14,928 matches
-
dialecticii, geometriei, astronomiei, matematicilor, eticii. În 553 Consiliul ecumenic l-a condamnat ca eretic (murise în 254 sau 255 în urma torturii, pe când era în închisoare). Aproape toți comentatorii operei sale sunt de părere că opera lui Origene este prima mare doctrină filosofică a creștinismului. El a deosebit între doctrina principală și cea accesorie a creștinismului și a încercat să ateste valoarea adevărului relevat. Afirmă superioritatea cunoașterii care cuprinde credința ca dat al ei și subliniază că astfel, credința devine, ea însăși
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
ecumenic l-a condamnat ca eretic (murise în 254 sau 255 în urma torturii, pe când era în închisoare). Aproape toți comentatorii operei sale sunt de părere că opera lui Origene este prima mare doctrină filosofică a creștinismului. El a deosebit între doctrina principală și cea accesorie a creștinismului și a încercat să ateste valoarea adevărului relevat. Afirmă superioritatea cunoașterii care cuprinde credința ca dat al ei și subliniază că astfel, credința devine, ea însăși, cunoaștere. A susținut spiritualitatea lui Dumnezeu (Dumnezeu nu
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
valoarea adevărului relevat. Afirmă superioritatea cunoașterii care cuprinde credința ca dat al ei și subliniază că astfel, credința devine, ea însăși, cunoaștere. A susținut spiritualitatea lui Dumnezeu (Dumnezeu nu este corp), Logosul a fost definit ca substanță a substanței, reia doctrina lui Valentin referitoare la creație, gândește lumea inteligibilă ca model, crede și în decăderea acesteia în lumea sensibilă. Susține ideea încarnării și pe cea a libertății ca trăsătură a omului. A crezut în valoarea educației și în posibilitatea omului de
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
sf. Augustin cele care s-au impus lumii religioase și filosofice (aceasta din urmă ne interesează) au fost Contra "Academicilor, Soliloqui" (scrise înainte de a se creștina), "Asupra liberului arbitru, Despre adevărata religie, Despre grație și liber arbitru, Despre Trinitate, Despre doctrina creștină". Să amintim trei lucrări de căpătâi care l-au propulsat pe Augustin nu numai ca figură de prim ordin printre teologi, ci și ca mare scriitor, psiholog și chiar politolog. Analiza operei sf. Augustin nu este posibilă, în contextul
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
în cunoașterea limbii engleze (1999); Colegiul Național de Apărare (2000); master în administrația publică (2003). În anul 1998, a obținut titlul științific de doctor în științe militare, cu teza "Armata de arme întrunite în perspectiva mileniului trei. Contribuții la dezvoltarea doctrinei de luptă a trupelor de uscat". După absolvirea Școlii de ofițeri, a îndeplinit funcțiile de comandant de pluton și locțiitor de comandant de companie la Regimentul 301 Mecanizat (1973-1977); locțiitor de comandant de batalion, comandant de batalion și ofițer 2
Eugen Bădălan () [Corola-website/Science/304913_a_306242]
-
divine din timpul vieții.Unii mai puțin păcătoși primesc șansa de a ajunge cu "sufletul curat" în rai fiind trecuți prin "focul purgatoriului". Pe când în unele religii suferințele iadului au un timp limitat durând până când păcătoșii și-au ispășit păcatele, doctrina catolică și ortodoxă consideră aceste suferințe în iad ale păcătoșilor ca fiind "veșnice," atâta vreme cât nu se căiesc pentru faptele lor înainte de moarte, moment în care sunt absolviți de păcate, iar destinația devine Raiul. Iadul este reprezentat de pictorii din evul
Iad (religie) () [Corola-website/Science/305544_a_306873]
-
Fenomenele cerești și conjuncțiile planetelor controlează succesiunea evenimentelor sublunare deci și destinul fiecărui individ. În consecință, omul nu este un agent liber. Există chiar o reversibilitate eternă a civilizațiilor și religiilor, guvernată de reversibilitatea ciclurilor stelare. Pentru a-și întări doctrina și mai ales pentru a se justifica din punct de vedere religios apelează la celebra teorie a dublului adevăr: ceea ce este adevărat în filosofie poate fi fals din punct de vedere religios, și invers. După 1266, Siger a scris mai
Siger din Brabant () [Corola-website/Science/305545_a_306874]
-
eretice, provenite din aristotelismul averroist, susținut de Siger din Brabant la Universitatea din Paris. La 1270 avea loc prima condamnare a unor teze eretice, de către același episcop Tempier al Parisului. Lista de propoziții condamnate cuprindea 13 teze eretice legate de doctrina averroistă a monopsihismului și de teoria aristotelică a "Primului Motor". La 1277 va avea loc cea de a doua condamnare publică a unor teze averroiste, de data aceasta lista cuprinzând nu mai puțin de 219 propoziții. Deși îndreptată împotriva averroismului
Condamnarea din 1277 () [Corola-website/Science/305549_a_306878]
-
mecanica” planetară, universaliile, cunoașterea indirectă sau chiar imposibilă a lumii de către Dumnezeu, caracterul necesar al evenimentelor particulare), unitatea intelectului universal și imposibilitatea multiplicării inteligențelor, eternitatea lumii create. Una dintre consecințele cele mai importante ale condamnării este reafirmarea omnipotenței divine, a doctrinei creației purificată de elementele neoplatonice și arabe care conțineau tema intermedierii între Dumnezeu și lumea sublunară. Astfel, eliminarea din discuție sau „slăbirea” semnificației cauzelor intermediare a constituit unul din motivele răspândirii ulterioare a nominalismului și, cu toate probabilitățile, a spiritului
Condamnarea din 1277 () [Corola-website/Science/305549_a_306878]
-
în istorie drept unul dintre cei mai mari teologi ai ortodoxiei, datorită implicării sale polemice împotriva lui Varlaam Calabrezul pentru a apăra Isihasmul (de la grecescul "hesychia" care înseamnă calm și liniște). Datorită acestei implicări, Isihasmul mai poartă numele de Palamism. Doctrina elaborată de el are o valoare de sinteză pentru teologia Răsăriteană dar și implicații filozofice și antropologice profunde. Părintele Grigore Palamas a fost desemnat de către comunitatea de călugări din Athos să apere Isihasmul de atacurile lui Varlaam Calabrezul, care considera
Grigore Palamas () [Corola-website/Science/305551_a_306880]
-
Palamas nu a participat la Sinoadele referitoare la problemă (1341, 1345, 1347, 1351). După ce Sinodul din 1341 s-a pronunțat în favoarea isihaștilor, la 1345 Grigore Palamas este anatemizat. Sinodul din 1347 ridică anatema, iar cel din 1351 aprobă din nou doctrina isihastă. Sinodul din 1451 (ultimul sinod isihast) proclamă Isihasmul drept doctrină oficială a Bisericii Ortodoxe. Sinodul Patriarhal din 1386 proclamă pe Grigore Palamas Sfânt. Cea mai importantă lucrare a sa, din punct de vedere dogmatic, este Mărturisirea credinței ortodoxe, prezentată
Grigore Palamas () [Corola-website/Science/305551_a_306880]
-
1347, 1351). După ce Sinodul din 1341 s-a pronunțat în favoarea isihaștilor, la 1345 Grigore Palamas este anatemizat. Sinodul din 1347 ridică anatema, iar cel din 1351 aprobă din nou doctrina isihastă. Sinodul din 1451 (ultimul sinod isihast) proclamă Isihasmul drept doctrină oficială a Bisericii Ortodoxe. Sinodul Patriarhal din 1386 proclamă pe Grigore Palamas Sfânt. Cea mai importantă lucrare a sa, din punct de vedere dogmatic, este Mărturisirea credinței ortodoxe, prezentată Sinodului din 1351, pentru a răspunde atacurilor lui Varlaam. Palamas scrie
Grigore Palamas () [Corola-website/Science/305551_a_306880]
-
este Mărturisirea credinței ortodoxe, prezentată Sinodului din 1351, pentru a răspunde atacurilor lui Varlaam. Palamas scrie apoi trei trilogii de apărare a Isihasmului. Trilogia întâi conține următoarele titluri: Trilogiile a doua și a treia conțin titluri asemănătoare. A mai scris: Doctrina teologică a lui Grigore Palamas a fost rezumată de John Meyendorff astfel: 1. Cunoașterea lui Dumnezeu este o trăire pe care toți creștinii o primesc prin botez și o actualizează prin continua participare la Euharistie, prin rugăciune și slujire, dragoste
Grigore Palamas () [Corola-website/Science/305551_a_306880]
-
apar în secolul IX, odată cu "Umaniștii creștini" cum ar fi Fotie Patriarhul Constantinopolului (cca.820- cca.897), Arethas din Patras (cca. 860 -cca. 932), episcop al Cezareei și Leon al VI-lea Filozoful (sau Înțeleptul) (866 - 912). Fotie a elaborat doctrina Trinității, în cadrul unei dispute privind purcederea Duhului Sfânt, folosindu-se de teoria substanței a lui Aristotel. Fotie era interesat de aristotelism și respingea platonismul. Arethas a scris lucrări de logică, ontologie și psihologie, realizând și importante ediții din Aristotel și
Filozofia bizantină () [Corola-website/Science/305598_a_306927]
-
sa profundă asupra acestei materii. A introdus în teologie tratarea amplă a problemelor cosmologice, antropologice și clarificarea anumitor noțiuni trinitare, și termeni noi precum: físis (natura), hìpóstasis (persoana) și perikóresis (perihoreza) (*unirea hipostatică în Cristos), anumite considerații despre cultul imaginilor. Doctrina sa spirituală, care a avut o foarte mare influență în secolele următoare, a fost fondată pe ideea că viața creștină trebuie să se orienteze spre viziunea lui Dumnezeu, iar pentru a face aceasta este necesară puritatea inimii și iubirea față de
Ioan Damaschinul () [Corola-website/Science/305597_a_306926]
-
Comitetului Central al PCR. Ilie Ceaușescu devine cunoscut ca istoric militar, publicând volume despre istoria militară a românilor. El a condus mai mulți ani Institutul de Istorie Militară și l-a influențat pe fratele său Nicolae în stabilirea Protocronismului ca doctrină istoriografică a României și ca parte a sistemului național de propagandă. De exemplu, el a pretins că poporul român a fost dintotdeauna același încă din vremuri străvechi, fiind foarte puțin influențat de către alte popoare (romani, slavi, tătari) etc.: ""Este binecunoscut
Ilie Ceaușescu () [Corola-website/Science/305621_a_306950]
-
castelor recunoscute ("harijen" - denumire dată de Gandhi acestora, care înseamnă „fiii lui Dumnezeu”). Nu trebuie să apară confuzia dintre termenul animism, care este o formă de ""religie"", pe care îl analizează articolul de față și termenul "animism", care este o ""doctrină fiziologico-medicală a lui Stahl, care explică faptele vitale prin intervenția sufletului"; "vitalism"". Cei mai importanți filozofi care au avut concepții animiste sunt:
Animism () [Corola-website/Science/305654_a_306983]
-
ul (din limba greacă "eikon" adică "chip", "înfățișare" sau "icoană" și "klasma" adică "a distruge") este o doctrină oficială a statului și a bisericii bizantine, între anii 726-843, care a impus distrugerea icoanelor și disciplinarea celor ce li se închinau. Politica iconoclastă a reprezentat, de asemenea, reforme sociale, politice, administrative și legislative. Pe tărâm dogmatic, controversele hristologice s-
Iconoclasm () [Corola-website/Science/305657_a_306986]
-
Ei consideră numele Iehova esențial în închinare, resping Trinitatea, nemurirea sufletului și iadul, considerându-le nescripturale. Martorii nu celebrează Crăciunul, Paștele, zilele de nastere sau alte sărbători și obiceiuri, pe care le consideră că au origini păgâne. Aderenții religiei consideră doctrina lor ca fiind „adevărul” și percep societatea seculară ca fiind coruptă moral și sub influența lui Satan. Ei preferă să folosească propria traducere a Bibliei, numită "Sfintele Scripturi - Traducerea lumii noi ""." Martorii aplică măsuri disciplinare membrilor care nu respectă principiile
Martorii lui Iehova () [Corola-website/Science/305662_a_306991]
-
Pseudo-Dionisie Areopagitul și alte texte, fiind influențat de gândirea greacă . La Paris devine foarte prețuit pentru înțelepciunea sa, celebritatea având a i se dovedi însă nefastă. Îndemnat de către Hincmar, arhiepiscopul de Reims, care îl aprecia, să se angreneze în respingerea doctrinei dublei predestinări divine (doctrină susținută de un călugăr saxon pe nume Gottschalk), Eriugena scrie lucrarea "De divina praedestinatione liber" (în 851) în care utilizează silogismul, construiește un tablou al ierarhiei lumii și introduce câteva teze îndrăznețe (argumentarea sa mergând până la
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
texte, fiind influențat de gândirea greacă . La Paris devine foarte prețuit pentru înțelepciunea sa, celebritatea având a i se dovedi însă nefastă. Îndemnat de către Hincmar, arhiepiscopul de Reims, care îl aprecia, să se angreneze în respingerea doctrinei dublei predestinări divine (doctrină susținută de un călugăr saxon pe nume Gottschalk), Eriugena scrie lucrarea "De divina praedestinatione liber" (în 851) în care utilizează silogismul, construiește un tablou al ierarhiei lumii și introduce câteva teze îndrăznețe (argumentarea sa mergând până la relativizarea doctrinei augustiniene a
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
predestinări divine (doctrină susținută de un călugăr saxon pe nume Gottschalk), Eriugena scrie lucrarea "De divina praedestinatione liber" (în 851) în care utilizează silogismul, construiește un tablou al ierarhiei lumii și introduce câteva teze îndrăznețe (argumentarea sa mergând până la relativizarea doctrinei augustiniene a grației divine), ce îi aduc faima de sofist și eretic. "Prudentius de Troyes", atacatorul său, se pronunță și împotriva episcopului Hincmar, care nu mai recunoaște că îl îndemnase pe Eriugena să scrie tratatul cu pricina. Tratatul nu s-
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
Paris și, ulterior, după moartea lui Carol, biografia sa nu este foarte cunoscută, nici măcar povestea morții sale nefiind fără echivoc. Se spune, fără ca informația să se bucure de credit, că, la un moment dat, proprii săi studenți, nemaiputând să accepte doctrina ciudată a maestrului, l-au atacat cu penițele și l-au înțepat până și-a dat sufletul. Eriugena a scris foarte mult, lista scrierilor sale conținând și titluri cu autenticitate incertă. A tradus din Pseudo-Dionisie Areopagitul (având convingerea că este
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
să mențină o armonie între cele două. El a dominat toate construcțiile speculative ale timpului său, un timp în care textele antice erau cunoscute numai fragmentar iar controversele teologice vizau probleme încă limitate. S-a considerat că elementul esențial al doctrinei lui Eriugena este concepția despre raportul rațiune-credință. Este o problemă cu adevărat importantă pentru întreaga filosofie scolastică. Răspunsul lui Eriugena la această problemă conține trei niveluri, în funcție de diferitele situări succesive ale omului față de Adevăr. Fiecare stare a omului față de Adevăr
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
acesta fiind printre cei mai mari critici ai mercantilismului . Dezideratele gândirii mercantiliste se pot traduce prin necesitatea unor reglementări ale vieții economice și acceptarea declarată a goanei după profit a națiunilor și a indivizilor. Thomas Mun (1571-1641) a expus această doctrină în „England's Treasure by Foreign Trade” (1664): „Mijlocul la îndemână pentru sporirea avuției și a tezaurului nostru îl constituie comerțul exterior, unde trebuie să aplicăm întotdeauna regula de a vinde anual străinilor mai mult decât consumăm noi, valoric, din
Mercantilism () [Corola-website/Science/305741_a_307070]