144,219 matches
-
a este o operație aritmetică elementară care totalizează două sau mai multe numere, numite „termenii adunării” într-o singură valoare, numită suma sau „totalul” numerelor respective. "Număratul" este o formă simplă a adunării, prin care se adună mereu numărul "unu" la un total anterior. Înmulțirea poate fi și ea considerată o adunare repetată - ea implică adunarea
Adunare () [Corola-website/Science/306596_a_307925]
-
a este o operație aritmetică elementară care totalizează două sau mai multe numere, numite „termenii adunării” într-o singură valoare, numită suma sau „totalul” numerelor respective. "Număratul" este o formă simplă a adunării, prin care se adună mereu numărul "unu" la un total anterior. Înmulțirea poate fi și ea considerată o adunare repetată - ea implică adunarea unui număr cu el însuși de mai multe ori. Numerele mici sunt ușor de apreciat. Modelele pe
Adunare () [Corola-website/Science/306596_a_307925]
-
multe numere, numite „termenii adunării” într-o singură valoare, numită suma sau „totalul” numerelor respective. "Număratul" este o formă simplă a adunării, prin care se adună mereu numărul "unu" la un total anterior. Înmulțirea poate fi și ea considerată o adunare repetată - ea implică adunarea unui număr cu el însuși de mai multe ori. Numerele mici sunt ușor de apreciat. Modelele pe care le alcătuiesc trei sau patru lucruri se recunosc repede, deci nu este nevoie să fie numărate. Dar număratul
Adunare () [Corola-website/Science/306596_a_307925]
-
adunării” într-o singură valoare, numită suma sau „totalul” numerelor respective. "Număratul" este o formă simplă a adunării, prin care se adună mereu numărul "unu" la un total anterior. Înmulțirea poate fi și ea considerată o adunare repetată - ea implică adunarea unui număr cu el însuși de mai multe ori. Numerele mici sunt ușor de apreciat. Modelele pe care le alcătuiesc trei sau patru lucruri se recunosc repede, deci nu este nevoie să fie numărate. Dar număratul este esențial, de exemplu
Adunare () [Corola-website/Science/306596_a_307925]
-
număr. Apoi procesul se repeta cu mai multe numere, roțile dințate înregistrând suma totală, care putea fi citită de pe un afișaj în orice fază. Rotirea manivelei de mai multe ori cu același set de numere avea ca rezultat înmulțirea, prin adunarea repetată a numărului. Curând s-au introdus motoare electrice pentru a grăbi acțiunea calculatoarelor mecanice și s-au încorporat imprimatoare încastrate în unele mașini pentru a asigura înregistrarea permanentă a calculelor. Mecanismele calculatoarelor mecanice trebuiau să fie tot timpul pornite
Adunare () [Corola-website/Science/306596_a_307925]
-
Alături de Iosif Chișinevschi, Constantinescu a fost exclus din conducerea partidului în 1957. Este readus în viața politică de Nicolae Ceaușescu, devenind ministru al învățământului (1969-1970), vicepreședinte al Consiliului de Stat (1972-1974), rector al Academiei „Ștefan Gheorghiu” (1970-1972), președinte al Marii Adunări Naționale.
Miron Constantinescu () [Corola-website/Science/306660_a_307989]
-
în podul bisericii iar mai apoi în biserică și va da totuși anumite reguli pentru desfășurarea Oratoriului: lectura devotă, discursuri exortatorii, cântece de laude, etc. Intervențiile sale vor fi scurte și măsurate și nu va vorbi niciodată de la catedră; animatorii adunărilor erau tinerii și laicii. Însă acest tip de apostolat era legat de carisma persoanei lui Filip și nu era deloc ușor de urmat, chiar dacă aparențele așa arătau. Stilul afectiv și familiar cerea o bună dicție, o facilitate în a vorbi
Filip Neri () [Corola-website/Science/306662_a_307991]
-
încadrată cu 48 de ofițeri și 882 de trupă. Răscoala Țărănească din 1907 a surprins Jandarmeria nepregătită, depășită de evenimente, posibil, datorită numărului redus de efective (49 de ofițeri și 2580 de trupă) sau, după cum preciza Nicolae Iorga în cadrul Ședinței Adunării Deputaților din 18 martie 1908, "„...jandarmii aceștia n-au știut nimic de pregătirea răscoalelor, ei n-au avut curajul să se lupte cu răsculații (...). Prin urmare din aceste răscoale se poate vedea de câtă bărbăție au dat dovadă jandarmii noștri
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
și proitaliană fățișă mai ales în primii ani ai războiului. În 1947 Comisia specială a ONU asupra împărțirii Palestinei recomandă ca Yaffa să facă parte din viitorul stat evreiesc. În cele din urmă planul de împărțire al ONU aprobat de Adunarea Generală a ONU la 29 noiembrie 1947 prevede includerea Yaffei în viitorul stat arab palestinian dar sub forma unei enclave înconjurată de statul evreiesc. Nefiind de loc de acord cu alocarea de teritorii unui stat evreiesc, partea arabă respinge însă
Jaffa () [Corola-website/Science/306648_a_307977]
-
Ion I. Nistor (n. 4/17 august 1876, Bivolărie, Vicovu de Sus, districtul Rădăuți - d. 11 noiembrie 1962, București) a fost un istoric și militant unionist bucovinean, membru al comitetului de organizare a Adunării Naționale de la Cernăuți, care a hotărât unirea cu România, în cadrul căruia a redactat „Actul Unirii”. Profesor la Universitățile din Viena și Cernăuți, rector al Universității din Cernăuți, profesor universitar la București, membru al Academiei Române (1911), director al Bibliotecii Academiei Române, fruntaș
Ion Nistor () [Corola-website/Science/306711_a_308040]
-
princiar și cruciată. În 1848, steagul adoptat de către revoluționari ca drapel al Țării Românești a fost tricolorul albastru-galben-roșu (cu albastrul sus, deci, conform semnificației „Libertate, Dreptate, Frăție”). Acest tricolor apare atunci de asemenea în Moldova, în Ardeal (de exemplu la Adunarea de la Blaj) și până la Paris (unde este arborat la 26 aprilie 1848 de către studenții români care salutau noul guvern revoluționar cu un tricolor „ca semn al unirii moldovenilor cu muntenii”). Iată amănuntele adoptării tricolorului : Totuși, decretul nr. 252 din 13
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
culori, în dispoziția verticală, reprezintă drapelul naționalității române din toate teritoriile locuite de români. De altfel, tricolorul a fost prezent în 1848 și la Focșani și Râmnicu Sărat, cu prilejul unor manifestații de înfrățire între moldoveni și munteni, iar în preajma Adunării ad-hoc din Moldova, în 1857, populația civilă a adoptat tricolorul ca simbol al unirii, fapt constatat și de contele Alexandre Walewski, ministrul de externe al Franței. Nu în ultimul rând, ministrul de externe al Guvernului provizoriu al Țării Românești îl
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
vor fi schimbate. Astăzi se mai păstrează doar patru drapele ale armatei, model 1863. Constituția din 1866 a României prevedea la articolul 124: „colorile Principatelor-Unite urmează a fi Albastru, Galben și Roșu”. Ordinea și dispoziția culorilor au fost stabilite de către Adunarea Deputaților în ședința din 26 martie 1867. Astfel, potrivit propunerii lui Nicolae Golescu, ele au fost așezate întocmai ca la 1848. Lucrările comisiei au continuat și în ziua de 30 martie și, în urma votului pozitiv al Senatului, s-au soldat
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
făcut parada ostașilor moldoveni din Basarabia”. Acestea erau tot tricolore, având scris pe o parte, cu fir argintiu, regimentul, iar pe cealaltă, pe toată întinderea steagului, literele „R M”. În Transilvania, multe drapele românești au fost confecționate în perspectiva Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia. Drapelele românilor din Transilvania reprezentau tricolorul albastru-roșu-galben dispus orizontal. Imaginile surprinse atunci pe sticlă de către fotograful Samoilă Mârza arată o mulțime de oameni, deasupra cărora fâlfâie numeroase astfel de drapele, unele având înscrisă pe pânză și
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
surprinse atunci pe sticlă de către fotograful Samoilă Mârza arată o mulțime de oameni, deasupra cărora fâlfâie numeroase astfel de drapele, unele având înscrisă pe pânză și o deviză. Muzeul Național de Istorie din București deține trei drapele ale participanților la adunare și stema unui al patrulea, care a aparținut gărzii naționale din Alba Iulia. Primul tricolor are dimensiunea de 235 × 100 cm, iar fâșiile sale se termină fiecare la partea flotantă printr-un unghi cu vârful în afară. Hampa sa este
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
de remarcat și faptul că prin prevederile Constituției din 1952, în partea superioară a stemei republicii apare o stea roșie în cinci colțuri. Acest lucru se va reflecta și asupra drapelelor și pavilioanelor oficiale românești. La 28 iulie 1950 Marea Adunare Națională a emis Decretul nr. 189 pentru înființarea drapelului de luptă al Forțelor Armate ale Republicii Populare Române, precum și a pavilioanelor Forțelor Aeriene Militare și Marinei Militare. Articolul 2 definea drapelul de luptă al unităților astfel: „trei fâșii de mătase
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
al PDM ("Tineretul Democrat"). La alegerile parlamentare din martie 2005, a fost ales în funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, pe listele partidului Blocul electoral Moldova Democrată. Din data de 1 septembrie 2005 este membru supleant al delegației Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Din 25 septembrie 2009 până la 15 iunie 2011 a fost Viceministru al Tineretului și Sportului. La 20 mai 2011 a renunțat la funcția de viceministru pentru a deveni deputat, ca supleant, înlocuindu-l pe colegul de
Oleg Țulea () [Corola-website/Science/306770_a_308099]
-
redactor-șef la publicația „Mesagerul” (1994-1998). A fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, legislatura 1998-2001, din partea Partidului Forțelor Democratice, Secretar al Comisiei pentru securitatea statului și ordinea publică, vicepreședinte al Comisiei pentru Buget și Finanțe, membră a grupului parlamentar delegat la Adunarea Parlamentară NATO (membră a Comisiei economice și Comisiei pentru securitate), membră a grupului moldo-spaniol de cooperare interparlamentară. Devine, apoi, prin rotație (2001-2002), președinte al din Chișinău. Deține ulterior funcția de adjunct al directorului general al Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor din
Vitalia Pavlicenco () [Corola-website/Science/306772_a_308101]
-
1998 Valeriu Guma a lucrat în comerț, în funcții de conducere în cadrul mai multor întreprinderi. Este căsătorit și are trei copii. Vorbește limba engleză. În perioada 24 ianuarie 2000 - 28 ianuarie 2001, a fost membru supleant în delegația Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. În anul 2013 a fost condamnat definitiv în România la 4 ani de închisoare pentru corupție, după care a fost „căutat” de Interpol, în timp ce activa în continuare ca deputat în Republica Moldova. În februarie 2014 acesta și-
Valeriu Guma () [Corola-website/Science/306769_a_308098]
-
de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, ales pe listele Partidului Comuniștilor în toate legislaturile de atunci și până în 2010 (1998-2001, 2001-2005, 2005-2009, aprilie-iulie 2009, 2009-2010). În perioada 22 iunie 1998 - 24 ianuarie 2000, a fost membru supleant al delegației Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. La 10 martie 2005, președintele Vladimir Voronin i-a conferit lui Ivan Calin "Ordinul Republicii" "pentru muncă îndelungată și prodigioasă în organele supreme de stat, contribuție substanțială la dezvoltarea social-economică a republicii și activitate legislativă și
Ivan Calin () [Corola-website/Science/306774_a_308103]
-
în anul 2005, Stepaniuc este ales secretar pe probleme de ideologie, membru al Comitetului Central și al Comitetului Executiv Politic al PCRM. De asemenea, în perioada 24 ianuarie 2000 - 26 ianuarie 2001 a fost membru supleant în delegația Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, apoi membru titular al APCE (23 aprilie 2001 - 28 iunie 2002). La data de 16 ianuarie 2008, președintele Vladimir Voronin a semnat decretul privind numirea lui Victor Stepaniuc în funcția de viceprim-ministru în Guvernul Vasile Tarlev
Victor Stepaniuc () [Corola-website/Science/306778_a_308107]
-
2005, a fost ales ca deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe listele Partidului Comuniștilor. În această calitate, a fost ales ca președinte al Comisiei pentru politică externă și integrare europeană. Din data de 16 aprilie 2007 este reprezentant al Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Vorbește limba engleză. Împreună cu Irina Vlah, Grigore Petrenco face parte din Biroul executiv al Partidului Stângii Europene (majoritar comunist) în care a fost ales la al II-lea congres, la Praga, în 24 noiembrie 2007, printre
Grigore Petrenco () [Corola-website/Science/306776_a_308105]
-
înscris în cursa pentru funcția de primar al Chișinăului din partea Partidului „Casa Noastră — Moldova”. La alegerile din 14 iunie 2015 el a acumulat 0,21% din voturi. Pe 6 septembrie 2015, în paralel cu protestele de amploare din Piața Marii Adunări Naționale, Grigore Petrenco cu un grup mic de persoane sub conducerea sa au organizat un protest în fața sediului Procuraturii Generale. Acțiunea s-a soldat cu violențe, 6 politiști fiind răniți, iar 5 persoane au fost reținute. Peste două zile Petrenco
Grigore Petrenco () [Corola-website/Science/306776_a_308105]
-
în Parlamentul Republicii Moldova pe listele Partidului Popular Creștin Democrat. În această calitate, este membru al Comisiei parlamentare pentru cultură, știință, educație, tineret, sport și mijloace de informare în masă și din 1 septembrie 2005, membru supleant al delegației Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Pledează în continuare pentru reforma în domeniul audiovizual, elaborând Codul Audiovizualului din Republuca Moldova, adoptat în 2006 de Parlament. În 2009 renunță de a se mai implica în politică. Din 2009 este producător general la STS
Angela Aramă () [Corola-website/Science/306782_a_308111]
-
de Fântâna Albă și-a încetat activitatea. Biserica Ortodoxă de Rit Vechi a fost nevoită să-și mute reședința de la Fântâna Albă la Brăila. La data de 21 iulie 1940, la Mănăstirea „Uspenia" din Slava Rusă a fost organizată o adunare a episcopilor și preoțimii care a hotărât înființarea Mitropoliei de Rit Vechi în orașul Brăila și menținerea denumirii de Mitropolia de Fântâna Albă, după modelul patriarhilor de Alexandria (care, după ocuparea Alexandriei de către otomani s-au refugiat la Constantinopol, menținându
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]