14,500 matches
-
orașului. În anul 2002, parohia a înființat „Muzeul Gheorghe Ruset-Roznovanu” la demisolul Bisericii „Sfântul Nicolae” din Roznov, în cripta familiei Ruset-Roznovanu. Muzeul păstrează obiecte personale ale colonelului Gheorghe Ruset-Roznovanu, medalii și decorații care i-au fost decernate acestuia, fotografii și icoane.
Gheorghe Ruset Roznovanu () [Corola-website/Science/326859_a_328188]
-
(sau Simion Silaghi-Sălăjeanu) a fost un renumit pictor muralist și pictor de icoane pe lemn care a activat în Transilvania timp de peste șase decenii, în a doua parte a secolului al XVIII-lea și prima jumătate a secolului al XIX-lea. În călătoriile sale de cunoaștere etnografică și cultură a Ardealului de la începutul
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
și prima jumătate a secolului al XIX-lea. În călătoriile sale de cunoaștere etnografică și cultură a Ardealului de la începutul secolului al XX-lea, Nicolae Iorga a evocat, între primii, figura unui mare și vestit pictor de biserici și de icoane Simeon Silaghi Zugravu, stârnind preocupările similare ale unui istoric ardelean, Ștefan Meteș, un lot atât de pasionat descoperitor al raporturilor culturale complexe între provinciile românești desprinse pe atunci prin frontiere din uniunea pe care organic o constituiau. Impresionanta sa operă
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
un lot atât de pasionat descoperitor al raporturilor culturale complexe între provinciile românești desprinse pe atunci prin frontiere din uniunea pe care organic o constituiau. Impresionanta sa operă artistică a făcut obiectul unui mare număr de identificări si atribuiri de icoane, de comentarii mai mult sau mai puțin aplicate, pe care le datorăm unor nume consacrate în cercetările de istorie a artei: Ioan Lupaș, Coriolan Petranu, din nou Ștefan Meteș, Ioana Cristache-Panait, Marius Porumb, Ioan Godea, Gelu Hărdălău, Lucia Rondoleanu, fără
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
Meteș, Ioana Cristache-Panait, Marius Porumb, Ioan Godea, Gelu Hărdălău, Lucia Rondoleanu, fără ce cineva să-i fi studiat în perspectivă monografică contribuțiile pe care le-a avut la dezvoltarea picturii religioase în Transilvania. Acest însemnat pictor muralist și pictor de icoane pe lemn a împodobit cu talentul său veritabil aproape treizeci de biserici de lemn sau de zid din Munții Apuseni, Zarand, Banat, Bihor, Sălaj, de pe văile Someșului și Mureșului, lucrând, vreme de șase decenii, ultimele trei din secolul al XVIII
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
un pictor abia ieșit din ucenicia clujeană. Cea mai mare atenție a acordat-o pictării tâmplei și ușilor împărătești, bine prezentate în încercarea monografică a cercetărilor D. Mândru si A. Dobjanschi. Probabil din 1774 sau 1775 sunt și cele două icoane din Păniceni, Maica Domnului cu Pruncul și Deisis (Rugăciunea), păstrate pe tâmplă ca icoane impărătești, ce i-au fost atribuite tocmai datorită unor elemente de stil în care se observă fecunda conlucrare a celor două influențe, oriental-postbizantină și occidental barocă
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
pictării tâmplei și ușilor împărătești, bine prezentate în încercarea monografică a cercetărilor D. Mândru si A. Dobjanschi. Probabil din 1774 sau 1775 sunt și cele două icoane din Păniceni, Maica Domnului cu Pruncul și Deisis (Rugăciunea), păstrate pe tâmplă ca icoane impărătești, ce i-au fost atribuite tocmai datorită unor elemente de stil în care se observă fecunda conlucrare a celor două influențe, oriental-postbizantină și occidental barocă, ce-i caracterizează primele decenii de creație. În 1776 a pictat, probabil, pentru biserica
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
tocmai datorită unor elemente de stil în care se observă fecunda conlucrare a celor două influențe, oriental-postbizantină și occidental barocă, ce-i caracterizează primele decenii de creație. În 1776 a pictat, probabil, pentru biserica de lemn din Mănăstireni mai multe icoane: Adormirea Maicii Domnului, Soborul Sfinților Arhangheli, Botezul Domnului și Schimbarea la Față, lucrate de data aceasta nu în “atelierul” său din Cluj cum bănuim că a realizat zeci de alte asemenea opere, ci în sat, creații la care specialiștii au putut observa
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
în sat, creații la care specialiștii au putut observa aceleași penetrante infuențe în strucuturarea tablourilor, cu reținerea unor elemente baroce de peisaj și o concentrare spre redarea anatomică din ce în ce mai evidentă a corpului uman, fără renunțarea totală la stilizările postbizantine. Cu toate că icoana Botezul Domnului, una dintre cele mai reușite, purta o amplă și atât de concludentă inscripție de donator, referitoare și la celelalte, pictorul nu și-a consemnat numele: Aceste sfinte 4 icoane s-au făcut în zilele acestor oameni scriși, din
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
corpului uman, fără renunțarea totală la stilizările postbizantine. Cu toate că icoana Botezul Domnului, una dintre cele mai reușite, purta o amplă și atât de concludentă inscripție de donator, referitoare și la celelalte, pictorul nu și-a consemnat numele: Aceste sfinte 4 icoane s-au făcut în zilele acestor oameni scriși, din cheltuiala eclejii și s-au făcut în casa lui Comdor Ioan, ficurator Groză Ioan, Roca Ioan, Colde Ștefan, Zirbo Gavrilă, împreună cu toti sătenii. An 1776”. Odată cu stabilirea sa în zona Munților
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
Ioan, Roca Ioan, Colde Ștefan, Zirbo Gavrilă, împreună cu toti sătenii. An 1776”. Odată cu stabilirea sa în zona Munților Apuseni, la Abrud, pictorul va activa mai mult în această zonă, unde va primi o serie de comenzi de pictură murală și icoane. În primele decenii ale secolului al XIX-lea va picta la biserici de pe Valea Arieșului și de pe cea a Mureșului, colaborând cu Gavril Silaghi (probabil fiul său), cu Dimitrie Dimitriu din București și cu Anton Simion din Cluj. La 19
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
XIX-lea va picta la biserici de pe Valea Arieșului și de pe cea a Mureșului, colaborând cu Gavril Silaghi (probabil fiul său), cu Dimitrie Dimitriu din București și cu Anton Simion din Cluj. La 19 aprilie 1783 Simion Zugravul data o icoană împărătească, marcând, poate, momentul final al lucrărilor la biserica de zid cu hramul "Buna Vestire", a grecilor, din Alba-Iulia. Tot acolo a fost instalat și un impresionant iconostas zugrăvit de echipa lui Simion Silaghi. Din bogata sa activitate în zona
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
biserica de zid cu hramul "Buna Vestire", a grecilor, din Alba-Iulia. Tot acolo a fost instalat și un impresionant iconostas zugrăvit de echipa lui Simion Silaghi. Din bogata sa activitate în zona Apusenilor s-a mai păstrat pictura murală sau icoanele realizate pentru bisericile de lemn din Goiești (1791), Lăzești (unde lucrează în perioade diferite: 1792, respectiv 1817), Gârda de Sus (1804), Biserica din Ciungi (în care a fost botezat în 1824 Avram Iancu). sau Biharia, Alba. Frumosul ansamblu mural pe
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
secolului al XVIII-lea ca timp al execuției. Fragmente picturale au fost sesizate și la exterior. Astfel, portarul fațadei apusene a fost împodobit, în a doua jumătate a secolului XV-lea, cu un decor geometrizat; în lunetă era reprodusă probabil icoana de hram. Un sgrafit din anul 1522 concordă cu datarea propusă. Pe tâmpla de zidărie se aflau patru icoane de lemn, pictate, pe la 1783-1785, de către Simion Zugravul din Pitești. În legătură cu această biserică, restaurată în anul 1976, trebuie menționat și numărul
Biserica de zid Sfântul Gheorghe din Sânpetru () [Corola-website/Science/326892_a_328221]
-
apusene a fost împodobit, în a doua jumătate a secolului XV-lea, cu un decor geometrizat; în lunetă era reprodusă probabil icoana de hram. Un sgrafit din anul 1522 concordă cu datarea propusă. Pe tâmpla de zidărie se aflau patru icoane de lemn, pictate, pe la 1783-1785, de către Simion Zugravul din Pitești. În legătură cu această biserică, restaurată în anul 1976, trebuie menționat și numărul mare de preoți atestați documentar începând cu secolul al XVI-lea. Primul slujitor cunoscut a fost preotul Șărbu, cel
Biserica de zid Sfântul Gheorghe din Sânpetru () [Corola-website/Science/326892_a_328221]
-
sub înaltul patronat al premierului Ungariei, Viktor Orbán, în concordanță cu cercetările istorice efectuate de specialiști, Sfânta Coroană a fost compusă din două părți diferite, sub domnia regelui Béla al III-lea(1172-1196). Partea inferioară este numită "corona graeca", potrivit icoanelor în stil bizantin și inscripțiilor de limbă greacă ce apar pe această parte ("Geza, credinciosul rege al Ungariei"). Această parte de jos a coroanei a fost trimisă regelui Ungariei, Geza, în 1075 de către Împăratul Romano-Bizantin Mihail al VII-lea Dukas
Coroana Sfântului Ștefan () [Corola-website/Science/325771_a_327100]
-
Împăratul Romano-Bizantin Mihail al VII-lea Dukas. Împăratul a trimis diadema la cererea regelui Geza, întrucât Papa de la Roma refuzase acordarea titlului regal. Partea superioară, în formă de cruce se numește "corona latina" și poartă inscripții de limbă latină, respectiv icoane de tip occidental. Crucea de deasupra Coroanei a fost montată mai târziu, probabil în sec. XVI. Cu această ocazie icoana principală de pe "corona latina" a fost găurită. Astăzi această cruce e oblică probabil din cauza unui accident, când Coroana Sacră nu
Coroana Sfântului Ștefan () [Corola-website/Science/325771_a_327100]
-
acordarea titlului regal. Partea superioară, în formă de cruce se numește "corona latina" și poartă inscripții de limbă latină, respectiv icoane de tip occidental. Crucea de deasupra Coroanei a fost montată mai târziu, probabil în sec. XVI. Cu această ocazie icoana principală de pe "corona latina" a fost găurită. Astăzi această cruce e oblică probabil din cauza unui accident, când Coroana Sacră nu a fost introdusă corect în cutia purtătoare. Există o legendă de 800 de ani potrivit căreia Coroana Sacră sau cel
Coroana Sfântului Ștefan () [Corola-website/Science/325771_a_327100]
-
deținute de bavarezi pe malul râului Adige. La începutul domniei sale, Liutprand s-a abținut de la atacarea Exarhatului de Ravenna și a Papalității. Însă în 726, împăratul Leon al III-lea al Bizanțului a emis primul său edict de înlăturare a icoanelor, inaugurând perioada iconoclastă în Imperiul Bizantin. Papa de atunci, Grigore al II-lea, a proclamat rezistența împotriva Constantinopolului, iar reprezentantul bizantin din Napoli, Exhiliratus, a fost ucis de către mulțime pe când încerca să ducă la îndeplinire ordinul imperial de distrugere a
Liutprand al longobarzilor () [Corola-website/Science/325085_a_326414]
-
perioada iconoclastă în Imperiul Bizantin. Papa de atunci, Grigore al II-lea, a proclamat rezistența împotriva Constantinopolului, iar reprezentantul bizantin din Napoli, Exhiliratus, a fost ucis de către mulțime pe când încerca să ducă la îndeplinire ordinul imperial de distrugere a tuturor icoanelor. În această perioadă de dispute, Liutprand a decis să preia posesiunile bizantine din provincia Emilia. Astfel, în 727, el a traversat Padul și a capturat de la bizantini Bologna, Osimo, Rimini și Ancona, precum și alte orașe din Emilia și Pentapolis. De
Liutprand al longobarzilor () [Corola-website/Science/325085_a_326414]
-
Hristos și se consideră că nu se pot aduce două jertfe în aceeași zi. În schimb, se oficiaza Denia Prohodului. Credincioșii trec pe sub masa plină cu flori, care simbolizează catafalcul Mântuitorului. Pe aceasta este un epitaf pe care este reprodusă icoana punerii în mormant a lui Iisus Hristos, Evanghelia și Crucea. La final, preoții și poporul cântă Prohodul Domnului. Slujba se încheie cu procesiunea de înconjurare a bisericii, care simbolizează înmormantarea Domnului. Pe la ora stabilită spre seară se bate toaca îndelung
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]
-
intervenției guvernanților. În prima parte a secolului al XIX-lea, biserica este menționată în șematismele bisericii greco-catolice, fiind închinată "Sfinților Arhangheli". Într-un inventar al parohiei greco-catolice din Rus, din 9 Iunie 1940, printre alte bunuri este menționată și o icoană datată în 1783, a cărei valoare de inventar era 2000 lei. La aceeași dată, în biserica parohială se aflau un număr de 47 icoane mari și mici, parte din ele provenind, probabil de la vechea biserică de lemn. Creșterea populației a
Biserica de lemn din Rus () [Corola-website/Science/324599_a_325928]
-
al parohiei greco-catolice din Rus, din 9 Iunie 1940, printre alte bunuri este menționată și o icoană datată în 1783, a cărei valoare de inventar era 2000 lei. La aceeași dată, în biserica parohială se aflau un număr de 47 icoane mari și mici, parte din ele provenind, probabil de la vechea biserică de lemn. Creșterea populației a determinat spre sfârșitul secolului al XIX-lea începerea demersurilor necesare pentru edificarea unei noi biserici. Astfel, în timpul păstoririi preotului Aurel Bilțiu, adunarea bisericească a
Biserica de lemn din Rus () [Corola-website/Science/324599_a_325928]
-
și la 20 martie 1795 au portit cu cai și căruțe, oameni slobozi la Schitul Frumoasă, s-a trecut la demontarea ei și după multe zile de drum greu a fost adusă la Buciumi. Odată cu biserică au fost aduse multe icoane și cărți vechi cu sfintele slujbe și un clopot mare. Pământul pentru instalarea bisericii a fost donat cu multă bucurie de locuitorul Ștefan Totea. Înscrisul ne arată că anul 1795 a fost un an bun, s-a lucrat la biserică
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
a ridicat altă în anul 1866. (biserică actuala) care a fost sfințită pe 30 nov. 1866. În decursul anilor a fost reparata de două ori, în 1895 și 1935. Biserică nu a fost pictată în interior dar în schimb găsim icoane frumos pictate de pictori anonimi din sec al XVIII. În anul 1894 era preot C. Nalboc iar la inventarierea făcută s-au găsit următoarele; 6 icoane, 1 evanghelie, 1 psaltire, 1 ceaslov mare, 3 octoihuri. Multe din aceste obiecte și
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]