KorAP: Find »[drukola/base=credincios & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...560 561 562 ...570 >

14,243 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

l-au precedat, din care (și împotriva cărora) a luat ființă dintre cele mai relevante fiind comunitatea religioasă și monarhia dinastică și nu în raport cu o ideologie politică susținută conștient. Drept urmare, pentru Biserică a urmat o perioadă de reașezare, redefinire în raport cu credincioșii care nu mai erau doar supuși, ci au devenit cetățeni, dar și în raport cu întreaga societate din care făcea parte. Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, modul de manifestare a catolicilor în viața publică s-a schimbat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
unități a catolicilor la nivelul fiecărui stat și încheierea de concordate cu diverse țări, prin care să se reglementeze juridic situația comunităților catolice de acolo (Vaticanul a vizat stabilirea unor relații diplomatice cu consecințe juridice pentru statele în care existau credincioși catolici). Această reașezare a Bisericii s-a produs atât din interior datorită coștientizării nevoiei de modernizare și în urma confruntărilor de idei între mișcarea modernistă și ce intransigentă, cât și din exterior, la inițiativa intelectualilor catolici laici care s-au implicat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și să răspundă numeroaselor acuze care i se aduc. Populația catolică de pe toate continentele și din toate statele lumii (cu regimuri politice diferite, cu statutul de majoritate sau minoritate confesională) era informată cu privire la acțiunile și la poziția Bisericii în societate. Credincioșii erau educați în spiritul credinței catolice, a mesajului creștin și a valorilor sale. Prezența Pontifului și a centrului administrativ creat în jurul său a reprezentat pentru Biserica Catolică un factor particular în raport cu organizarea celorlalte biserici nu doar din punct de vedere

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ecleziologic al acestei teorii era următorul: Biserica în calitate de continuatoare a misiunii lui Cristos și instituită de acesta sub formă organică de "societate perfectă"54 reclama în "mod legitim independența față de puterea civilă și dreptul de a emite legi și îndemna credincioșii către acele sectoare ale vieții sociale care au tangență cu destinul etern al omului"55. Schimbările aduse de modernitate au făcut ca Biserica să se confrunte cu idei și curente de idei diferite, transformări sociale (cu statul de tip modern

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
propagare a creștinismului: comunicarea aspectului religios al trăirilor umane a devenit atributul exclusiv al Bisericii și era organizat de aceasta. Schimbările sociale au "obligat" Biserica să-și remodeleze profilul și să reflecteze asupra noii sale poziții în societatea modernă 57. Credincioșii au fost "ajutați" să conștientizeze foarte clar apartenența la tradiția creștină, proces în cadrul căruia au fost folosite numeroase mijloace și metode în care presa a jucat un rol important. Pentru a nu pierde influența, Vaticanul a răspuns astfel provocărilor modernității

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
mondiale a presei încă din perioada interbelică, demonstrează importanța majoră pe care Biserica Catolică a acordat-o comunicării. Transformările social-politice și culturale produse odată cu trecerea la modernitate au făcut ca Biserica Catolică să-și regândească poziția în societate, relațiile cu credincioșii, raporturile cu statele de pe scena internațională și cu diversele organisme internaționale; principalul obiectiv era menținerea unității, a puterii spirituale și a prestigiului. Reorganizarea Bisericii în perioada modernă s-a făcut ținându-se cont de câteva constante, precum centralizarea și ierarhizarea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a doua jumătate a secolului al XIX-le și prima jumătate a secolului al XX-lea; ele au avut ca scop fundamental unificarea presei catolice din întreaga lume. Oficiile naționale aveau ca misiune principală vegherea asupra formării corecte a conștiinței credincioșilor cu privire la folosirea mijloacelor media; tot ele trebuiau să promoveze și să coordoneze inițiativele catolice în acest domeniu. Conducerea acestor instituții era încredințată unei comisii episcopale sau unui episcop delegat. În oficiile respective trebuiau cooptați și laici experți în doctrina catolică

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
generații, la întrebările oamenilor"97. Biserica și-a asumat rolul de a oferi sensuri și explicații noilor transformări culturale și sociale care s-au petrecut în epoca contemporană, cu scopul de a arăta direcția și de a-i orienta pe credincioși față de noile evenimente și fenomene care definesc societatea contemporană; ele trebuiau înțelese și explicate prin prisma învățăturii bisericești. Biserica a oferit răspunsuri la întrebări precum: "Unde se situează omul contemporan, sfâșiat de atâtea conflicte și dezechilibre?"; Unde este credința lui

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ce regim politic, sau ce situație etnică sau confesională exista. Existența numeroaselor documente păstrate au demonstrat preocuparea Bisericii de a răspunde noilor realități. Ea a fost conectată la actualitatea cotidiană, la tot ceea ce se petrecea în lume. Le-a prezentat credincioșilor prin scrierile și mesajele sale poziția și atitudinile față de tot ceea ce era nou. Deschiderea Bisericii Catolice, în raport cu celelalte Biserici, a fost evidentă, deoarece și-a propus o implicare permanentă în viața cotidiană. Ea și-a asumat rolul de comunitate deschisă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
răspundă doar pentru aspectele religioase pe care le tratau. Papa a apărat Biserica în fața presiunilor și cenzurii exercitate de putere, afirmând că episcopii erau liberi să publice fără aprobarea guvernului scrisorile apostolice și documentele pe care ei le considerau folositoare credincioșilor; guvernanții nu aveau dreptul să se amestece în probleme de religie, morală sau îndrumare spirituală și în consecință, nu puteau evalua "indicațiile pe care oamenii Bisericii le publică, în virtutea rolului lor de a călăuzi conștiințe"; autoritățile civile nu puteau "interzice

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
aveau dreptul să se amestece în probleme de religie, morală sau îndrumare spirituală și în consecință, nu puteau evalua "indicațiile pe care oamenii Bisericii le publică, în virtutea rolului lor de a călăuzi conștiințe"; autoritățile civile nu puteau "interzice episcopilor și credincioșilor să comunice liber și reciproc cu Romanul Pontif"114. Papa Pius IX a sprijinit mijloacele de informare catolice și prin Giornale di Roma (1849), care era portavocea Vaticanului, precum și prin imboldul dat iezuiților de a înființa La Civiltà Cattolica (1850

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
libertinaj", deoarece prin intermediul ei s-au otrăvit suflete, iar societatea a avut de suferit. El i-a îndemnat pe oamenii presei să folosească în scopuri pozitive instrumentele ce slujiseră răului 118. A avut ca obiectiv dezvoltarea jurnalismul catolic 119, îndemnând credincioșii să nu sprijine presa contrară Bisericii 120. Papa considera acest mijloc de informare un instrument eficient pentru evanghelizare, dar și pentru educarea credincioșilor, mai ales în țările unde catolicii conviețuiau cu persoane de alt crez121. Catolicii nu aveau voie să

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în scopuri pozitive instrumentele ce slujiseră răului 118. A avut ca obiectiv dezvoltarea jurnalismul catolic 119, îndemnând credincioșii să nu sprijine presa contrară Bisericii 120. Papa considera acest mijloc de informare un instrument eficient pentru evanghelizare, dar și pentru educarea credincioșilor, mai ales în țările unde catolicii conviețuiau cu persoane de alt crez121. Catolicii nu aveau voie să colaboreze cu publicații care atacau morala creștină 122; ei trebuiau să împărtășească aceeași viziune asupra aspectelor esențiale, să nu confunde nicio poziție politică

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a îndemnat pe ziariștii catolici să folosească un limbaj cumpătat și respectuos 126, să evite știrile imprudente și deși aveau libertatea de a-și exprima opiniile să rămână uniți în esență. Enciclica Cum multa (1882) a vizat stoparea divergențelor dintre credincioșii spanioli, care se atacau reciproc din cauza tendințelor politice diferite și nu respectau astfel indicațiile episcopilor, care îi îndemnau spre o unitate în idei. Enciclica adresată francezilor relua aceeași idee a stopării neînțelegerilor dintre catolici cauzată de viziunile politice diferite 127

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
subiecte referitoare la atacurile suferite de Biserică 146. Papa Pius X a făcut referire la problema mijloacelor de informare mai mult din punct de vedere normativ: le-a amintit episcopilor că trebuiau să fie atenți în privința articolelor care ajungeau la credincioși, să evite ca unii catolici de bună credință (dar cu puține cunoștințe doctrinare) să devină fără voie mediatori între modernism și catolicism, sau ca anumiți preoți să colaboreze cu publicații care semănau idei contrare moralei creștine 147; l-a indicat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
catolice; ea trebuia să urmărească în mod vizibil formarea, întărirea și promovarea unei opinii publice conforme cu dreptul natural și cu doctrina și morala catolică, să difuzeze și să explice corect faptele care vizau viața Bisericii. În ceea ce-i privea, credincioșii trebuiau conștientizați de necesitatea de a citi și răspândi presa catolică, în scopul formării unei judecăți creștine asupra tuturor evenimentelor 157. Cu alte cuvinte, ziarele aveau obligația să exprime și să explice toate acțiunile Bisericii, ba mai mult să ofere

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
o au asupra moravurilor, mentalității, formării opiniei publice și a conștiinței civice și morale a cetățenilor, Biserica a fost și este încă foarte interesată de mijloacele de comunicare socială 163. Importanța lor constă în faptul de a-i ajuta pe credincioși să evalueze faptele și ideile actuale conform unor criterii sigure și oneste ale conștiinței personale, educată și susținută de un autentic magisteriu moral, civil și religios. Ele aveau rolul de a concilia în felul acesta libertatea de gândire și de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
normele care trebuiau respectate, menirea și rolul celor implicați direct în fenomen. Biserica încuraja publicațiile oneste și astfel s-a creat și s-a răspândit o presă specific catolică, editată și dependentă fie direct de autoritatea bisericească, fie de diferiți credincioși catolici; ea avea ca principal scop să urmărească formarea, întărirea și promovarea unei opinii publice conforme cu dreptul natural și cu doctrina și morala catolică, să difuzeze și să explice corect faptele care priveau viața Bisericii. Credincioșii erau încurajați să

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
fie de diferiți credincioși catolici; ea avea ca principal scop să urmărească formarea, întărirea și promovarea unei opinii publice conforme cu dreptul natural și cu doctrina și morala catolică, să difuzeze și să explice corect faptele care priveau viața Bisericii. Credincioșii erau încurajați să conștientizeze necesitatea de a citi și răspândi presa catolică, în scopul formării unei judecăți creștinești asupra tuturor evenimentelor 165. I.3. Presa în Spania, Italia și Franța După analiza contextului istoric în care s-au dezvoltat mijloacele

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
făcut ca inițiativele ce priveau așa-numita "presă bună", (titlu asemănător cu cel primit în Franța 179) să fie de tip local, precum "Apostolatul prin intermediul Presei" înființată în Barcelona în 1871, cu scopul de a garanta lecturi utile și plăcute credincioșilor. Asociații și-au luat angajamentul de a plăti o cotă din care se cumpărau publicații recomandate pentru a le dărui sau vinde la cost redus în locuri foarte populate, cum erau piețele. Tot ei s-au angajat să strângă cărți

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-și manifestau explicit confesiunea. A avut loc o dezbatere despre jurnalismul catolic, asemănătoare celei din Italia și a fost tradusă opera lui Chiaudiano El periodismo católico. Criterios y normas 195. Preoții au dorit să realizeze un jurnalism catolic și cereau credincioșilor să îl sprijine; se refuza publicarea anunțurilor funerare în ziarele care nu credeau în purgatoriu și se răspândea îndemnul de a nu se citi presa liberală decât pentru informațiile absolut necesare, precum cele despre economie 196. Era dificil să se

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în România Poziția Vaticanului față de problemele importante ale politicii epocii a vizat și activitatea comunității catolice din România, precum și raportul acesteia cu statul. O caracteristică generală a modului de acțiune a Sfântului Scaun a fost aceea de asigurare a protecției credincioșilor săi. Repoziționarea Bisericii Catolice față de noile realități corespunzătoare cerințelor societății europene moderne a fost rezultatul unor opțiuni deliberate și menținute în timp de autoritatea diplomatică și ecleziastică, în ciuda constrângerilor venite atât din interior, cât și a intervențiilor politice ale conservatorilor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Țara Românească, numărul lor era mai mic, fiind grupați mai ales în orașe (București, Brăila)258, dar și în unele localități rurale de lângă București (Cioplea)259. Confesiunea catolică nu a fost recunoscută în mod oficial de către autorități, însă era tolerată. Credincioșii catolici erau priviți de populația majoritară de multe ori cu ostilitate, pentru că erau asimilați străinilor, din cauză că se aflau sub protecția consulilor austrieci din cele două principate. Deși erau români, ei nu se puteau bucura de drepturi civile și politice, decât

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
problema Concordatului cu Vaticanul a reprezentat pentru politica externă a României un obiectiv prioritar. Situația Bisericii Romano-Catolice din România Mare s-a modificat în mod radical față de perioada anterioară. Dacă înainte de 1918 exista un număr de aproximativ 150.000 de credincioși catolici, după Marea Unire acesta a crescut simțitor. În teritoriul Vechiului Regat, Biserica fusese organizată într-o arhiepiscopie de București cu 24 de parohii și 46.383 de credincioși, și o episcopie de Iași care cuprindea Moldova și Basarabia, cu

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Dacă înainte de 1918 exista un număr de aproximativ 150.000 de credincioși catolici, după Marea Unire acesta a crescut simțitor. În teritoriul Vechiului Regat, Biserica fusese organizată într-o arhiepiscopie de București cu 24 de parohii și 46.383 de credincioși, și o episcopie de Iași care cuprindea Moldova și Basarabia, cu 33 de parohii și 96.067 de credincioși 281. În contextul preocupării guvernelor de la București pentru unificarea și armonizarea instituțional-administrativă a țării (printr-un sistem juridic menit să promoveze

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]