15,741 matches
-
Huxley, Simone Weil. După 1947 este dat afară din barou, i se refuză publicarea textelor și execută câteva slujbe mărunte, adesea necalificate. Între 1948 și 1959 suferă o nouă perioadă de privațiuni, alături de pleiada intelectualității românești interbelice. În 1958 este arestat Constantin Noica și grupul său de prieteni din care făceau parte și Nicu Steinhardt, alături de Dinu Pillat, Alexandru Paleologu, Vladimir Streinu, Sergiu Al-George, Păstorel Teodoreanu, Dinu Ranetti, Mihai Rădulescu, Theodor Enescu, Marieta Sadova ș.a. La 31 decembrie 1959 este convocat
Nicolae Steinhardt () [Corola-website/Science/297608_a_298937]
-
Dinu Ranetti, Mihai Rădulescu, Theodor Enescu, Marieta Sadova ș.a. La 31 decembrie 1959 este convocat la Securitate, cerându-i-se să fie martor al acuzării, punându-i-se în vedere că dacă refuză să fie martor al acuzării, va fi arestat și implicat în "lotul intelectualilor mistico-legionari". Anchetat pentru că a refuzat să depună mărturie împotriva lui Constantin Noica, este condamnat în "lotul Pillat-Noica" la 12 ani de muncă silnică, 7 ani degradare civică și confiscarea totală a averii personale, sub acuzația
Nicolae Steinhardt () [Corola-website/Science/297608_a_298937]
-
munții și se stabilește la București unde participă la cenaclul lui Mihail Dragomirescu, unde va prezenta nuvela "Proștii". În luna ianuarie 1910, pe baza convenției cu Austro-Ungaria, guvernul budapestan cere autorităților românești extrădarea gazetarului ardelean. În februarie, Rebreanu a fost arestat și deținut la Văcărești. Într-un "Memoriu" adresat autorităților românești în luna mai, tânărul scriitor a menționat că adevărata pricină a cererii de extrădare constă în activitatea sa publicistică pe care, anterior, a desfășurat-o în slujba "românilor de peste munți
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
continuă să scrie la romanul "Ion". Între 12/13 mai1917, fratele său Emil Rebreanu, ofițer în armata austro-ungară, este acuzat de dezertare și spionaj, fiind condamnat la moarte (ecouri în lumea romanului "Pădurea spânzuraților"). În primăvara anului 1918 a fost arestat și anchetat de autoritățile de ocupație, dar Liviu a reușit în cele din urmă să fugă. În luna mai, ajutat de socialiști, a trecut în Moldova și a locuit o vreme la Iași. În luna noiembrie a revenit în București
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
a zidit o impozantă biserică și a fondat școala confesională română unită. Unchiul și nașul său, canonicul Alexandru Breban, a fost senator al Partidului Național Țărănesc. În 1941 familia sa s-a refugiat la Lugoj, după ce tatăl scriitorului a fost arestat în toamna anului 1940 de către autoritățile maghiare. Vasile Breban a funcționat la Lugoj în cadrul Episcopiei Unite. Nicolae Breban și-a început la Lugoj studiile gimnaziale și liceale. În 1951 a fost exmatriculat din penultima clasă a Liceului „Coriolan Brediceanu” din
Nicolae Breban () [Corola-website/Science/297624_a_298953]
-
eseist român contemporan. Tatăl său, Denis Patapievici, s-a mutat de la Cernăuți (acum în Ucraina) în Polonia ocupată, în 1940, după ce Uniunea Sovietică a ocupat Bucovina Patapievici este căsătorit din 1981 și are un fiu, născut în 1989. A fost arestat o zi în timpul revoluției române din 1989. A scris un manifest numit "„În preajma ștreangului (istoria unui nopți)”" referitor la acea zi, text anexat la ediția din 2006 a volumului Politice, publicat la editura Humanitas. A absolvit Universitatea din București, Facultatea
Horia-Roman Patapievici () [Corola-website/Science/297613_a_298942]
-
1956. Studenții urmau să ceară satisfacerea unor revendicări cu caracter politic și social; era însă prevăzută și posibilitatea de transformare a mitingului într-o mișcare de răsturnare a regimului comunist, în cazul în care numărul participanților era mare. A fost arestat la 4 noiembrie 1956, fiind judecat în lotul care îi purta numele. Prin sentința nr. 481 din 1 aprilie 1957 a Tribunalului Militar București a fost condamnat la 5 ani închisoare corecțională pe care a executat-o la Jilava, Gherla
Alexandru Ivasiuc () [Corola-website/Science/297628_a_298957]
-
de unde avea să fie dirijată mișcarea populară pariziană. La 11 iulie, Ludovic avea 30.000 de soldați în jurul Parisului și Versailles-ului. L-a demis pe Necker. Alarmați, deputații au crezut că Ludovic avea să dizolve Adunarea și îi va aresta pe cei mai importanți membri ai săi. Vestea demiterii lui Necker a ajuns la Paris, iar parizienii s-au adunat la Palatul Regal (Palais Royal), unde oratorii i-au îndemnat să se înarmeze cu muschete și muniție. Parizienii săraci au
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
a declarat legea marțială și l-au trimis pe La Fayette la Garda Națională pe Champ de Mars, unde garda a tras în mulțimea neînarmată, 50 de oameni fiind uciși. Legea marțială a rămas în vigoare timp de o lună, fiind arestați lideri populari, iar unii ca Hebert, Marat și Danton au fugit ori s-au ascuns. Moderații au învins și au restabilit mișcarea populară, fiind gata să negocieze cu regele. Feuillanti erau și ei implicați în stabilirea unui acord cu regele
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
fost abolită. Teroarea a început cu atacul de la Tuilleries din 10 august 1792, ce a provocat masacrele din septembrie și s-a încheiat cu bătălia de la Valmy, invazia aliaților fiind respinsa. În timpul mișcărilor din 31 mai-2 iunie 1793, au fost arestați deputații girondini. Regimul terorii s-a încheiat cu execuția lui Robespierre și a susținătorilor lui în iulie 1794. A început a doua Teroare când armatele franceze sufereau înfrângeri și Franța era din nou amenințată cu invazia și s-a sfârșit
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
-o public. Programul său era Teroarea economică, executarea celor care stocau cereale pentru a ridica prețul și epurarea foștilor nobili din armată. Robespierre îl ura pentru că amenința Comuna și Convenția prin acțiuni directe de stradă și astfel, Roux a fost arestat și a murit în închisoare în februarie 1794. La 4 septembrie, mulțimea s-a adunat la primăria Parisului să ceară pâine și salarii mari, iar la 5 septembrie s-a îndreptat spre Convenție. S-ar fi putut termina cu o
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
au fost împușcați fără judecată și 282 au fost ghilotinați de comisia revoluționară. Multi oameni au fost secerați de tunuri în fața unor gropi săpate dinainte, multi alții au fost ghilotinați la Lyon. O jumătate de milion de oameni au fost arestați, circa 10.000 dintre ei murind în închisoare. Administrația locală a fost epurată, moderații fiind înlocuiți cu militanți sanculoți. Conform studiilor, s-au desfășurat 17.000 de execuții oficiale, 28% fiind țărani din Vandeea, 31% muncitori, în Lyon și Marsilia
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
februarie 1794 Saint-Just a propus confiscarea proprietăților suspecților ce aveau să le revină săracilor. În martie, Hebert a declarat la Clubul cordelierilor că era necesară insurecția. Robespierre a decis să-l distrugă. Hebert și 18 adepți ai săi au fost arestați, dar pentru a preveni tulburări stradale guvernul a acționat cu prudență. Nu i-a arestat pe liderii Comunei, iar hebertiștilor li s-au adus acuzația că sunt agenți străini, care vor instaurarea unei dictaturi militare și pregătind terenul pentru restaurarea
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
martie, Hebert a declarat la Clubul cordelierilor că era necesară insurecția. Robespierre a decis să-l distrugă. Hebert și 18 adepți ai săi au fost arestați, dar pentru a preveni tulburări stradale guvernul a acționat cu prudență. Nu i-a arestat pe liderii Comunei, iar hebertiștilor li s-au adus acuzația că sunt agenți străini, care vor instaurarea unei dictaturi militare și pregătind terenul pentru restaurarea monarhiei. Plebea s-a lăsat manipulată, iar hebertiștii au fost ghilotinați la 24 martie. Comitetul
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
va restaura monarhia. Danton a fost adus în fața Tribunalului revoluționar la 5 aprilie 1794, el, Desmoulins și ceilalți adepți ai săi fiind executați prin ghilotinare. Nevasta lui Desmoulins a încercat să organizeze o demonstrație în sprijinul sau, dar a fost arestată și ghilotinată alături de nevasta lui Hebert. Se instaurase o atmosfera de ură și suspiciune, în care deputații nu mai aveau curajul să declare nimic împotriva regimului. Deputatul montagnard, Thibaudeau, scria în memoriile sale despre cât de monstruoasă era dictatura Terorii
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
au ajuns la primărie, au constatat că Robespierre nu era apărat de nimeni, și că încercă să se sinucidă. Dar soldații l-au oprit, însă accidental, arma s-a descarcat împușcându-l lateral în față, mutilându-l. Robespierre a fost arestat ,și la 28 iulie, el și cu alți 21 au fost ghilotinați. Directoratul se baza pe Constituția Anului III, fiind adoptată printr-un referendum. Parlamentul era bicameral, Puterea executivă era reprezentată de Directorat (cinci directori), având responsabilități extinse. Pe plan
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
același minister, la Direcția Încurajării Exportului, apoi funcționar în Direcția Studii și Documentare, pentru ca în final să lucreze în Direcția Acorduri, protejat de Lucrețiu Pătrășcanu contra epurărilor succesive din aparatul de stat. Două săptămâni după destituirea lui Pătrășcanu a fost arestat și Țuțea care, cu o întrerupere între 1953 și 1956, va fi deținut până în 1964 . Eliberat din detenție, în urma amnistiei din 1964, patru ani mai târziu, în primăvara lui 1968, lui Petre Țuțea i se întocmește o "fișă personală" (în cadrul
Petre Țuțea () [Corola-website/Science/297629_a_298958]
-
sa dușmănoasă a fost semnalată de mai mulți informatori".() Până la sfârșitul vieții a trăit extrem de modest, într-o garsonieră din apropierea Parcului Cișmigiu, ajutat de câțiva prieteni care obținuseră un mic ajutor bănesc și mâncare de la Casa Scriitorilor.. Petre Țuțea este arestat în 12 aprilie 1948, fiind încarcerat în arestul Siguranței din str. Rahova, acuzațiile care i se aduceau fiind de spionaj în favoarea anglo-americanilor. În realitate, în 11 februarie 1948 diplomatul britanic John Bennet a înaintat la Foreign Office un raport asupra
Petre Țuțea () [Corola-website/Science/297629_a_298958]
-
eliberat abia în anul următor, "cu o mică întârziere", abia în 29 mai 1953.() Odată intrat în "sistem", regimul având nevoie de țapi ispășitori pentru lipsa de eficiență pe toate planurile, Petre Țuțea nu mai avea cum să scape. Este arestat din nou în 1956. În „Ordonanța de pornire a procesului penal”, datată 20 decembrie 1956, redactată de lt. Urucu Nicolae se menționează: Tribunalul l-a condamnat, prin Sentința nr. 241/20 decembrie 1957, pe Petre Țuțea, "în baza art. 209
Petre Țuțea () [Corola-website/Science/297629_a_298958]
-
12 octombrie 1944, la puțin timp după începutul ocupației sovietice, Manoilescu a fost întemnițat fără proces, timp de 14 luni. După eliberare, în perioada decembrie 1945 - decembrie 1948 Manoilescu și-a oferit experiența în economie noilor autorități comuniste. A fost arestat din nou în decembrie 1948 și întemnițat fără a fi judecat (!!!); a fost deținut în închisorile de la Jilava, Ocnele Mari și Sighet, fiind grav bolnav, iar la Sighet (”închisoarea elitelor”) a murit la sfârșitul lui 1950. Dacă a murit din pricina
Mihail Manoilescu () [Corola-website/Science/297663_a_298992]
-
fost anulate. Castro l-a acuzat pe Batista de violarea constituției în tribunal, dar petiția a fost ignorată. În schimb, Castro a atacat Barăcile Moncada pe 26 iulie 1953. Peste 80 din atacatori au fost uciși iar Castro a fost arestat. A fost acuzat și condamnat la 15 ani închisoare. Totuși a fost eliberat în mai 1955 și a plecat în exil în Mexic și Statele Unite, unde a format Mișcarea 26 Iulie. Până la urmă Castro s-a întors în Cuba cu
Fidel Castro () [Corola-website/Science/297673_a_299002]
-
În cursul anilor 1944-1947, Partidul Național Liberal condus de el a fost după Partidul Național Țărănist principala forță democratică opusă sovietizării țării de către PCR, aflat sub protecția armatei sovietice. Aflat în arest la domiciuliu de câțiva ani, Constantin Brătianu fost arestat în noaptea dintre 5/6 mai 1950 și transportat la Sighet, murind la scurt timp. Victimă a regimului comunist din România, Dinu Brătianu s-a fixat în conștiința publică alături de Iuliu Maniu și regele Mihai drept unul dintre apărătorii democrației
Constantin I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/297704_a_299033]
-
Partidului Național Liberal (PNL) ca ministru de stat, ca și Iuliu Maniu din partea Partidului Național Țărănesc. Brătianu a deținut următoarele funcții: După instaurarea dictaturii comuniste a avut domiciliu forțat, pentru ca în 1950 - la vârsta de 84 de ani - să fie arestat și deținut fără nici un fel de judecată. Asupra circumstanțelor morții sale există mai multe versiuni. Cert este că a fost arestat alături de elita politică a României interbelice în cadrul acțiunii cunoscute drept Noaptea demnitarilor (5/6 mai 1950), fiind transportat la
Constantin I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/297704_a_299033]
-
După instaurarea dictaturii comuniste a avut domiciliu forțat, pentru ca în 1950 - la vârsta de 84 de ani - să fie arestat și deținut fără nici un fel de judecată. Asupra circumstanțelor morții sale există mai multe versiuni. Cert este că a fost arestat alături de elita politică a României interbelice în cadrul acțiunii cunoscute drept Noaptea demnitarilor (5/6 mai 1950), fiind transportat la închisoarea din Sighet, unde a murit la scurt timp.
Constantin I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/297704_a_299033]
-
R.P. România și încadrată în teritoriul U.R.S.S.“, deși aceasta nu aparținuse niciodată Uniunii Sovietice. Aceste documente au fost păstrate mult timp secrete astfel că în martie 1949, căpitanul Constantin Copaciu, membru al comisiei de delimitare a frontierelor, a fost arestat pentru că nu recunoștea URSS-lui Insula Șerpilor și nici celelalte 5 insule de pe brațul Chilia. În august 1949, nave militare sovietice, au debarcat pe insulă, au arestat grănicerii și paznicii români, și i-au debarcat în orașul Sulina. Imediat după ocuparea
Insula Șerpilor () [Corola-website/Science/297700_a_299029]