15,922 matches
-
sunt internați în lagăre iar în celelalte județe nu sunt. Suntem de părere ca să se depună toată energia și stăruința spre a se înființa cartiere evreești (ghetto-uri până vor putea fi trimiși peste Nistru și Bug.) - b. - Ce facem cu intelectualii cari, după Statut, nu pot fi dați la muncă; i-am utilizat ca supraveghetori trimițându-i șefi de echipe câte un intelectual la 15 evrei, trimiși la muncă. Între intelectuali este nevoie a ni se preciza ce facem cu profesorii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
se înființa cartiere evreești (ghetto-uri până vor putea fi trimiși peste Nistru și Bug.) - b. - Ce facem cu intelectualii cari, după Statut, nu pot fi dați la muncă; i-am utilizat ca supraveghetori trimițându-i șefi de echipe câte un intelectual la 15 evrei, trimiși la muncă. Între intelectuali este nevoie a ni se preciza ce facem cu profesorii căci prin ordinul Nr. 39687 din 13 Septembrie 1941 (ca rezultat al raportului nostru Nr. 44285 din 11 Septembrie 1941) ni s
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fi trimiși peste Nistru și Bug.) - b. - Ce facem cu intelectualii cari, după Statut, nu pot fi dați la muncă; i-am utilizat ca supraveghetori trimițându-i șefi de echipe câte un intelectual la 15 evrei, trimiși la muncă. Între intelectuali este nevoie a ni se preciza ce facem cu profesorii căci prin ordinul Nr. 39687 din 13 Septembrie 1941 (ca rezultat al raportului nostru Nr. 44285 din 11 Septembrie 1941) ni s’a ordonat să așteptăm ordine. Școlile evreești au
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ar putea instala un lagăr de circa 500 evrei; amenajările necesare ar fi mici și ar necesita până la suma de lei 80 - 90.000. 2. - Organizarea detașamentelor de muncă: - La fiecare echipă de 15 evrei să se dea câte un intelectual ca șef de echipă, de e posibil fost subofițer sau gradat în armată, care să aibă răspunderea disciplinei, higenii și ordinei echipei de muncă. - 4 astfel de echipe: - să constitue un ploton de lucru - sub comanda unui alt intelectual, mai
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
un intelectual ca șef de echipă, de e posibil fost subofițer sau gradat în armată, care să aibă răspunderea disciplinei, higenii și ordinei echipei de muncă. - 4 astfel de echipe: - să constitue un ploton de lucru - sub comanda unui alt intelectual, mai în vârstă sau fost militar, cu gradul de sublocot. sau Plot. T. R. - 4 plotoane, să constitue un detașament de lucru sub comanda unui evreu mai în vârstă sau fost militar activ cu gradul de locot. sau căpitan. - Detașamentul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Bir. 7 B. Nr. 50335/din [25 OCT 1941] MARELE CARTIER GENERAL către Cu onoare se face cunoscut următoarele: Din rapoartele primite la Marele Cartier General se constată că nu toate Comandamentele Teritoriale și Cercurile de Recrutare aplică acelaș tratament intelectualilor evrei (prevăzuți de Art. 29 și 30 din Regulament) . Astfel în anumite regiuni, acești intelectuali sunt trimiși toți la munca de interes obștesc, iar în alte părți nu sunt trimiși de loc. Regulamentul privitor la evrei (Art. 29) prevede anumite
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
se face cunoscut următoarele: Din rapoartele primite la Marele Cartier General se constată că nu toate Comandamentele Teritoriale și Cercurile de Recrutare aplică acelaș tratament intelectualilor evrei (prevăzuți de Art. 29 și 30 din Regulament) . Astfel în anumite regiuni, acești intelectuali sunt trimiși toți la munca de interes obștesc, iar în alte părți nu sunt trimiși de loc. Regulamentul privitor la evrei (Art. 29) prevede anumite excepțiuni, în ceeace privește folosirea evreilor la munca de interes obștesc în timp de pace
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
regim special pentru medici și avocați. Totuși în aceste condițiuni și aceste două categorii de evrei, prestează munca de interes obștesc și anume: medicii la detașamente și lagăre de prizonieri, avocații la instituții și autorități cu însărcinări secundare. Pentru ceilalți intelectuali (foști milit. și studenți) prevăzuți de Art. 29 și 30 din Regulament, se dispune următoarele: 1) Ei vor fi folosiți ca șefi de echipe. 2) Cei ce au făcut minimum 60 zile de muncă de interes obștesc vor fi schimbați
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
făcut de loc sau mai puțin. 3) Schimbarea în tabăra de muncă, nu se va executa, decât atunci când va veni înlocuitor - astfel ei vor rămâne în continuare la lucru. 4) În caz că la un Cerc de Recrutare, nu se mai găsesc intelectuali nefolosiți de acel cerc, schimbul se va face în cadrul Comand. Teritorial respectiv. 5) Se vor lua toate măsurile ca aceste dispozițiuni să se aplice pentru toți evreii în mod echitabil și fără favoruri. 6) Se va face verificări, ca toți
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
general meseriașii. b)Evreii scutiți prin comisiuni speciale și cei utilizați pentru lucru al căror număr este de 9.365, care sunt patroni în întreprinderile în cari au activat până în prezent. c) Evreii disponibili, în număr de 11.933, majoritatea intelectuali, sunt folosiți prin rotație (după 60 zile de muncă), la conducerea echipelor de lucru. d) Un număr de 15.399 evrei cu situația neclară, deoarece au fost surprinși de evenimente în alte orașe, decât cele unde își aveau domiciliul, alții
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
1 Octomvrie 1941, este de 84.042 persoane. Dintre aceștia: - 47.345 evrei sunt întrebuințați la munca de folos obștesc; - 9.365 evrei sunt scutiți și mobilizați pentru lucru; - 15.399 evrei cu situația neclară; - 11.933 evrei disponibili (majoritatea intelectuali). Evreii au fost întrebuințați astfel: - La munca de folos obștesc, o parte în detașamente de lucru, la diverse instituții (majoritatea la C.F.R., drumuri și agricultură), altă parte în echipe de meseriași, la dispoziția armatei și întreprinderilor militarizate. - Evreii scutiți și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
publice au nevoe, cerând organelor militare sau polițienești numărul necesar de brațe. Sunt folosiți pe diferite instituții și întreprinderi de Stat; la repararea șoselelor, străzilor și podurilor, la asanarea orașelor, amenajarea spitalelor și localurilor autorităților cum și la munca agricolă. Intelectualii și meseriașii sunt întrebuințați la lucrări de specialitate, potrivit branșei lor. Munca este executată după natura întreprinderilor la care sunt repartizați. 2. Evreii au fost și sunt adunați, prin ordine de chemare, de către Cercurile de Recrutare respective, care îi selecționează
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de stat care folosesc aceste Detașamente (Prefecturi, Primării, C.F.R., etc.) sau procurată în natură de satele în profitul cărora se lucrează (drumul, școala, primăria, etc.). Se va studia modalitatea folosirii foștilor ofițeri activi și de rezervă evrei. - Evreii bolnavi și intelectuali (titrați academici) vor plăti o taxă: - mai mică pentru cei de 20-30 ani (cari n-au putut încă să-și facă o profesie sau meserie); - dublă, față de precedenții pentru cei de 30-40 ani. - Taxele acelora care nu pot plăti vor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
diferite instituții, unități militare, Prefecturi de Județ, Primării, spitale, ateliere, etc., pe o durată mai lungă sau mai scurtă de timp, corespunzătoare duratei de timp la care au fost concentrați ceilalți cetățeni români. d/. Categoria 4-a. Evreii bolnavi și intelectualii (titrații academici), precum și cei ce sunt necesari în diferite instituțiuni și întreprinderi de stat sau particulare și care pot fi scutiți de munca de folos obștesc în schimbul următoarelor taxe: - Câte 250 lei pe zi pentru bolnavii și intelectualii titrați, care
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
bolnavi și intelectualii (titrații academici), precum și cei ce sunt necesari în diferite instituțiuni și întreprinderi de stat sau particulare și care pot fi scutiți de munca de folos obștesc în schimbul următoarelor taxe: - Câte 250 lei pe zi pentru bolnavii și intelectualii titrați, care au vârsta între 20 și 30 ani inclusiv; - Câte 500 lei pe zi pentru bolnavii și intelectualii titrați, care au vârsta între 31 și 50 ani inclusiv, socotit pe numărul de zile de concentrare făcute de românii de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și care pot fi scutiți de munca de folos obștesc în schimbul următoarelor taxe: - Câte 250 lei pe zi pentru bolnavii și intelectualii titrați, care au vârsta între 20 și 30 ani inclusiv; - Câte 500 lei pe zi pentru bolnavii și intelectualii titrați, care au vârsta între 31 și 50 ani inclusiv, socotit pe numărul de zile de concentrare făcute de românii de aceiași vârstă. Pentru cei rămași în diferite instituțiuni sau întreprinderi, cel puțin 30% din salariul sau plata ce li
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Marele Stat Major sau Comandamentele Teritoriale; c) - Evreii care posedă adeverințe de scutire eliberate de Comisia Centrală de Revizuire a Evreilor; d) - Meseriașii evrei calificați care vor fi organizați în echipe speciale, conform ordinelor ulterioare ce se vor trimite; e) - Intelectualii titrați, care vor fi supuși la plata unei taxe, ce se va stabili în curând. 3. - La data de 25.V.1942, detașamentele vor fi constituite și gata de plecare, în care scop, cererile de transport se vor înainta Marelui
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Revizuire a Evreilor; d) - Meseriașii evrei calificați ce se organizează în echipe speciale conform ord. M.St.M. No. 83.550 din 13.V.1942, afară de cei din categorii secundare (blănari, brutari, tipografi) care se pot repartiza la detașamente; e) - Intelectualii titrați, care vor fi supuși unei taxe ce se va stabili în curând; III. - Cazarea, hrana și higena, în sarcina Direcției Generale a Drumurilor, care va pune la dispoziție fondurile și ustensilele necesare. Câte un ofițer din fiecare detașament va
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evrei calificați ce se organizează în echipe speciale, conform ord. M. St. Major Nr. 83550 din 13 Mai 1942, primit direct de Dvs., afară de cei din categorii secundare (blănari, brutari, tipografi, plăpumari, etc.) care se pot repartiza la detașamente. e) Intelectualii titrați cari vor fi supuși unei taxe ce se va stabili în curând. III. - CAZAREA, HRANA și higiena în sarcina Direcției Generale a Drumurilor, care va pune la dispoziție fondurile și ustensilele necesare. Un ofițer din detașament va pleca înainte
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
9 luni Cercul Teritorial București a înregistrat o creștere de 3932 evrei bărbați între 18-50 de ani, ceea ce ar reprezenta un total aproximativ de 12.000 15.000, socotindu-se și ceilalți membri ai familiei. d) O mare disproporție a intelectualilor evrei din Capitală față de cei din pro vincie (exemplu: 97 arhitecți în Capitală și numai 17 în provincie). e) Întrețin în Capitală puternice curente comuniste și defetiste. DOMNUL MAREȘAL ANTONESCU a fost de acord punând următorul ordin de rezoluție: „De
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
BĂRBAȚII VALIZI dela diferite instituții, spitale, fabrici, etc., în cadrul muncii obligatorii, să fie înlocuiți cu evrei și evreice dintre cei scutiți de comisiile medicale (clasați muncă ușoară și intelectuală). Aceste înlocuiri se vor face cu aprobarea Comandamentului General al Etapelor. Intelectualii vor fi întrebuințați ca supraveghetori în detașamente. În mod excepțional - și numai cu aprobarea Comandamentu lui General al Etapelor - în zona Etapelor se pot admite la fabrici, diferite întreprinderi și spitale anumiți specialiști cari nu pot fi înlocuiți cu români
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
semnatar al cărții, ați folosit vreun procedeu discursiv inedit ? Sau poate o tehnologie lacunară cu viclenii pentru jocul euristic DE-A FAZANUL? Pag.138 - 139 - “La 1 decembrie circulau prin Iași manifeste ... scrise cu pixul: se adresau municitorilor, țăranilor și intelectualilor, să se unească împotriva dictaturii, unele semnate FPR , altele semnate FSN “ - abracadabra! N. n. - Mai pitoresc ar fi arătat afișele imprimate cu radiera. Cele scrise cu un pix banal nu faceau doi bani! Pixul aparținea, bănuiesc, FSN-eului, o specie mai pragmatică
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
artei. Note la un articol al lui George Călinescu (31/1948). De altfel, Călinescu, indignat de afirmația unui cititor al F. („frumosul e o categorie istorică”, „valorile estetice variază potrivit progresului societății omenești”), răspunde cu promptitudine: „Afirmarea aceasta turbură pe intelectualul obișnuit cu anume principii estetice și chiar pe creatorul pur și simplu în instinctele lui.” O altă tentativă de recuperare a literarității, făcută de Cezar Petrescu în ziarul „Semnalul” din 3 august 1948 (Răspunderea scrisului), este, de asemenea, aspru sancționată
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
an de apariție periodicul duce o susținută campanie prounionistă. Numărul din 29 aprilie 1856 este dedicat în întregime poeților care sprijineau ideea Unirii: Gh. Sion, Gh. Tăutu, A. N. Scriban, N. Voinov. În jurul revistei s-a concentrat acea parte a intelectualilor pentru care ideea de progres social rămânea încă o noțiune vagă și plină de riscuri. De aceea, există totuși aici, în raport cu restul presei politice și literare unioniste, o ușoară nuanță de conservatorism în planul atitudinii sociale, dar și în acela
FOILETONUL ZIMBRULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287062_a_288391]
-
apărut la Sibiu, bilunar, între 1 ianuarie 1876 și 25 decembrie 1877. Cu rubrici numeroase, dar cu o tematică neunitară, acest periodic este totuși redactat în raport cu un program politic și cultural limpede, fiind organul publicistic al unui grup de tineri intelectuali sibieni cu simpatii junimiste, dintre care se detașează I. Bechnitz și D. Comșa, prietenul lui Mihai Eminescu, Aurel Brote și Eugen Brote. Gazeta adoptă ortografia fonetică a „Convorbirilor literare”. Se face simțit și ecoul teoriei formelor fără fond, mai ales
FOISOARA TELEGRAFULUI ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287064_a_288393]