15,944 matches
-
de impunător"”. Societatea Movilă construiește clădirea actualelor hale, inițial cu scopul de a servi ca garaje, magazii și locuinței la etaj (între 1930-1939). După 1939 s-a construit Cazinoul de azi. În 1927 se termină linia de cale ferată și gara, toate asigurate prin munca ieftină a ostașilor din armata căilor ferate, condusă de general Ionescu din cavaleria regală. Spre sfârșitul perioadei 1920-1935, s-a construit biserica locală și școala, din inițiativa locuitorilor stabili, cu ajutorul familiei Movila, care donează prin societare
Eforie Sud, Constanța () [Corola-website/Science/301139_a_302468]
-
De asemenea, drumul județean 710A necesită o reamenajare urgență deoarece s-a deteriorat datorită condițiilor meteo. Pe teritoriul localității trece și calea ferata ce face legătura între municipiile Ploiești și Tîrgoviște, comuna dispunând atât de halta CFR cât și de gară în satul I.L. Caragiale. Traficul feroviar este însă din ce in ce mai redus, urmare a avântului luat în ultimii ani de transportul rutier. Rețeaua de alimentare cu apă potabilă s-a realizat în anul 2005 ca urmare a obținerii unor fonduri externe nerambursabile
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
toată lățimea nord-sud a acestuia. este străbătută de râul Ialomița care curge de la vest la est, precum și de șoseaua națională DN2A ce leagă Slobozia de Urziceni, și de calea ferată ce leagă cele două orașe, pe care este deservită de gara Sărățuica. Sudul comunei este traversat și de șoseaua județeană DJ201, care merge paralel cu DN2A, pe malul opus al Ialomiței, de la Coșereni la Slobozia și apoi la Țăndărei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Balaciu se ridică la de
Comuna Balaciu, Ialomița () [Corola-website/Science/301230_a_302559]
-
întreținerea lor a fost scoasă toată populația locală de la cel mai mic la cel mai mare, toți care puteau ține o unealtă în mână). Unul dintre aceste valuri se află în apropierea Galaților, având capătul de est în apropiere de gară C.F.R. Tulucești, iar cel de vest la marginea nordică a satului Traian din comuna Șendreni, de altfel, acest val limitează la nord zona care a fost cucerita și încorporată Imperiului Român condus de Traian, în 106 e.n., de partea de
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
Urziceni. Comuna se află pe malul stâng al Ialomiței, la est de Urziceni și este străbătută de șoseaua națională DN2A, care leagă Urziceni de Slobozia, precum și de calea ferată care leagă cele două orașe, linie pe care este deservită de gara Alexeni. La nord de satul de reședință, pe teritoriul comunei se află o bază aeriană cu un aerodrom. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Alexeni se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Alexeni, Ialomița () [Corola-website/Science/301227_a_302556]
-
nord-vestică a județului, lângă Urziceni, pe malurile Săratei, în aval de balta Ratca. Pe lângă localitățile comunei trece șoseaua națională DN1D ce leagă acest oraș de Ploiești, șosea de care este legată printr-un drum comunal, drum ce duce și la gara Armășești, ce constituie un nod feroviar secundar, la ea intersectându-se liniile ce vin de la București și Ploiești, și duc către Urziceni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Armășești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Comuna Armășești, Ialomița () [Corola-website/Science/301229_a_302558]
-
Panaite Balș, Caimania Moldovei avizează înființarea târgului Ivești care după vremea lui Alexandru Ioan Cuza devine capitala de «Plasa». Iveștiul a fost reședința de « plasa » până în 1950. În târg apar :telegraful, poștalionul, compania de dorobanți (1869), judecătoria, poliția rurală, jandarmeria, gară CFR Ivești, bibliotecă comunala, școala. Între cei mai mari boieri din zona localității amintim : fam. Ciucă, Spătaru, Mihalache Cantacuzino, fam. Arhip, fam. Anastasiu, fam. Economos, fam. generalului Eremia Grigorescu. Localitatea se înscrie între puținele localități din țară care se poate
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
Grivița (Nord), Gheorghe Doja și Perieți (Vest) și municipiul Slobozia (Est și Sud). Pe plan local altitudinea variază între 23-44 m Stațiunea se află la o altitudine de 30 m pe malul lacului Amara. Pe calea ferată, cea mai apropiată gară este Slobozia Veche - în orașul Slobozia - gară accesibilă pe liniile Țăndărei-Slobozia-Urziceni (la 62 km de acesta) și Călărași-Slobozia.. Orașul este străbătut de șoseaua națională DN2C, care leagă Slobozia (7 km) de Buzău (84 km). Climatul este continental de stepă, cu
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
și municipiul Slobozia (Est și Sud). Pe plan local altitudinea variază între 23-44 m Stațiunea se află la o altitudine de 30 m pe malul lacului Amara. Pe calea ferată, cea mai apropiată gară este Slobozia Veche - în orașul Slobozia - gară accesibilă pe liniile Țăndărei-Slobozia-Urziceni (la 62 km de acesta) și Călărași-Slobozia.. Orașul este străbătut de șoseaua națională DN2C, care leagă Slobozia (7 km) de Buzău (84 km). Climatul este continental de stepă, cu veri călduroase (temperatura medie 22-23 °C) și
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
mal stâng se află cele două sate ale ei, pe lângă care trece șoseaua națională DN3B, care leagă Feteștiul de Giurgeni. Prin extremitatea vestică a comunei trece calea ferată Fetești-Făurei (fără a fi deservită de vreo stație, cea mai apropiată fiind gara Fetești), și în paralel cu ea șoseaua județeană DJ212 care leagă Feteștiul de Țăndărei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bordușani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Comuna Bordușani, Ialomița () [Corola-website/Science/301232_a_302561]
-
perioada Latène (cultura geto-dacică), secolele al II-lea-al III-lea e.n. (epoca romană), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și una din Evul Mediu Timpuriu. Celelalte obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură (1848) din satul Erbiceni, și gara Erbiceni (sfârșitul secolului al XIX-lea).
Comuna Erbiceni, Iași () [Corola-website/Science/301276_a_302605]
-
dintre ele este situl arheologic de la „Movila Bortoasă” ( vest-nord-vest de Vlădeni), cu așezări din secolele al IV-lea, al V-lea și al XVI-lea-al XVII-lea. Celelalte trei, clasificate ca monumente de arhitectură, sunt (1826) din Borșa, și gările Vlădeni și Iacobeni (de la sfârșitul secolului al XIX-lea).
Comuna Vlădeni, Iași () [Corola-website/Science/301321_a_302650]
-
o slujbă în Iași, spre care fac naveta zilnic. În anul 1868 începe construirea căii ferate Iași-Ungheni pentru a se face legătura cu Rusia. Ungheniul a devenit punct de frontieră, astfel s-au construit sedii pentru instituții cum ar fi: gară, cantină, spitalul. Calea ferata a stimulat activitatea comercială a zonei. După Marea Unire din anul 1918, locuitorii de pe cele două maluri ale Prut-ului, obișnuiau să meargă la iarmaroacele și târgurile care se organizau periodic, făceau schimb de produse, participau
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
localitatea Bucovăț pe DJ694 Dumbrava (TM) - Fârdea (TM), drum pietruit. Accesul feroviar se face pe magistrala secundară de cale ferată CFR 212 Lugoj (TM) - Ilia (HD), prin intermediul haltei Răchita (comuna Dumbrava), aflată la o distanță de 6 km, sau prin intermediul gării orașului Făget, gară aflată la o distanță de 10 km. Aeroportul cel mai apropiat este Aeroportul Internațional „Traian Vuia” Timișoara, aflat la o distanță de 96 km. Localități învecinate: Localitatea Bucovăț este atestată documentar încă din anul 1440, când aceasta
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
DJ694 Dumbrava (TM) - Fârdea (TM), drum pietruit. Accesul feroviar se face pe magistrala secundară de cale ferată CFR 212 Lugoj (TM) - Ilia (HD), prin intermediul haltei Răchita (comuna Dumbrava), aflată la o distanță de 6 km, sau prin intermediul gării orașului Făget, gară aflată la o distanță de 10 km. Aeroportul cel mai apropiat este Aeroportul Internațional „Traian Vuia” Timișoara, aflat la o distanță de 96 km. Localități învecinate: Localitatea Bucovăț este atestată documentar încă din anul 1440, când aceasta aparținea de Cetatea
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
luând oamenilor tot ce era mai de preț. După eliberarea Banatului de către austrieci, în timpuri mai liniștite, în timpul guvernării contelui Mercy (1720), se spune, după o tradiție a șocaților din Recaș, că există Recașul iliric și cel valahic, (Vlasnița de lângă gară Recaș (1716) de unde se pare că locuitorii au fost siliți (probabil din cauza inundațiilor) să caute locuri mai ridicate. Pe hărțile contelui Mercy (1723-1725), Izvinul apare din nou că sat populat, Recașul valahic nu mai apare, ață că se presupune că
Izvin, Timiș () [Corola-website/Science/301371_a_302700]
-
9 mai 1945, luând și el tributul de sânge - 30 de morți. La 19 septembrie 1939 au loc tratativele româno-jugoslave privind crearea unui bloc al neutrilor în Balcani și Europa Centrala. Discuțiile s-au purtat într-un vagon diplomatic, în gara Jebel, între Ministrul Afacerilor Străine, Grigore Gafencu și omologul său iugoslav, Cimcear Markovic. Simion Gărău și Nicolae Graure, foști cântăreți de strană ai bisericii din Jebel, au notat, la sfârșitul "Mineiului" de pe luna septembrie, că "în ziua de 18 a
Comuna Jebel, Timiș () [Corola-website/Science/301372_a_302701]
-
de municipiul Timișoara și 17 km est de orașul Sânnicolau Mare. Lovrinul este străbătut de DN6 care face legatura între cele două orașe, respectiv vama Cenad. Lovrin este un mic nod feroviar, la intersecția dintre trei linii feroviare. Legăturile din gara Lovrin sunt între Sânnicolau Mare și Timișoara, Nerău - Periam - Arad și Lovrin - Jimbolia. Vecinii localității sunt: la nord satul Pesac (4 km pe drumul județean 594), la sud-est Șandra (circa 10 km pe DN6) și Bulgăruș (circa 8 km pe
Comuna Lovrin, Timiș () [Corola-website/Science/301374_a_302703]
-
car bărbătesc romano-catolic, reuniune de cetire". La 13 octombrie 1850 se desființează primăria în Ofsenița și devine sat aparținător comunei Banloc. În anii construirii socialismului, Ofsenița cunoaște o rapidă dezvoltare, se construiesc trotuare, se realizează trotuarul care leagă satul de gară, se electrifica localitatea, se zidește un cămin cultural nou, se amenajează un nou loc pentru școala, se forează pompe pentru apa potabila etc. În 1976 funcționau două brigăzi ale C.A.P. Banloc, există magazin alimentar, bufet, punct sanitar, grădiniță, famfară
Ofsenița, Timiș () [Corola-website/Science/301382_a_302711]
-
consințământul populației, încălcându-se drepturile urbariale asupra pădurii obținute în anul 1820. 1907 - În localitatea Mosnita Noua s-a ridicat actuala biserica reformata 1910 - Mosnita avea 1890 locuitori impreuna cu Mosnita Noua, 379 de case, poștă în localitate, telegraful și gara laUrseni.Proprietarul domeniului era contele Serenyy Ianoș. 1912 - În satul Moșnița Veche s-a construit actuala biserică ortodoxă. 1914 - Numeroși locuitori au luptat pe fronturile primului război mondial, un număr de 31 de români pierind pe câmpul de luptă. În
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
aflat în imediata apropiere; modernizarea și extinderea centrului de pasageri precum și a parcării auto; construirea Terminalului Intermodal Timișoara, a unui centru cargo și a unui centru expozițional și de conferințe, hală pentru catering, stație de epurare, extinderi ale terminalelor, autogară, gară (linia ferată va face legătura cu orașul Timișoara) etc..
Aeroportul Internațional Timișoara - Traian Vuia () [Corola-website/Science/301435_a_302764]
-
albiei Bahluiului în zona municipiului Iași. Ca urmare a topirii zăpezilor din perioada de iarnă sau a ploilor torențiale din perioada de vară, Bahluiul ieșea din matcă și inunda partea de jos a orașului (până la Fabrica de Țigarete și la Gara Iași), transformând-o într-o mlaștină. Nu existau diguri de protecție care să elimine pericolul de inundații. Documentele de epocă amintesc de inundațiile de proporții din anii 1871 și 1932 (ultima fiind descrisă în romanul "Turnuri sub apă" al lui
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
lățime de 11, având două linii de cale ferată. Podul Modoș este cel mai vestic pod din Timișoara. Linia C.F.R. care traversează Bega, se desparte în două magistrale la scurtă distanță după pod. Una din linii (Magistrală 926) pornește spre Gară Timișoara Vest, având capăt de linie localitatea Cruceni, iar cealaltă își continuă drumul spre Gară Timișoara Sud, ramificându-se la rândul ei în alte două linii, una spre Buziaș (Magistrală 918), iar cealaltă spre Belgrad (Magistrală 922). Podul Modoș este
Canalul Bega () [Corola-website/Science/301438_a_302767]
-
pod din Timișoara. Linia C.F.R. care traversează Bega, se desparte în două magistrale la scurtă distanță după pod. Una din linii (Magistrală 926) pornește spre Gară Timișoara Vest, având capăt de linie localitatea Cruceni, iar cealaltă își continuă drumul spre Gară Timișoara Sud, ramificându-se la rândul ei în alte două linii, una spre Buziaș (Magistrală 918), iar cealaltă spre Belgrad (Magistrală 922). Podul Modoș este cunoscut timișorenilor și pentru numărul relativ mare de persoane care și-au luat viața de-
Canalul Bega () [Corola-website/Science/301438_a_302767]
-
și biserica palatului. Plecat în exil în anul 1866 după ce fusese obligat să abdice, fostul domnitor a murit la 3/15 mai 1873 în orașul Heidelberg (Germania). Rămășițele sale pământești au fost aduse la Ruginoasa unde au fost întâmpinate la gară de Elenă Cuza, însoțită de Vasile Alecsandri, Costache Negri și generalul Ioan Emanoil Florescu. Soldații Regimentului 5 Infanterie au intonat marșuri funebre și au tras 21 de salve de tun. Sicriul a fost așezat într-un cort din curtea bisericii
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]