144,219 matches
-
au murit în lagărele de concentrare. Mulți alții au murit ca rezultat al masacrelor ca cel din timpul Revoltei Varșoviene, când au murit între 120.000 și 200.000 de civili. O practică germană des întâlnită în Polonia ocupată era adunarea de civili de pe străzi, aleși la întâmplare, pentru deportarea în lagăre de concentrare, unii fiind uciși pe loc. Termenul ""łapanka"" avea o conotație sardonică, de la cuvântul folosit pentru jocul de copii numit "leapșa". Între 1942 și 1944 erau, zilnic, aproximativ
Holocaust () [Corola-website/Science/297775_a_299104]
-
cu rigoarea de acasă abia am ajuns în gară anul acesta vânzările merg mai slab față de anul trecut sunteți un cuplu de succes peste tot sunt locuri frumoase femei frumoase vom reveni cu detalii mâine afganistanul va fi reprezentat la adunarea generală de ministrul de externe a declarat un responsabil al misiunii el ajunge să considere valorile culturale religia arta etcetera o fi bucureșteanul mai greu decât sibianul citiți mai multe despre ce au făcut vedetele dacă învingem joi vom impune
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
1995 și 1996, dar Belarusul nu a ratificat imediat un tratat din 1997 ce stabilea frontiera cu Ucraina. Belarus și Lituania au ratificat documentele finale de demarcație în februarie 2007. Belarusul este o republică prezidențială, guvernată de președinte și de Adunarea Națională. Mandatul președintelui este de cinci ani. Conform constituției din 1994, președintele putea avea doar două mandate, dar această limitare a fost înlăturată în urma reformei constituționale din 2004. Din 1994, Aleksandr Lukașenko este președintele Belarusului. În 1996, Lukașenko a cerut
Belarus () [Corola-website/Science/297847_a_299176]
-
1999 au fost amânate până în 2001. Referendumul privind prelungirea mandatului a fost denunțat ca fiind un „fals fantastic” de către șeful Comisiei Electorale Centrale, Viktar Hančar, care a fost demis în timpul campaniei și ulterior a dispărut în 1999, fiind considerat mort. Adunarea Națională este un legislativ bicameral, format din Camera Reprezentanților cu 110 membri și Sfatul Republicii cu 64 de membri. Camera Representanților are puterea de a numi primul ministru, de a adopta amendamente constituționale, de a adopta vot de neîncredere primului
Belarus () [Corola-website/Science/297847_a_299176]
-
mass-media în favoarea guvernului. La alegerile prezidențiale din 2006, Lukașenko a candidat împotriva lui Alaksandar Milinkievič, care reprezenta o coaliție de partide de opoziție, și împotriva social-democratului Alaksandar Kazulin. Kazulin a fost reținut și agresat de poliție în timpul protestelor din timpul Adunării Populare Pan-Belaruse. Lukașenko a câștigat alegerile cu 80% din voturi; Federația Rusă și CSI au considerat alegerile libere și corecte în vreme ce OSCE și alte organizații le-au considerat incorecte. După alegerile prezidențiale din 2010, Lukașenko a fost ales în
Belarus () [Corola-website/Science/297847_a_299176]
-
națiune. Statuia cântărește 3,5 tone. Distanța dintre vârfurile degetelor este de 8 metri. Statuia, comandată la mijlocul lunii iulie 2013 a fost terminată în doar 4 luni de sculptorii sudafricani André Prinsloo și Ruhan Janse van Vuuren. În noiembrie 2009, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a proclamat ziua de 18 iulie (ziua lui de naștere) drept "Ziua Mandela". La 17 iulie 2015, în ajunul sărbătoririi "Zilei Internaționale Mandela", la Primăria din Oradea a fost dezvelit un bust al lui Nelson Mandela
Nelson Mandela () [Corola-website/Science/297865_a_299194]
-
a continuat să-și manifeste tactici riscante și nesăbuite, tipar al tuturor acțiunilor sale militare, deși nu era deloc de acord cu omoruri în masă, cum a fost în acțiunile din Frontul de Vest. Lord Deedes a susținut la o adunare a Royal Historical Society în 2001 de ce Churchill a luptat în linia I: „Era cu Grenadier Guards, însetați la sediul batalionului. Le plăceau foarte mult ceaiul și laptele condensat, care nu îi plăceau în mod deosebit lui Winston, dar alcoolul
Winston Churchill () [Corola-website/Science/297866_a_299195]
-
Zidul împiedică expansiunea spațială a orașului, astfel, casele se dezvoltau pe verticală, cu mai multe etaje, precum și clădirea turnurilor. Cetățenii constituiau propriile lor instituții de autoguvernare, aveau loc dezbateri comune a problemelor , orașul cuprinzând spații publice, piețele centrale, locuri de adunare, și clădiri publice, case ale sfatului, palatele instituțiilor urbane ca signoria din orașele italiene. Orașul mai cuprindea și grădini de zarzavat, vii, câmpuri cultivate, iar pe străzile înghesuite și restrânse se plimbau în voie animale domestice ca porcii sau păsările
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
expuse la un proces de centralizare politică ce a constat în : unificarea teritorială și clădirea unor instituții care să asigure exercitarea durabilă a puterii centrale. Procesul de centralizare politică necesită asigurarea colaborării diverselor stări privilegiate de către monarhie, prin convocarea unor adunări de stări. În unele state, adunările de stări s-au instituționalizat - monarhii ale stărilor. Monarhii au încercat să evite limitarea puterii lor de către adunările de stări, determinându-i să-și concentreze întreagă lor putere politică la nivelul regalității - monarhii absolutiste
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
politică ce a constat în : unificarea teritorială și clădirea unor instituții care să asigure exercitarea durabilă a puterii centrale. Procesul de centralizare politică necesită asigurarea colaborării diverselor stări privilegiate de către monarhie, prin convocarea unor adunări de stări. În unele state, adunările de stări s-au instituționalizat - monarhii ale stărilor. Monarhii au încercat să evite limitarea puterii lor de către adunările de stări, determinându-i să-și concentreze întreagă lor putere politică la nivelul regalității - monarhii absolutiste. Entitățile politice în evul mediu erau
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
centrale. Procesul de centralizare politică necesită asigurarea colaborării diverselor stări privilegiate de către monarhie, prin convocarea unor adunări de stări. În unele state, adunările de stări s-au instituționalizat - monarhii ale stărilor. Monarhii au încercat să evite limitarea puterii lor de către adunările de stări, determinându-i să-și concentreze întreagă lor putere politică la nivelul regalității - monarhii absolutiste. Entitățile politice în evul mediu erau : șefiile tradiționale de tip tribal, monarhiile teritoriale și republicile urbane. Au existat state care nu se încadrau în
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
au proclamat independența, recunoscută oficial de Spania în 1648. Provinciile Unite au fost unul dintre cele mai urbanizate state din sec. XVI-XVIII, dar orașe ca Amsterdam aveau o poziție dominantă economic. Statul era formal o uniune de provincii, iar în adunările de stări ale provinciilor și în adunarea comună a provinciilor (Statele Generale) erau reprezentate orașele și teritoriile rurale controlată de nobilime. Deși autoritatea supremă le revenea Statelor Generale, care respectă drepturile sociale ale provinciilor, o parte din puterea executivă era
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
în 1648. Provinciile Unite au fost unul dintre cele mai urbanizate state din sec. XVI-XVIII, dar orașe ca Amsterdam aveau o poziție dominantă economic. Statul era formal o uniune de provincii, iar în adunările de stări ale provinciilor și în adunarea comună a provinciilor (Statele Generale) erau reprezentate orașele și teritoriile rurale controlată de nobilime. Deși autoritatea supremă le revenea Statelor Generale, care respectă drepturile sociale ale provinciilor, o parte din puterea executivă era deținută de un stadhouder desemnat tradițional dintre
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
și teritoriului, multitudinii sarcinilor trasate de autoritatea centrală. Astfel, dincolo de denumirile și atribuțiile exacte ale instituțiilor administrative teritoriale, loialitățile persoanelor din cadrul acesteia au rămas împărțite între exigențele directivelor de la centru și solidaritățile locale. Instituțiile reprezentative ale stărilor sociale privilegiate erau adunări locale, adunări provinciale, adunări ale stărilor la scara unui întreg regat. Erau convocate de monarhi când aveau nevoie de sprijin social larg pentru politica lor. Regele Franței, Filip al IV-lea cel Frumos a convocat în 1302 Adunarea Stărilor Generale
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
multitudinii sarcinilor trasate de autoritatea centrală. Astfel, dincolo de denumirile și atribuțiile exacte ale instituțiilor administrative teritoriale, loialitățile persoanelor din cadrul acesteia au rămas împărțite între exigențele directivelor de la centru și solidaritățile locale. Instituțiile reprezentative ale stărilor sociale privilegiate erau adunări locale, adunări provinciale, adunări ale stărilor la scara unui întreg regat. Erau convocate de monarhi când aveau nevoie de sprijin social larg pentru politica lor. Regele Franței, Filip al IV-lea cel Frumos a convocat în 1302 Adunarea Stărilor Generale, în perioada
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
trasate de autoritatea centrală. Astfel, dincolo de denumirile și atribuțiile exacte ale instituțiilor administrative teritoriale, loialitățile persoanelor din cadrul acesteia au rămas împărțite între exigențele directivelor de la centru și solidaritățile locale. Instituțiile reprezentative ale stărilor sociale privilegiate erau adunări locale, adunări provinciale, adunări ale stărilor la scara unui întreg regat. Erau convocate de monarhi când aveau nevoie de sprijin social larg pentru politica lor. Regele Franței, Filip al IV-lea cel Frumos a convocat în 1302 Adunarea Stărilor Generale, în perioada conflictului cu
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
privilegiate erau adunări locale, adunări provinciale, adunări ale stărilor la scara unui întreg regat. Erau convocate de monarhi când aveau nevoie de sprijin social larg pentru politica lor. Regele Franței, Filip al IV-lea cel Frumos a convocat în 1302 Adunarea Stărilor Generale, în perioada conflictului cu papa Bonifaciu al VIII-lea. Adunările de stări aveau nume și structuri diferite în diversele state. În Anglia, Parlamentul era structurat în două camere: Camera Lorzilor și Camera Comunelor, Seimul din Polonia era împărțit
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
întreg regat. Erau convocate de monarhi când aveau nevoie de sprijin social larg pentru politica lor. Regele Franței, Filip al IV-lea cel Frumos a convocat în 1302 Adunarea Stărilor Generale, în perioada conflictului cu papa Bonifaciu al VIII-lea. Adunările de stări aveau nume și structuri diferite în diversele state. În Anglia, Parlamentul era structurat în două camere: Camera Lorzilor și Camera Comunelor, Seimul din Polonia era împărțit în camera Senatului și Camera Deputaților, care se reunea în plen, iar
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
aveau nume și structuri diferite în diversele state. În Anglia, Parlamentul era structurat în două camere: Camera Lorzilor și Camera Comunelor, Seimul din Polonia era împărțit în camera Senatului și Camera Deputaților, care se reunea în plen, iar în Franța, Adunarea Statelor Generale era compusă din adunări diferite ale reprezentanților clerului, nobilimii, stării a treia, iar în Imperiul Romano-German era Reichstag-ul-dietă imperială, alcătuit din consiliul celor spate principi electori, un consiliu al principilor teritoriali și un consiliu al orașelor. În Regatul
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
diversele state. În Anglia, Parlamentul era structurat în două camere: Camera Lorzilor și Camera Comunelor, Seimul din Polonia era împărțit în camera Senatului și Camera Deputaților, care se reunea în plen, iar în Franța, Adunarea Statelor Generale era compusă din adunări diferite ale reprezentanților clerului, nobilimii, stării a treia, iar în Imperiul Romano-German era Reichstag-ul-dietă imperială, alcătuit din consiliul celor spate principi electori, un consiliu al principilor teritoriali și un consiliu al orașelor. În Regatul Aragonului, din secolul al XIII-lea
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
Regatul Aragonului, din secolul al XIII-lea funcționau Cortes-urile separate pentru Aragonul propriu-zis, pentru Catalonia și Valencia, iar în Aragon, Cortes-ul era alcătuit din patru "brazos"-stări: clerul, nobilimea mare (ricos hombres), nobilimea mică (caballeros) și reprezentanții orașelor. Adunările au încercat adesea să limiteze autoritatea regală, impunând coparticiparea la marile decizii politice și economice, fixând prin acte speciale privilegiile stărilor. Adunările de stări căutau să condiționeze perceperea noilor impozite de acordul lor prealabil, și în unele momente când puterea
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
-ul era alcătuit din patru "brazos"-stări: clerul, nobilimea mare (ricos hombres), nobilimea mică (caballeros) și reprezentanții orașelor. Adunările au încercat adesea să limiteze autoritatea regală, impunând coparticiparea la marile decizii politice și economice, fixând prin acte speciale privilegiile stărilor. Adunările de stări căutau să condiționeze perceperea noilor impozite de acordul lor prealabil, și în unele momente când puterea monarhului era slabă, au încercat să impună obligativitatea acordului lor în desemnarea principalilor dregători regali. La rândul lor, regii au căutat să
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
perceperea noilor impozite de acordul lor prealabil, și în unele momente când puterea monarhului era slabă, au încercat să impună obligativitatea acordului lor în desemnarea principalilor dregători regali. La rândul lor, regii au căutat să controleze componența și data convocării adunărilor de stări, și să obțină din partea lor acorduri globale, care să poată fi folosite și în perioadele dintre sesiuni. Adunările de stări aveau nevoie de o convocare specială din partea regelui sau se întruneau periodic. În Polonia de după stingerea dinastiei Iagiello
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
obligativitatea acordului lor în desemnarea principalilor dregători regali. La rândul lor, regii au căutat să controleze componența și data convocării adunărilor de stări, și să obțină din partea lor acorduri globale, care să poată fi folosite și în perioadele dintre sesiuni. Adunările de stări aveau nevoie de o convocare specială din partea regelui sau se întruneau periodic. În Polonia de după stingerea dinastiei Iagiello, Seimul a obținut largi concesii din partea noului rege, Henric de Valois, ulterior rege al Franței, respectiv convocarea automată a Seimului
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
ani, obligativitatea acordului pentru declararea războiului și încheierea păcii, pentru perceperea de noi impozite și pentru mobilizarea armatei. Seimul și-a asigurat dreptul de a alege regele, blocând funcționarea principiului dinastic. În Franța, regii pur și simplu nu au convocat Adunarea Statelor Generale din 1614 până în 1789. Monarhiile absolutiste nu s-au impus oriunde. Chiar și în state că Spania și Franța, monarhiile dominante ale Occidentului se confruntau cu probleme că imensitatea teritorială, precaritatea comunicațiilor, particularismele locale și provinciale, privilegiile stărilor
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]