144,219 matches
-
a pierdut în instanță o casă în centrul Sibiului. În ianuarie 2015, Klaus Iohannis, a câștigat procesul cu Agenția Națională de Integritate, care l-a acuzat că a fost în incompatibilitate în perioada în care a reprezentat Primăria Sibiu în Adunările Generale ale Acționarilor de la societățile Apă Canal și Piețe. Dosarul se afla pe rol în timpul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2014.
Klaus Iohannis () [Corola-website/Science/298483_a_299812]
-
europene ale Federației Internaționale de Yoga sunt Federația Europeană de Yoga (European Yoga Federation) și Alianța Europeană de Yoga (European Yoga Alliance). M.I.S.A. este singura organizație din România care este membru cu drepturi depline în , având drept de vot în Adunarea Generală a Federației. Alături de M.I.S.A. România apar că membre cu drepturi depline ale Federației Internaționale de Yoga și filialele sale din Danemarca , Suedia , Anglia , Finlanda și Elveția , precum și școala Agamă din Thailanda, toate inițiate de instructori yoga formați de Gregorian
Federația Internațională de Yoga () [Corola-website/Science/298527_a_299856]
-
ale Croației, cu denumirea de "istro-rumunjski govori" (graiuri istroromâne), listă ce face parte din Registrul bunurilor culturale, în baza Legii privitoare la protejarea și păstrarea bunurilor culturale. Considerând insuficiente măsurile luate de guvernul croat, Vlad Cubreacov, deputat al Republicii Moldova în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, inițiază o propunere de rezoluție susținută de alți 33 de deputați din diferite țări, pe care o înaintează la 21 aprilie 2008. În aceasta se cere să se recomande Croației să recunoască oficial minoritatea instroromână și
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
să susțină asociațiile culturale ale istroromânilor. Propunerea cere totodată să li se recomande autorităților din România să coopereze cu cele croate în a lua măsuri urgente pentru păstrarea identității și limbii istroromânilor. Până la urmă propunerea n-a fost examinată de Adunare. Pe plan local, autoritățile iau unele măsuri, astfel, Statutul județului Istria, adoptat în 2009, prevede că aceasta promovează păstrarea dialectelor locale, printre care și istroromâna. Într-un nou raport prezentat la Consiliul Europei referitor la aplicarea Cartei, cel din octombrie
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
plumb:"Poetul e totalitate cu fiecare gest al său, / e avocatul din oficiu, mereu al cauzelor toate. / Există binele și răul ? Poetul e și bun și rău ! / Poetul nu se cantonează, poetul e totalitate. Pentru poet nu prea există nici adunări și nici scăderi, / iar împărțirea și-nmulțirea degeaba trag în el cu tunul, / el creditează amănuntul, Hristos al altei învieri..." Poetul trebuie înțeles ca totalitate, nu ca sinteză ori ca rest, fiind - la „stricarea” ordinii lumii - «o formă de protest
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
dar și unele taste cu funcții speciale, cum este tasta Delete. La extremitatea (marginea) dreaptă a tastaturii se află de obicei un grup de taste care sunt folosite în special pentru scrierea de cifre și pentru efectuarea de operații aritmetice (adunare, scădere, etc.), tastele fiind așezate foarte comod pentru lucrul cu mâna dreapta. O parte a tastelor din acest ultim grup are o funcționalitate dublă, ele putând fi folosite și pentru navigare. Unele taste, ca de ex. "Shift", "Ctrl", "Alt", "Windows
Tastatură () [Corola-website/Science/298537_a_299866]
-
Turda în anul 1971. Comunitatea a fost condusă de rabini, printre care Ben-Zion Albert Wesel (1900-1938) și Joseph Adler (1938-44). Acesti doi au jucat un rol de frunte în rândul evreilor ortodocși din Transilvania. Sinagoga ("Beit Kneset") era lăcașul de adunare (cu începere de vineri seara, după orele 18, oră care marca începutul Sabatului) a credincioșilor evrei pentru efectuarea rugăciunilor și citirii cu glas tare a sulurilor sfinte, numite Torá. Băncile din sinagogă erau astfel așezate, încât credincioșii priveau spre Ierusalim
Sinagoga din Turda () [Corola-website/Science/306991_a_308320]
-
fost minimalizată, dar oamenii se bucură de acest eveniment, sărbătorindu-l în aer liber, la iarbă verde, la mare ori la munte. În 2003, pentru prima oară în istoria postdecembristă, o confederație sindicală (Blocul Național Sindical) a încercat organizarea unei adunări populare, cu mici, bere și muzică, pentru a serba acestă zi. Criticile nu au lipsit, la fel nici acuzațiile de simpatie pro-comunistă, amintirea propagandei PCR fiind încă vie în conștiința populației.
Ziua Muncii () [Corola-website/Science/307015_a_308344]
-
pus un clopot mai vechi, zis “constituțional”, pe care se vede inscripția următoare: “"Turnat din ordinul orașului nobil Turda, în anul 1742, în timpul locotenenței lui György Vásárhely. Georgius Nemes fecit"” (executat de Georgius Nemes). Cu acest clopot se anunța începerea Adunărilor Generale ale orașului. Numele de “constituțional” provine de acolo, că nu a fost tras de la 1849 până la 1867 (perioada absolutismului), numai după 1867, după restabilirea stării constituționale. “Casa Orașului” (“Palatul Orașului”) a fost folosită ca primărie între anii 1812-1849. În timpul
Judecătoria din Turda () [Corola-website/Science/307134_a_308463]
-
luat parte activă la mișcarea revoluționară din Moldova, de aceea a fost exilat. După multe peripeții reușește cu ajutorul prietenilor săi să treacă în Muntenia, de unde pe valea Buzăului, prin munți, trece în Transilvania la Brașov. Fiind în Transilvania, participă la adunarea națională de la Blaj, apoi a trecut în Bucovina, unde a cunoscut familia Hurmuzachi. Hurmuzăcheștii i-au primit cu multă dragoste pe emigranți, la moșia lor Cernauca. Reîntorcându-se în Moldova, G. Sion a luat parte la toate mișcările unioniste care
Gheorghe Sion () [Corola-website/Science/307159_a_308488]
-
octombrie 1918 s-a stins din viață, la Budapesta. A fost unul din conducătorii luptei românilor transilvăneni pentru obținerea de drepturi național-politice: în 1892 a făcut parte din delegația care a dus Memorandumul la Viena; în 1894 a organizat marea adunare populară de la Sibiu care a protestat față de hotărârea guvernului Ungariei de desființare a Partidului Național Român; în 1895 a fost principalul organizator al Congresului naționalităților (români, sârbi, slovaci) de la Budapesta. În ultima parte a vieții, s-a situat însă pe
Vasile Mangra () [Corola-website/Science/307190_a_308519]
-
ceea ce a fost numit "gușă endemică". Este realizatorul celor două Tratate de Endocrinologie Clinică, din 1967 și din 1992 [ambele apărute la Editura Academiei]. Pe plan politic, a susținut poziția socrului său, C. I. Parhon, fiind și membru al Marii Adunări Naționale. În ultimii ani de viață, mai ales după 1982, cînd a fost implicat în Meditația Transcedentală, a fost marginalizat.
Ștefan-Marius Milcu () [Corola-website/Science/307203_a_308532]
-
statistician român. s-a născut în comuna transilvană Sâmbăteni, jud. Arad, în data de 19 februarie 1894. A absolvit Facultatea de Medicină din Budapesta. În data de 1 decembrie 1918, a reprezentat asociația studenților români din capitala maghiară la marea adunare de la Alba Iulia. Colaborator al lui Victor Babeș. Doctor în medicină al Universității din Cluj, a devenit la doar 44 de ani membru corespondent al Academiei Române, în 1938. Sabin Manuilă a fost întemeietorul Institutului Central de Statistică, șef de secție
Sabin Manuilă () [Corola-website/Science/307198_a_308527]
-
Mai întâi, a fost ministru al propagandei (din 5 martie 1946, ministru al informației) în Guvernul Petru Groza (1) în perioada 6 martie 1945 - 30 noiembrie 1946. În anul 1948, a fost ales ca vicepreședinte al primului Prezidiu al Marii Adunări Naționale. În calitate de deputat, el a fost președinte al Grupului român al Uniunii interparlamentare; membru al Consiliului mondial interparlamentar; membru în Comitetul Național Antifascist și vicepreședinte al aceluiași comitet din România. În perioada 28 ianuarie 1953 - 19 martie 1957, prof. Petre
Petre Constantinescu-Iași () [Corola-website/Science/307209_a_308538]
-
său de recepție având titlul: „Despre principalele momente ale carierei mele scriitoricești”. Pentru opera sa literară a fost distins cu Premiul de Stat. Pe lângă activitatea literară a desfășurat și o intensă activitate politică. A fost ales ca deputat în Marea Adunare Națională. A încetat din viață la data de 24 aprilie 1977 în orașul Cluj. Romanul "Nepoții oltenilor" (1941) este o evocare a drumului parcurs de doi tineri, porniți împreună în viață, unul dintre ei devenind luptător comunist, iar celălalt eșuând
István Nagy () [Corola-website/Science/307240_a_308569]
-
de către autoritățile maghiare drept atitudine duplicitată și lipsită de patriotism și a determinat suspendarea, în martie 1916, a ziarului "Românul" care va reapărea abia în preajma actului unirii de la Alba Iulia. La 1 decembrie 1918 Vasile Goldiș a rostit la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia un discurs în care a relevat inevitabilitatea dezmembrării monarhiei austro-ungare și necesitatea unirii Transilvaniei cu România. Începând cu 2 decembrie 1918 a fost ministru al Instrucțiunii Publice în Consiliul Dirigent de la Sibiu, funcție pe care a
Vasile Goldiș () [Corola-website/Science/307229_a_308558]
-
Iosif Hodoș s-a remarcat prin activitatea sa politică. În anul 1848, când avea numai 19 ani, încredințându-i-se viceprefectura ținutului Zarand, a participat la toate actele naționale, politice și culturale din acest ținut. Este ales secretar general al adunării naționale de pe Câmpia Libertății, din 3-5 mai 1848. Ca deputat în dieta ungurească din Pesta, susține autonomia și integritatea Transilvaniei pentru care este felicitat de brașoveni, craioveni, bucureșteni și de cei de la Academia sibiană de drepturi. Dragostea de patrie l-
Iosif Hodoș () [Corola-website/Science/307234_a_308563]
-
Basarabiei cu România. Activitatea sa politică s-a intensificat, iar în 1917 a înființat Partidul Național Moldovenesc. Anul 1918 l-a găsit pe Halippa în fruntea curentului pro-unire, drept pentru care a fost ales vicepreședinte, apoi președinte al Sfatului Țării, adunarea care la 27 martie 1918, a votat Unirea Basarabiei cu România. A participat și la adunările de la Cernăuți și de la Alba-Iulia care au proclamat Unirea Bucovinei și, respectiv, a Transilvaniei cu România. După 1918 a deținut mai multe funcții: ministru
Pantelimon Halippa () [Corola-website/Science/307231_a_308560]
-
Moldovenesc. Anul 1918 l-a găsit pe Halippa în fruntea curentului pro-unire, drept pentru care a fost ales vicepreședinte, apoi președinte al Sfatului Țării, adunarea care la 27 martie 1918, a votat Unirea Basarabiei cu România. A participat și la adunările de la Cernăuți și de la Alba-Iulia care au proclamat Unirea Bucovinei și, respectiv, a Transilvaniei cu România. După 1918 a deținut mai multe funcții: ministru, secretar de stat pentru Basarabia (1919-1920), ministru al Lucrărilor Publice (1927), ministru al Lucrărilor Publice și
Pantelimon Halippa () [Corola-website/Science/307231_a_308560]
-
Comiții ("comitia"). Prin acest termen (pluralul de la "comitium") sunt desemnate diferitele adunări ale poporului: "comițiile curiate" (cele mai vechi), "comițiile centuriate" (care datează, poate, de la începutul secolului al V-lea î. Hr.) și, în sfârșit, comițiile tribute, care ridică numeroase probleme de cronologie și origine. Comițiile sunt, împreună cu magistrații și Senatul, unul dintre
Adunările romane () [Corola-website/Science/307263_a_308592]
-
Român, întrucât acolo se afla cel mai sigur loc de aterizare din Transilvania, sub apărarea gărzii naționale române, al cărui comandant spiritual era vicarul general capitular dr. Vasile Suciu. "Consiliul Național Român", prezidat de Ștefan Cicio-Pop, a decis să convoace adunarea de la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918. La 27 noiembrie 1918 Vasile Suciu a dat "Circulara pastorală nr. 5742", prin care anunța prăbușirea Imperiului Austro-Ungar, subliniind dreptul popoarelor la autodeterminare, urmând principiile președintelui Statelor Unite ale Americii, Thomas Woodrow Wilson. În circulara citată
Vasile Suciu (mitropolit) () [Corola-website/Science/307267_a_308596]
-
Național Român comunal. Cu ajutorul acestora păziți rânduiala [...] prin aceasta ordon tuturor, fraților preoți, ca în toate slujbele bisericești și dumnezeiești să fie pomenit Sfatul Național Român” . În castelul mitropolitan de la Blaj, „s-au conturat pentru întâia dată proporțiile și hotărârile Adunării Naționale de la Alba Iulia [...] în sfatul de canonici și ofițeri ai regelui românesc”, pentru înfăptuirea Unirii Ardealului cu Patria Mamă. În calitate de membru al Consiliului Național Român Central, a participat activ la "Marea Adunare Națională de la Alba Iulia", de la "1 Decembrie
Vasile Suciu (mitropolit) () [Corola-website/Science/307267_a_308596]
-
conturat pentru întâia dată proporțiile și hotărârile Adunării Naționale de la Alba Iulia [...] în sfatul de canonici și ofițeri ai regelui românesc”, pentru înfăptuirea Unirii Ardealului cu Patria Mamă. În calitate de membru al Consiliului Național Român Central, a participat activ la "Marea Adunare Națională de la Alba Iulia", de la "1 Decembrie 1918", care a adoptat hotărârea unirii Transilvaniei cu România. „Unirea”, publicație a Mitropoliei Române Unite cu Roma, care apărea sub directa conducere a lui Vasile Suciu, era, în acel moment istoric, singurul ziar
Vasile Suciu (mitropolit) () [Corola-website/Science/307267_a_308596]
-
23 septembrie 1940). s-a născut la data de 31 august 1892, în orașul Roman. Era fiul compozitorului Tudor de Flondor și nepotul de frate al lui Iancu Flondor, conducător al Partidului Național Român din Bucovina și viitor președinte al Adunării Constituante care a votat Unirea Bucovinei cu România. A absolvit în anul 1910 cursurile Liceului de Stat nr. 3 din Cernăuți. În același an s-a înscris la Facultatea de Drept de la Viena, unde a studiat timp de trei ani
Gheorghe Flondor () [Corola-website/Science/307292_a_308621]
-
spice de grâu.”". Articolul 100 făcea mențiunea suplimentară că "„Pe sigiliul Statului este reprezentată stema țării.”". Această stemă avea să rămână în vigoare timp de patru ani, până la votarea unei noi Constituții în anul 1952. La 24 septembrie 1952 Marea Adunare Națională adoptă o nouă Constituție a Republicii Populare Române. Aceasta prevedea la articolul 102 că "„Stema Republicii Populare Române reprezintă munți impăduriți, deasupra cărora se ridică soarele. În partea stângă a stemei se află o sondă. Stema este încadrată de
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]