14,190 matches
-
o să vorbesc cu tovarășii de la raion să-ți dăm... lemne... Gh. P. doi: Da, tov. Pavel, m-ați salvat din brațele... Ciocoimii... Gh. P. unu: Nu, nu eu. Partidul. Hai, du-te și să nu mai aud că... ți-e frig... (amîndoi rîd șmecherește, și ies din personajele piesei evocate; coboară de pe scenă în scenă) Deștept băiat personajul ăsta! Auzi ce baliverne îi treceau prin minte! Și ce bine știa să mascheze adevărul! Gh. P. doi: Păi asta era nebunia! Că
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
în lingvistica românească de Pană Dindelegan (1999 [1974]: 82−96), în capitolul al IV-lea, "Construcții rezultate din transformare". Pornind de la clasificarea cauzativelor propusă de Lyons (1968) − ergative, morfologice, lexicale și perifrastice − autoarea se oprește asupra cauzativelor ergative de tipul Frigul crapă piatra, Vântul flutură steagul 5, Mama adoarme copilul, ajungând la următoarea definiție a ergativității: prezența unui verb cu formă neschimbată în construcția de bază intranzitivă și în construcția tranzitivă transformată, schimbarea poziției sintactice între constituenții subiect și obiect direct
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fiecare subtip: a se cloci "a deveni clocit", a se înnora "a deveni înnorat"; a (se) mucegăi "a deveni mucegăit", a (se) putrezi "a deveni putrezit", a ațipi "a deveni cuprins de somn", a degera "a deveni degerat, amorțit de frig". Pentru unele verbe, apartenența la clasa inacuzativelor depinde de tipul de subiect, astfel încât, în destul de multe situații, un subiect inanimat sau unul animat ori uman nonagentiv este corelat cu un comportament inacuzativ, iar un subiect animat, uman, agentiv, cu un
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
apă condensează din cauza temperaturii scăzute Gheața se condensează în particule minuscule din cauza temperaturii scăzute La Hidromecanica a continuat protestul determinat de salariile mici Petrecerea s-a continuat până târziu în noapte pentru că participanții erau foarte entuziaști Buzele crapă ușor la frig Stratul de vopsea se crapă de la soare Acidul uric cristalizează din cauza temperaturilor scăzute Produsul s-a cristalizat din cauza expunerii accidentale la frig Vocala "o" (se) diftonghează sub influența vocalei "ă" Rezultatele diminuează din cauza lipsei de motivație Numărul accidentelor grave s-
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mici Petrecerea s-a continuat până târziu în noapte pentru că participanții erau foarte entuziaști Buzele crapă ușor la frig Stratul de vopsea se crapă de la soare Acidul uric cristalizează din cauza temperaturilor scăzute Produsul s-a cristalizat din cauza expunerii accidentale la frig Vocala "o" (se) diftonghează sub influența vocalei "ă" Rezultatele diminuează din cauza lipsei de motivație Numărul accidentelor grave s-a diminuat ca urmare a campaniilor din presă Provincia fierbe sub presiunea investitorilor Lichidul de răcire s-a fiert din cauza turării motorului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
presă Provincia fierbe sub presiunea investitorilor Lichidul de răcire s-a fiert din cauza turării motorului Frunzele copacilor îngălbenesc la venirea toamnei Pereții se îngălbenesc din cauza fumului Universul împietrește de tristețe Aluatul se împietrește la copt Ion înțepenește de spate din cauza frigului Roata se înțepenește din cauza noroiului Copacii (se) înverzesc datorită ploii Pământul (s-)a mucegăit din cauză că l-ai udat în exces Pielea (se) necrozează în urma mâncărimii Din cauza degerăturilor Ion a ologit spre 60 de ani Ion s-a ologit căzând de pe
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de amândouă picioarele Ion slăbește pe zi ce trece Pentru că are o sensibilitate, gura îi spuzește Ion știrbește pe zi ce trece (b) Ion se albește la față la apariția Ioanei Lui Ion i se anchilozează articulațiile când este foarte frig Trebuie anesteziat și operat de urgență, altfel piciorul se cangrenează S-a urcat pe dulap, a sărit, n-a nimerit dormeza și s-a ologit Șurubul s-a slăbit de la șocul puternic Copilul s-a spuzit de la căldura insuportabilă Nu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tranz.: Ioana a defectat televizorul în timpul meciului de fotbal part. defectat, -ă nom. defectarea, defectatul A SE DEFORMA Coloana se deformează din cauza laptopului tranz.: Laptopul deformează coloana part. deformat, -ă nom. deformarea, deformatul A SE DEGRADA Tenul se degradează din cauza frigului tranz.: Frigul degradează tenul part. degradat, -ă nom. degradarea A SE DENATURA Vitaminele se denaturează la temperaturi mari tranz.: Temperaturile mari denaturează vitaminele part. denaturat, -ă nom. denaturarea A SE DENIVELA Terenul s-a denivelat din cauza inundațiilor tranz.: Inundațiile au
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a defectat televizorul în timpul meciului de fotbal part. defectat, -ă nom. defectarea, defectatul A SE DEFORMA Coloana se deformează din cauza laptopului tranz.: Laptopul deformează coloana part. deformat, -ă nom. deformarea, deformatul A SE DEGRADA Tenul se degradează din cauza frigului tranz.: Frigul degradează tenul part. degradat, -ă nom. degradarea A SE DENATURA Vitaminele se denaturează la temperaturi mari tranz.: Temperaturile mari denaturează vitaminele part. denaturat, -ă nom. denaturarea A SE DENIVELA Terenul s-a denivelat din cauza inundațiilor tranz.: Inundațiile au denivelat terenul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
întunecă înaintea furtunii tranz.: Băutura întunecă mintea oamenilor part. întunecat, -ă nom. întunecarea (întunecatul − rar) A SE ÎNVECHI Brânza se învechește tranz.: Cramele învechesc vinul de import part. învechit, -ă nom. învechirea, învechitul A SE ÎNVINEȚI Ion se învinețește de frig tranz.: Frigul îl învinețește pe Ion part. învinețit, -ă nom. învinețirea (învinețitul − rar) A SE JERPELI Hainele se jerpelesc în timp tranz.: Copilul își jerpelește hainele la joacă part. jerpelit, -ă nom. jerpelirea A SE JULI Ion se julește la
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
furtunii tranz.: Băutura întunecă mintea oamenilor part. întunecat, -ă nom. întunecarea (întunecatul − rar) A SE ÎNVECHI Brânza se învechește tranz.: Cramele învechesc vinul de import part. învechit, -ă nom. învechirea, învechitul A SE ÎNVINEȚI Ion se învinețește de frig tranz.: Frigul îl învinețește pe Ion part. învinețit, -ă nom. învinețirea (învinețitul − rar) A SE JERPELI Hainele se jerpelesc în timp tranz.: Copilul își jerpelește hainele la joacă part. jerpelit, -ă nom. jerpelirea A SE JULI Ion se julește la deget tranz.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ca fenomenele individuale șă-și găsească explicarea În legile lor de producere, acestea Înseși Își află uneori cauza lor zămislitoare În fenomene absolut individuale. Așa sunt, bunăoară, legile Împărțirii luminii solare și a umbrei, precum și acelea ale distribuirii căldurii și a frigului pe pământ, legi determinate prin Înclinarea cu totul particulară a axei de Învârtire a globului nostru (23 de grade) pe ecliptică. Aceste legi trebuie să fie cu totul altele pe Jupiter, a cărui axă este aproape verticală, și pe Venus
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cărui axă este aproape verticală, și pe Venus, unde este aproape orizontală pe planul eclipticei lor. Cu toate acestea, deși cauza legilor zilelor și a nopților și a legilor anotimpurilor este absotul individuală, aceste fapte (lumina și umbra, căldura și frigul) sunt cârmuite de niște legi nestrămutate care nu se schimbă niciodată, ci se repetă fără Încetare. Acest exemplu ne face să prindem oarecum cu mâna deosebirea ce există Între legea unui fenomen și cauza lui, deoarece cauza unei legi, departe
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
României (1996-2000) și consilier cultural al arhiepiscopului Bartolomeu Anania, apoi preot paroh în satul Chintelnic, județul Bistrița-Năsăud. Debutează în 1975, la „Limbă și literatură română” (seria pentru elevi), și editorial în volumul colectiv de versuri Alpha ’85. Cea dintâi carte, Frigul și frica, îi apare în 1992. Colaborează la „Luceafărul”, „Astra”, „Minerva”, „Viața românească”, „Interval”, „Arca”, „Cadran”, „Convorbiri literare”, „Tribuna”, „Vatra”, „Steaua”, „Euphorion” ș.a. Circumstanța că P. a ucenicit în preajma lui N. Steinhardt - etapă al cărei rod direct a fost apariția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
mai mult, nu degajă asprime „ioanică”. Figura „preabunului Ioan”, cel ce vorbește de Apocalipsă „deasupra cârdului de gâște plutind”, iar apoi „se sfâșie în pustie”, după ce și-a îndemnat semenii să nu ia în deșert numele Domnului, domină ciclurile din Frigul și frica. Poemele afirmă nădejdea creștină, susținută de „bucuria întrebării”, care caută să descifreze secretul pietății și al fervorii create în jurul divinității, iubirea și ardoarea în a celebra „mormântul gol”. Autorul „amalgamului entuziast” prezent în culegerea Admirații ortodoxe (2003) știe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
de evlavie și exultă prezența harului pogorât peste lume. Confesiunea, mereu însoțită de candoare, sugerează truda căutării cucernice și transcrie satisfacția iluminării interioare, căci P. crede că ordinea divină asigură o mai lesnicioasă apropiere de bucuriile umile ale vieții. SCRIERI: Frigul și frica, Cluj-Napoca, 1992; Însoțiri în Turnul Babel, Craiova, 1996; Mormântul gol, Cluj-Napoca, 1999; Grădina lui Ion, pref. Adrian Popescu, Bistrița, 2000; Bucuria întrebării. Părintele Stăniloae în dialog cu Ioan Pintea, Bistrița, 2002; Admirații ortodoxe, postfață Dan C. Mihăilescu, Cluj-Napoca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
Iași, 2003; Cartea de la Runc, Bistrița, 2002 (în colaborare cu Gheorghe Pop și Ionel Tompa); Radu Săplăcan, Exerciții de balistică, Cluj-Napoca, 2003 (în colaborare cu Sorin Gârjan). Repere bibliografice: Steinhardt, Monologul, 251-255; Laurențiu Ulici, Debuturi, RMB, 1992, 804; George Vulturescu, „Frigul și frica”, PSS, 1992, 10-11; Eugen Simion, N. Steinhardt mărturisitorul, L, 1993, 34; Al. Cistelecan, Expresionisme cu aghiasmă, „Euphorion”, 1993, 1; Adrian Popescu, Alegoria reînviată, ST, 1993, 2; Mircea A. Diaconu, Poeți ardeleni, CL, 1999, 9; Lefter, Scriit. rom. ’80-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
Anamneza trebuie să parcurgă următorii pași:date demografice, comportament față de mediu:vârsta, sexul - oferă informații despre incidența anumitor afecțiuni, de ex. glomerulonefrita acută (GNA) poststreptococică este mai frecventă la tineri, infecțiile urinare sunt mai frecvente la femei - ocupația - expunerea la frig favorizează infecțiile urinare la femei, expunerea cronică la metale grele (plumb, mercur, arsenic, fosfor, tetraclorură de carbon etc) determină nefropatii interstițiale cronice, expunerea la hidrocarburi se asociază cu incidență crescută a GN rapid progresive etc - obiceiuri alimentare - pot condiționa dezvoltarea
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
vezicii urinare sau prostatei. 3. Tulburări ale diurezei - reprezintă modificarea volumului urinar în 24 de ore, comparativ cu situația fiziologică (1000-2000 ml/24 ore): a. poliuria - diureza peste 2000 ml/24 ore poate fi fiziologică (aport crescut de lichide, emoții, frig) sau patologică (stări febrile, hipertiroidie, diabet zaharat, diabet insipid, diabet renal, IRA în faza poliurică). Poliuria poate fi indusă iatrogen de administrarea de diuretice, soluții perfuzabile etc. b. oliguria - diureza sub 400 ml (la adult) poate fi fiziologică (aport scăzut
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
de diverse etiologii caracterizate clinic prin sindrom nefritic acut. GN ACUTĂ POSTSTREPTOCOCICĂ Epidemiologie Reprezintă prototipul GN acute. Este cea mai frecventă formă de GNA postinfecțioasă (60-68%), cu incidență maximă la copii între 2-10 ani, de sex masculin. Este favorizată de frig, umezeală sau apare în context de epidemii streptococice. Etiopatogenie Este secundară infecției cu streptococ beta-hemolitic grup A cu tropism pentru rinichi (tipuri nefritigene). Localizarea primară a infecției poate fi în sfera ORL sau cutanată. Patogeneza este imună. Ag microbian circulant
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
în valuri (coexistă leziuni de vârste diferite), sunt localizate pe fața de extensie a membrelor (distal, în jurul articulațiilor) și pe fese, respectă trunchiul și fața, se pot asocia cu urticarie, bule hemoragice, pot evolua către necroză locală, se accentuează la frig și ortostatism (Fig. 97, Planșa III). Leziunile cutanate se asociază cu: - artralgii la nivelul articulațiilor mari, mai rar artrită, edeme ale extremităților membrelor - manifestări gastrointestinale: dureri abdominale colicative, melenă, împăstare abdominală. Manifestările pot mima abdomenul acut. Există însă și riscul
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Dacă apar hemoragii este necesar tratament. Măsurile igieno-dietetice cuprind: - evitarea strictă a aditivilor alimentari, conservanților, băuturilor alcoolice, medicației hemato-toxice (inclusiv Aspirina, AINS) - regim alimentar hiposodat, hipoglucidic în cazul administrării corticoterapiei - evitarea strictă a expunerii la soare (risc de hemoragie cerebrală), frig, stres, efort fizic, toxice, radiații - repaus la pat în hemoragii severe și/sau plachete < 30.000/mmc (risc de hemoragie cerebrală). Tratamentul farmacologic constă în triada: glucocorticoizi + Ig i.v. + splenectomie. În hemoragiile severe este necesară substituție cu concentrat plachetar
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
nostru aspru, cu ierni friguroase o vom distruge într-un an. Fără îndoială columna lui Traian va fi cândva a noastră, dar vor trebui făcute amenajamente speciale, beton etc. Căci marmora din Italia, din ce e făcută statuia, nu rezistă frigurilor de la noi. Cercetarea mijloacelor, cunoașterea lor este deci absolut necesară. Când eram ministru al Instrucției am vizitat câteva școli. Am văzut la Galați o școală după modelul școlilor din Italia. Dar clădirile de acolo cu geamuri mari, potrivit climei blânde
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Italia. Dar clădirile de acolo cu geamuri mari, potrivit climei blânde din Italia de Sud, nu sunt bune la noi. Și astfel, școala din Galați, frumoasă, cu geamuri mari, se dovedise nepractică. Nu se puteau încălzi și elevii mureau de frig. Și dacă un arhitect este nevoit să studieze condițiile, să cunoască mijloacele, cu atât mai mult un arhitect politic trebuie să cunoască mediul ambiant. Cu drept cuvânt găsește Doriot că orice lege trebuie să fie regională, temporară și facultativă. În
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
prea îngăduitor cu „prostimea”, desființând „vecinia”, războindu-se - fără folos, insinuează ostil autorul - cu moravurile și incultura unei anumite categorii de clerici. Portretul memorabil al cronicii, trasat din câteva linii, este al bătrânului și avarului Ioan Teodor Callimachi, „fricos de frig”, tremurând în blănuri în orice anotimp, în odaia în care arde în permanență mangalul. (Pagina transmite ceva atmosferei din Princepele lui Eugen Barbu.) Dacă dintre personajele reale ale timpului cel „jucat” de Iordache Stavarache - grec, conducând ca prim sfetnic sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287785_a_289114]