141,440 matches
-
Scione. Un al doilea val a venit din Andros în secolul 6 î.Hr. și a fondat orașe precum Akanthos. Orașul antic Stagira a fost locul de naștere al marelui filosof Aristotel. Halkidiki a fost un important teatru de război în timpul Războiului Peloponesiac între Atena și Sparta. Mai târziu, coloniile grecești din peninsulă au fost cucerite de Filip al II-lea al Macedoniei și Halkidiki a devenit parte a Macedoniei (vechiul regat). După sfârșitul războaielor între macedoneni și romani, regiunea a devenit
Peninsula Calcidică () [Corola-website/Science/336767_a_338096]
-
fost un important teatru de război în timpul Războiului Peloponesiac între Atena și Sparta. Mai târziu, coloniile grecești din peninsulă au fost cucerite de Filip al II-lea al Macedoniei și Halkidiki a devenit parte a Macedoniei (vechiul regat). După sfârșitul războaielor între macedoneni și romani, regiunea a devenit parte a Imperiului Roman, împreună cu restul Greciei. La sfârșitul Republicii Romane (în 43 î.Hr.) a fost fondată o colonie romană la Cassandreia, care a fost relocată mai târziu (în 30 î.Hr.) de către Augustus
Peninsula Calcidică () [Corola-website/Science/336767_a_338096]
-
După o scurtă perioadă de dominație a Regatului Latin al Tesalonicului, zona a devenit din nou bizantină până la cucerirea de către otomani în anul 1430. În timpul perioadei otomane, peninsula a fost un centru important pentru exploatarea aurului. În 1821 a început Războiul de Independență al Greciei, iar grecii din Halkidiki s-au revoltat sub comanda lui Emmanouel Pappas, un membru al Filiki Eteria, și al altor luptători locale. Revolta a progresat încet și nesistematic. Insurecția a fost limitată la peninsula Muntelui Athos
Peninsula Calcidică () [Corola-website/Science/336767_a_338096]
-
fost salvați de flota psariană, care i-a dus, în principal în Skiathos, Skopelos și Skyros. Otomanii au trecut la represalii și multe sate au fost incendiate. În cele din urmă, peninsula a fost încorporată Regatului Greciei în 1912 după Războaiele Balcanice. În iunie 2003, la stațiunea de vacanță Porto Carras din Neos Marmaras, Sithonia, conducătorii statelor membre ale Uniunii Europene au prezentat primul proiect de Constituție Europeană (vezi Istoria Constituției Europene pentru evoluția de la acest punct). Peninsula este cunoscută pentru
Peninsula Calcidică () [Corola-website/Science/336767_a_338096]
-
Invadarea Poloniei de către armata slovacă a început la 1 septembrie 1939, după ce Germania a declarat război Poloniei. Scopul invaziei a fost recuperarea teritoriilor contestate de slovaci care au fost acordate Poloniei în 1922 și în 1938. De asemenea, slovacii displăceau Polonia din cauza apropierii Poloniei de politica maghiară care a vizat ocuparea unor teritorii slovace. Grupu de
Invadarea slovacă a Poloniei () [Corola-website/Science/336779_a_338108]
-
Teritoriile Republicii de astăzi reprezentau înainte partea cea mai sudică a Iugoslaviei. Frontierele actuale au fost stabilite la puțin timp în urma Războaielor Balcanice. În 1944, Adunarea Anti-Fascistă pentru Eliberarea Națională a Macedoniei a declarat că „Republica Populară Macedonia” reprezintă o națiune separată în cadrul Iugoslaviei federale. Primele formațiuni statale de pe teritoriul Republicii de astăzi au fost Regatul Paioniei, pe cuprinsul regiunii nordice și
Istoria Republicii Macedonia () [Corola-website/Science/336776_a_338105]
-
întreaga regiune a Macedoniei, au apărut spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Prima dintre ele a fost „Comitetele Revoluționare Bulgaro-Macedonene de la Adrianopol”, transformată mai apoi în SMORO. În 1905 a fost redenumită Organizația Revoluționară Internă Macedonia-Adrianopol (ORIMA), și după primul război mondial organizația s-a scindat, formându-se Organizația Revoluționară Internă Macedoneană (ORIM) și Organizația Revoluționară Internă Tracă (ORIT). Organizația inițială nu a vorbit nimic de identități etnice; dorea oficial „..."să unească toate elementele dezbinate din regiunea Macedonia și Adrianopol, indiferent
Istoria Republicii Macedonia () [Corola-website/Science/336776_a_338105]
-
Revolta Ilinden-Preobrazhenie contra Imperiului Otoman, care, în ciuda unor succese inițiale, inclusiv formarea Republicii Krushevo, a fost înăbușită fără multă vărsare de sânge. Revolta, și formarea Republicii Krushevo, sunt considerate piatra de temelie și precursoarele fondării Republicii Macedonia. În urma celor două Războaie Balcanice din 1912 și 1913, și destrămării Imperiului Otoman, mare parte din teritoriile europene ocupate de otomani au fost împărțite între Grecia, Bulgaria și Serbia. Teritoriul de azi al Republicii Macedonia (Macedonia Vardarului) a fost numit atunci „Serbia de Sud
Istoria Republicii Macedonia () [Corola-website/Science/336776_a_338105]
-
1912 și 1913, și destrămării Imperiului Otoman, mare parte din teritoriile europene ocupate de otomani au fost împărțite între Grecia, Bulgaria și Serbia. Teritoriul de azi al Republicii Macedonia (Macedonia Vardarului) a fost numit atunci „Serbia de Sud”. După primul război mondial, Serbia a fost incorporată în Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor. În 1929, Regatul a fost denumit oficial Regatul Iugoslaviei, și împărțit în provincii denumite banovine. Serbia de Sud, incluzând Republica Macedonia de astăzi, a fost numită „Vardar Banovina”, ca
Istoria Republicii Macedonia () [Corola-website/Science/336776_a_338105]
-
deportarea a peste 7.000 de evrei din Skopje și Bitola. Faptul că erau oprimați de forțele ocupatoare, i-a determinat pe mulți macedoneni să sprijine partizanii comuniști și mișcarea de rezistență a lui Josip Broz Tito, ceea ce a cauzat Războiul de Eliberare Națională a Macedoniei. În 1944, Adunarea Anti-Fascistă pentru Eliberarea Națională a Macedoniei (ASNOM) a proclamat statul macedonean - Republica Populară Macedonia, ca făcând parte din Iugoslavia Populară Federală. ASNOM a fost guvernul țării până la sfârșitul războiului. După sfârșitul celui
Istoria Republicii Macedonia () [Corola-website/Science/336776_a_338105]
-
ceea ce a cauzat Războiul de Eliberare Națională a Macedoniei. În 1944, Adunarea Anti-Fascistă pentru Eliberarea Națională a Macedoniei (ASNOM) a proclamat statul macedonean - Republica Populară Macedonia, ca făcând parte din Iugoslavia Populară Federală. ASNOM a fost guvernul țării până la sfârșitul războiului. După sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost creată Republica Populară Federativă Iugoslavia. Republica Populară Macedonia a devenit una din cele șase republici ale Federației Iugoslave. În urma schimbării numelui federației în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia în 1963, Republica
Istoria Republicii Macedonia () [Corola-website/Science/336776_a_338105]
-
a Macedoniei. În 1944, Adunarea Anti-Fascistă pentru Eliberarea Națională a Macedoniei (ASNOM) a proclamat statul macedonean - Republica Populară Macedonia, ca făcând parte din Iugoslavia Populară Federală. ASNOM a fost guvernul țării până la sfârșitul războiului. După sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost creată Republica Populară Federativă Iugoslavia. Republica Populară Macedonia a devenit una din cele șase republici ale Federației Iugoslave. În urma schimbării numelui federației în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia în 1963, Republica Populară Macedonia a fost redenumită Republica Socialistă
Istoria Republicii Macedonia () [Corola-website/Science/336776_a_338105]
-
Ilie), pe 2 august, este de asemenea o sărbătoare recunoscută la nivel oficial. Robert Badinter, șeful Comisiei de Arbitraj a Conferinței de Pace legată de fosta Iugoslavia, a recomandat recunoașterea EC în ianuarie 1992. Republica Macedonia a rămas pașnică pe timpul Războaielor Iugoslave de la începutul anilor '90. Câteva schimbări minore au fost acceptate în ceea ce privea frontiera cu Iugoslavia, pentru a evita conflicte. Cu toate acestea, Republica a fost destabilizată de Războiul din Kosovo din 1999, când aproximativ 360.000 de albanezi
Istoria Republicii Macedonia () [Corola-website/Science/336776_a_338105]
-
EC în ianuarie 1992. Republica Macedonia a rămas pașnică pe timpul Războaielor Iugoslave de la începutul anilor '90. Câteva schimbări minore au fost acceptate în ceea ce privea frontiera cu Iugoslavia, pentru a evita conflicte. Cu toate acestea, Republica a fost destabilizată de Războiul din Kosovo din 1999, când aproximativ 360.000 de albanezi din Kosovo s-au refugiat în Macedonia. Deși au plecat după terminarea războiului, la scurt timp după aceea, radicali albanezi din interiorul Macedoniei și din afara ei au luat armele, cerând
Istoria Republicii Macedonia () [Corola-website/Science/336776_a_338105]
-
ceea ce privea frontiera cu Iugoslavia, pentru a evita conflicte. Cu toate acestea, Republica a fost destabilizată de Războiul din Kosovo din 1999, când aproximativ 360.000 de albanezi din Kosovo s-au refugiat în Macedonia. Deși au plecat după terminarea războiului, la scurt timp după aceea, radicali albanezi din interiorul Macedoniei și din afara ei au luat armele, cerând autonomie sau independență pentru zonele din Republica Macedonia locuite de albanezi. Războiul civil dintre guvern și albanezii insurgenți a avut loc între martie
Istoria Republicii Macedonia () [Corola-website/Science/336776_a_338105]
-
Kosovo s-au refugiat în Macedonia. Deși au plecat după terminarea războiului, la scurt timp după aceea, radicali albanezi din interiorul Macedoniei și din afara ei au luat armele, cerând autonomie sau independență pentru zonele din Republica Macedonia locuite de albanezi. Războiul civil dintre guvern și albanezii insurgenți a avut loc între martie și iunie 2001, mai mult în partea de nord și de vest a țării. Războiul s-a încheiat după intervenția forțelor NATO de monitorizare a armistițiului. În cadrul Acordului Ohrid
Istoria Republicii Macedonia () [Corola-website/Science/336776_a_338105]
-
luat armele, cerând autonomie sau independență pentru zonele din Republica Macedonia locuite de albanezi. Războiul civil dintre guvern și albanezii insurgenți a avut loc între martie și iunie 2001, mai mult în partea de nord și de vest a țării. Războiul s-a încheiat după intervenția forțelor NATO de monitorizare a armistițiului. În cadrul Acordului Ohrid, guvernul a fost de acord să acorde mai multă putere politică, și să respecte cultura minorității albaneze. Partea albaneză a fost de acord să renunțe la
Istoria Republicii Macedonia () [Corola-website/Science/336776_a_338105]
-
oficializată în Tanganyika prin mandatul Ligii Națiunilor. Începând din 1946 el a fost administrat de Marea Britanie ca un teritoriu încredințat de Organizația Națiunilor Unite. Până la sfârșitul Primului Război Mondial, acest teritoriu a făcut parte din colonia germană Africa Orientală Germană. După izbucnirea războiului, britanicii au invadat Africa Orientală Germană, dar nu au fost capabili să învingă Armata Germană. Liderul armatelor germane din regiunea Marilor Lacuri Africane, Paul Emil von Lettow-Vorbeck, a capitulat abia când Imperiul German s-a prăbușit. După război Liga Națiunilor
Tanganyika (teritoriu) () [Corola-website/Science/336775_a_338104]
-
După izbucnirea războiului, britanicii au invadat Africa Orientală Germană, dar nu au fost capabili să învingă Armata Germană. Liderul armatelor germane din regiunea Marilor Lacuri Africane, Paul Emil von Lettow-Vorbeck, a capitulat abia când Imperiul German s-a prăbușit. După război Liga Națiunilor a oferit controlul acestei regiuni Marii Britanii care a denumit-o Tanganyika. Regatul Unit a stăpânit Tanganyika prin mandatul oferit de Liga Națiunilor până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, după care a fost stăpânită ca un teritoriu
Tanganyika (teritoriu) () [Corola-website/Science/336775_a_338104]
-
capitulat abia când Imperiul German s-a prăbușit. După război Liga Națiunilor a oferit controlul acestei regiuni Marii Britanii care a denumit-o Tanganyika. Regatul Unit a stăpânit Tanganyika prin mandatul oferit de Liga Națiunilor până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, după care a fost stăpânită ca un teritoriu încredințat de Organizația Națiunilor Unite. În 1961 Tanganyika și-a câștigat independența față de Marea Britanie ca Tanganyika, un stat membru al Commonwealth-ului Britanic. A devenit republică un an mai târziu, dar a
Tanganyika (teritoriu) () [Corola-website/Science/336775_a_338104]
-
Tanganyika a ajuns să însemne teritoriul aflat în jurul lacului omonim. În 1885 Germania a declarat că intenționează să instituie în regiune un protectorat numit Africa Orientală Germană, sub conducerea lui Carl Peters. Atunci când sultanul din Zanzibar a obiectat, navele de război germane s-au deplasat în zonă și au amenințat să-i bombardeze palatul. Marea Britanie și Germania s-au înțeles să împartă continentul african în sfere de influență, iar sultanul a fost nevoit să consimtă. După reprimarea cu brutalitate a Rebeliunii
Tanganyika (teritoriu) () [Corola-website/Science/336775_a_338104]
-
extraordinară a populațiilor indigene în timpul Primului Război Mondial. Programul educațional german pentru băștinașii africani, ce a inclus școli elementare, secundare și profesionale, a fost deosebit de important, cu standarde nemaiîntâlnite în altă parte a Africii tropicale. După înfrângerea Germaniei în 1918 în Primul Război Mondial, Africa Orientală Germană a fost împărțită între puterile învingătoare în temeiul Tratatului de la Versailles. Rwanda și Burundi au fost atribuite Belgiei, micul Triunghi Kionga a fost atribuit Mozambicului Portughez, iar teritoriul din jurul lacului Tanganyika a fost plasat sub controlul
Tanganyika (teritoriu) () [Corola-website/Science/336775_a_338104]
-
a înjumătățit teritoriul Luxemburgului, atunci când partea vestică a țării, majoritar francofona, a fost transferată Belgiei. Independența Luxemburgului a fost confirmată apoi în 1839, dar nu a fost ratificată formal decât în 1867, după ce criză luxemburgheza aproape a dus la un război între Prusia și Franța. În același an 1839, Luxemburg s-a alăturat Confederației germane. Regele Olandei a rămas șeful de stat al Luxemburgului, cu titlul de mare duce al Luxemburgului până în 1890. La moartea lui Wilhelm al III-lea, tronul
Istoria Luxemburgului () [Corola-website/Science/336790_a_338119]
-
III-lea, tronul Olandei a revenit fiicei sale, Wilhelmina, iar Luxemburg (pe tronul căruia nu puteau stă femei (conform Legeii Salice) i-a fost acordat lui Adolph de Nassau-Weilburg. Luxemburg a fost invadat și ocupat de Imperiul German în timpul primului război mondial și de către Germania nazistă în timpul celui de-al doilea război mondial. În 1942, Luxemburgul a fost oficial anexat de Al treilea Reich. În timpul celui de-al doilea război mondial, Luxemburg și-a abandonat politică de neutralitate, alăturându-se Aliaților
Istoria Luxemburgului () [Corola-website/Science/336790_a_338119]
-
pe tronul căruia nu puteau stă femei (conform Legeii Salice) i-a fost acordat lui Adolph de Nassau-Weilburg. Luxemburg a fost invadat și ocupat de Imperiul German în timpul primului război mondial și de către Germania nazistă în timpul celui de-al doilea război mondial. În 1942, Luxemburgul a fost oficial anexat de Al treilea Reich. În timpul celui de-al doilea război mondial, Luxemburg și-a abandonat politică de neutralitate, alăturându-se Aliaților în lupta împotriva Germaniei. În același timp, sute de luxemburghezi au
Istoria Luxemburgului () [Corola-website/Science/336790_a_338119]