăm preferința dicționarelor noastre pentru o formă sau alta a cuvîntului, descoperim și unele "oscilații" de conținut. în dicționarele de după război, ca efect al cenzurii ideologice, prezența termenilor bisericești (și cu atît mai mult
Lexicografice și bisericești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16614_a_17939]
-
și laudă-nălțăm/ Noi, Ție, Unuia/Primindu-l cu psalmi și ramuri/ Cântând aleluia! / Christos a înviat din morți/ Cu cetele sfinte, / Cu moartea pre moarte călcând-o/ Lumina aducând-o/ Celor din morminte”. Deși cunoscutul tropar al învierii folosește verbul „a dărui”, poetul utilizează altul, mai dinamic, „a duce"; Domnul însuși duce celor din morminte lumina, adică viața, referire clară la dogma creștin ortodoxă a pogorârii la iad a Mântuitorului, ceea ce face din acest poem „un tratat de teologie a
Aspecte creștine in lirica eminesciană. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_245]
-
lipsindu-le numai ocazia de a o arăta. înainte de a le risipi iluzia, să adaug alte două trăsături. Una este moderația și vine direct din bunăcreștere. Mihai Zamfir nu sare niciodată peste cal. Detestă, bănuiesc, excesele de tot felul, dacă verbul n-ar fi el însuși excesiv pentru un om care dezarmează orice forțare a notei printr-un zîmbet mai înțepător decît vîrful de ac. în fine, n-am reușit niciodată să-l surprind pe Mihai Zamfir în posturi de intoleranță
Portret de intelectual român by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16622_a_17947]
-
coale/ Prin care răii pun la cale mulții" (Democrația, vol. IV, 509). Și mai important mi se pare însă rolul pe care îl poate juca instrumentul electronic de căutare în analiza semantică a cuvintelor. Un caz semnificativ este cel al verbului polisemantic a goni, care apare într-un context binecunoscut și destul de discutat, în poezia Dintre sute de catarge: "De-i goni fie norocul / Fie idealurile, / Te urmează în tot locul / Vânturile, valurile". Logica textului ne impune să actualizăm unul dintre
Despre un CD... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16648_a_17973]
-
a goni, care apare într-un context binecunoscut și destul de discutat, în poezia Dintre sute de catarge: "De-i goni fie norocul / Fie idealurile, / Te urmează în tot locul / Vânturile, valurile". Logica textului ne impune să actualizăm unul dintre sensurile verbului: "a alerga după; a urmări". Dicționarul limbii poetice face o alegere evident greșită, plasînd citatul sub definiția "a alunga, a izgoni" (cu precizarea, care nu îndreaptă lucrurile, "în contexte figurate"). Evident, se schimbă astfel înțelesul întregii strofe. Pentru a susține
Despre un CD... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16648_a_17973]
-
sub definiția "a alunga, a izgoni" (cu precizarea, care nu îndreaptă lucrurile, "în contexte figurate"). Evident, se schimbă astfel înțelesul întregii strofe. Pentru a susține prima interpretare, e util să poți dovedi că Eminescu mai folosește și în alte locuri verbul a goni, în construcție tranzitivă, cu sensul "a urmări". Din fericire, sensul respectiv se regăsește într-adevăr în mai multe citate din publicistică: Dacă acest sediment învață, o face de silă, gonind o funcție" (vol. XII, p. 269). "Știu ei
Despre un CD... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16648_a_17973]
-
am murit de mai multe ori ! Nu m-am schimbat cu totul, dar rosturile vieții mele s-au zdruncinat de câteva ori atât de serios, încât pot spune că am trecut prin morți succesive. Viața e ca o frază: are verbe, substantive, adjective, articole. Și sunt și accente: de tonalitate, de ritm, de pronunție. Din când în când, se schimbă accentele. Topica nu se schimbă, dar modificarea accentului poate răsturna totul. E suficient un semn încârligat la sfârșit de frază...
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]
-
mult cu cât a fost contemporan unor momente istorice legate de aceasta - retrocedarea (1856) unei părți a teritoriului ei anexat abuziv în 1812, apoi reanexarea („A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominațiunii rusești”) [3]. Tocmai de la verbul lui neiertător vizând nedreptatea istorică față de aceasta cât și față de Ardeal, de la atenționarea privind „măsurile silnice pentru stârpirea românismului” și argumentarea ideii de unitate națională se trage, de altfel, martiriul său. De aceea a fost receptat ca poet esențial și
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
cu timiditate, uneori cu pași mici și cu prejudecăți care acționează în urma unor complexe emotive negative dobândite în timpul regimului ateu. Încă lucrează în conștiința noastră spiritul lui Balaam: gândim una și facem alta; fiecare pentru sine și Dumnezeu pentru toți. Verbul compromis a se descurca predomină încă în gândirea și comportamentul nostru. Înțeleptul patriot Badea Cârțan - acel ambasador în opinci al culturii românești - afirma cu mult bun-simț că „educația copilului începe cu douăzeci de ani înainte de nașterea lui, prin educarea viitorilor
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
mai sărut?/ Botnița asta deși ruginita/ rezista;/ acum cîteva zile limba mi-atîrna printre/ zăbrelele ei/ că un vultur mort/ dar osîndit să nu cadă/ din cuib" (Un sărut în amurg). Sau această secvență de junglă modernă: "Tragi pielea de pe secunde/ (verbul a beli a fost compromis/ de un mitocan aristocrat)/ și ultimul an ți se-arată/ rîu de sînge cu oglinda retrovizoare./ Prin Europa/ biciul lui Attila/ tot mai usucă rufe" (Mărturisiri de nemărturisit). Sau această nerăbdare de-a ieși din
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
simțite. Aveam în cartea lui Virgil Mazilescu un exemplu de profunzime prin simțire; versurile nu pot fi ătraduseă în fraze de comentariu, ele spun mai întotdeauna mult mai mult". S-ar afla aici "o filosofie" sui-generis, adică o profunzime a verbului deschis spre infinit, o precipitare de substanțe lirice care indică infinitul spiritului: "Sîntem ispitiți să credem că acesta este genul de profunzime ce înrudește poezia cu filosofia, a spune lucruri - a se observă că tot prin intermediul simțirii - care trec de
Critica lui Ilie Constantin (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17640_a_18965]
-
îl au pentru studiul îmbogățirii vocabularului românesc, semnificativă mi se pare mai ales, în dinamică sensurilor vechi și noi, aceasta trecere de la sistemul greoi, planificat și ierarhic - la domnia publicității agresive. În DEX (1996) sînt înregistrate doar sensurile "stabile" ale verbului a promova (explicabile prin influențe din limbile moderne, desi etimologia indicată e doar latină!): (a) "a ridica, a înainta pe cineva în funcție, în grad, într-o demnitate etc.; a avansa"; (b) "a declara pe cineva absolvent al unui an
Promo by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17661_a_18986]
-
termina cu succes o clasă sau un an de învătămînt"; (c) "a susține, a sprijini făcînd să progreseze, să se dezvolte". De ultimul înțeles (actualizat, de pildă, în "a promova o idee") e apropiată semnificația comercială dezvoltată în engleză de verbul promote (și preluată de fr. promouvoir): "a lansa, a stimula vînzarea unui produs". În română, în vreme ce adjectivul cu totul nou promoțional are un sens clar și specializat, verbul a promova rămîne ambiguu, întrucît se folosește în mod paralel și cu
Promo by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17661_a_18986]
-
a promova o idee") e apropiată semnificația comercială dezvoltată în engleză de verbul promote (și preluată de fr. promouvoir): "a lansa, a stimula vînzarea unui produs". În română, în vreme ce adjectivul cu totul nou promoțional are un sens clar și specializat, verbul a promova rămîne ambiguu, întrucît se folosește în mod paralel și cu sensurile sale deja existente, singurele pe care le cunosc unii dintre vorbitori. Aceștia sînt derutați de enunțuri de tipul "discul va fi promovat printr-un turneu" (EZ 1938
Promo by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17661_a_18986]
-
sensurile sale deja existente, singurele pe care le cunosc unii dintre vorbitori. Aceștia sînt derutați de enunțuri de tipul "discul va fi promovat printr-un turneu" (EZ 1938, 1998, 2). Termenului englezesc promotion îi corespunde în română actuala derivatul de la verb (infinitivul lung) promovare - care are același risc de ambiguitate. Poate și de aceea stilul publicistic colocvial adopta o abreviere (mai ales cu sensul "material publicitar", "campanie publicitară") - "Va mai amintiți promo-ul de la Antenă 1...?" ("22", 22, 4) sau chiar, cu
Promo by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17661_a_18986]
-
se vede viața/ Trăită orb, reflex și disperat". Mărturisire simplă ce se adăpostește în timpanul unei stele cine știe dacă nepăsătoare la propria ei izolare în spațiu, și cine știe dacă pulsând de compasiune pentru călătorul niciodată pregătit pentru plecare. Verbele toate și le adaptează instantaneu la trecut, și nu se-ndură să spună dacă s-a mai copt glorios și a mai curs, în via de pe deal, vinul, ca versul, "Un galben vin din somnul lin urma să curgă". (Macrei
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14318_a_15643]
-
Așa că te-am îngrijit, ți-am vindecat rănile și te-am redat vieții. Și mai vreau să-ți spun ceva: și eu eram Akbar, fără să știu". Profetul se transformă ca să transforme lumea. Locuitorii Akbarului își aleg nume noi (numind, verbul creează, cum a făcut Dumnezeu la Facere). Ilie își alege numele Eliberare, alții își spun Regăsire, înțelepciune, Iubire, Alfabet. A găsi cuvânul, adevăratul nume al lui Dumnezeu, înseamnă creație, viață. Credința pentru care Ilie pornise în lume și care nu
Iubire de profet by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15564_a_16889]
-
În clasa substantivului, inovația ' mai ales sub forma împrumutului - se produce mai ușor; o nomenclatură modernă poate fi adoptată în scurt timp, cel mult cu unele variații de scriere și pronunțare, cu ezitări între formele concurente. Altfel stau lucrurile cu verbele. Chiar dacă și în cazul lor inovația pare promptă, neologisme în -a, -iza, -iona (precum a accesa, a mediatiza, a promoționa) apărînd cu mare frecvență, adesea acestea nu acoperă decît o zonă semantică restrînsă, foarte tehnică, destule sensuri mai generale rămînînd
A scrie, a bate, a tasta... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15608_a_16933]
-
Raportul actual dintre activitățile din sfera 'scrisului pe calculator' și cuvintele sau perifrazele care le numesc și le descriu poate fi comparat cu cel deja stabilit cîndva prin răspîndirea mașinii de scris. Pentru destinația fundamentală a acesteia pot fi alese verbele a scrie sau a dactilografia, ori locuțiunea a bate la mașină, cu diferențe semnificative (după cum pun sau nu în relief procesul global, rezultatul etc.): a scrie face abstracție de modul specific al acțiunii; a dactilografia e tehnic și implică de
A scrie, a bate, a tasta... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15608_a_16933]