14,154 matches
-
pe această planetă întinsă, împreună cu mîna care te ține? Nimic altceva! Nu ești în stare să spui unde anume va fi mîine la amiază stropul de apă sau firul de nisip și totuși, în ciuda neputinței tale, cutezi să scuipi în obraz soarele! Știință! Te blestem, jucărie zadarnică! Blestemate fie și toate lucrurile ce-l fac pe om să-și ridice privirea spre acele ceruri, a căror strălucire vie îl arde, așa cum ochii mei bătrîni sînt arși acum de lumina ta, o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cîndva o ambarcațiune de vînătoare; prin epava asta puteai vedea acum la fel ca prin scheletul descărnat și pe jumătate dezghighicat al unui cal. Ă Ai zărit-o pe Balena Albă? Ă Privește! răspunse căpitanul corabiei străine, un bărbat cu obrajii scofliciți, proțăpit lîngă parapetul de la pupa. Și, cu pîlnia portavocei, arătă spre ambarcațiunea sfărîmată. Ă Ai ucis-o? Ă încă n-a fost făurit harponul care-ar putea s-o ucidă! răspunse căpitanul corabiei străine aruncînd o privire melancolică spre
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
doar ca să ne arătați coșciugul vostru! Capitolul CXXXI SIMFONIA Era o zi limpede și albăstruie ca oțelul. Văzduhul și marea puteau fi cu greu deosebite în acel azur atotînvăluitor. Atîta doar, că aerul, parcă îngîndurat, era străveziu și pur, ca obrazul unei fecioare, pe cînd marea robustă și bărbătească fremăta, înălțîndu-și valurile puternice, lungi și stăruitoare, ca pieptul lui Samson în somn. Ici și colo, pe sus, lunecau aripile albe ca neaua ale unor păsărele imaculate: ele păreau gîndurile; duioase ale
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
m-am întors acasă cu ideea că cei mai mulți care-și pun masca o 1 Proză, p. 583-584 ăConstantin Negruzziî. 2 Ibidem, p. 597 ăart. cit.î. 3 Ibidem, p. 553 ăNicolae Bălcescu - în Moldovaî. fac pentru că li-i rușine de obrazele lor !... În sfârșit, m-am dus la opera nemțească, la vodevilul francez și la bietul Teatru Național !, sărmanul !... când moare, când învie... de-i mai mult răposat..." Dar iată și mai clar cum Alecsandri vorbește prin gura lui Iorgu, ori
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ceea ce Iorga consideră drept o minciun? conven? ional?. Au pretins c? �indivizii care au comis ofensa erau agen? i bol? evici din Basarabia�, iar scuzele au fost acceptate. A?a cum explică Iorga, �a trebuit s? spun? acest lucru ca s? spele obrazul ?? rîi�100. La 30 ianuarie 1933, zgomotoasă parad? cu tor? e pe sub Poartă Brandenburg anun? a Machtergreifung? ul lui Hitler. �ncepuse marea dram? a Occidentului cre? țin, iar omul care ap? ruse din neant va duce Europa la tragedie. Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de artă. Cred că în absența iubirii, a emoției, gestul critic și demersul analitic sunt în van. Și-atunci, mă întreb, de dragul retoricii, de ce s-or fi mirat colegii mei că mi-am susținut teza de doctorat cu lacrimi pe obraz? Aceleași lacrimi ca de fiecare dată când văd Solaris. Erau aceleași lacrimi pe care, la Amour al lui Michael Haneke, cu Jean-Louis Trintignant și Emmanuelle Riva -, nu conteneam să le mai șterg, erau aceleași lacrimi pe care le-am simțit
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
spectacolului. Lumina murdară din sală se revarsă peste scenă și publicul se desprinde cu greu din încremenire. După antract, în rolul lui Trigorin apare Alexa Visarion însuși, cu chipul lui de profet rus și de fermecător. Nina Zarecinaia semnalizează în obraji o ardere foarte puternică. Descopăr acum ce senzuală e, ce frumoasă, n-o văzusem. Spectacolul se încheie cu desenul de la început. Actorii forfotesc spunând replici din Cehov. "Ăsta-i tot teatrul", spune și Treplev. Deci nu s-au potolit...! Banalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
din domeniu, precum D.B. Chamberlain (1994) menționează că există perechi gemelare care postnatal și când au învățat deja să meargă, continuă să promoveze un joc, pe care l-au ucenicit intrauterin, și anume să-și mângâie reciproc 203TRAUMA ȘI SUFERINȚA obrajii prin perdea, similar cum procedau prenatal, când se atingeau prin membrana despărțitoare. Relaționând de timpuriu, percepându-și reciproc prezența, între gemeni se înfiripă nu o simplă alianță, ci o comuniune emoționantă, care sfidează coordonatele de spațiu și timp. Așa se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cererea expresă a delegației române, care îl vizitase pe ambasadorul danez în ajunul deschiderii Consultărilor. Tötterman era un suedez înalt, suplu, cu siluetă și ținută de campion de sky, cu un păr bogat și ondulat, ușor grizonat către tâmple, cu obraji permanent îmbujorați pe un ten oarecum măsliniu. Era un om discret, cumsecade și, cum aveam să constat repede, timid. El a prezentat delegațiilor statelor participante salutul guvenului Finlandei, după care a spus că îl desemneză ca vicepreședinte al Consultărilor pe
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
își schimb] strategia și aduce un termen nou, satyagraha („adev]r-forț]”), care, dup] p]rerea să, ar reflecta mai bine baza indian] a acestei tehnici. Ceea ce înseamn] c] Gandhi nu mai este mulțumit de ideea de a „întoarce cel]lalt obraz”, de a reține taxele și obligațiile sau de a decretă „nu v] pripiți”, ci caut] o metod] prin care adversarul 1) s] fie confruntat cu situația și s] existe contactul direct, „fâț] în fâț]”, în problema disputat] și 2) s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru oricare dintre acestea sau împotriva lor nu implic] o atitudine creștin] în condițiile în care prin „creștin” se înțelege ceea ce Iisus învăț] în evangheliile sinoptice”. Exist] p]reri potrivit c]rora versetul din Predică de pe munte privind „înoarcerea celuilalt obraz” reprezint] un îndemn la pacifism că strategie politic] (Maț. 5,39), ceea ce ignor] caracterul literar al acestuia și natura înv]ț]turii etice a lui Iisus. Pasajul include, de asemenea, porunca de a scoate ochiul care te smintește și de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
scuz și mă-ntorc la șevalet. Toți trei discută despre Coposu. Îi las. O muscă de argint face volute bezmetice de la unul la altul. Cioc, pauză lungă și iarăși cioc, cioc. Sar, îmi iau cămașa, nu mai ține, chestie de obraz, și deschid: Zilieru. Ghici, iubitule, de la cine ai dalbe salutări? De la cine? De la Vadim. Să cad, nu alta. Mă sprijin de Horică și m-așez. Intră și el în discuție cu ceilalți: Coposu. Din cînd în cînd, cîte unul vine
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Arhitectura anilor de avînt și împliniri avea și ea un reper luminos: orașul ideal al molohului roșu, spăimosul Phenian, transpus, la scară micuță, în Casa poporului, de pe Bulevardul Victoriei Soc... asupra... Sîntem noi, cu adevărat martorii acestui oribil retuș aplicat obrazului țării? Noi, cei care nu mai credeam să existe salvatorul antidot? Da. Noi sîntem. Și dacă un destin blestemat ne-a hărăzit acest urît segment de timp, același destin ne-a oferit inegalabila și nesperata supriză de a vedea retușul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
spre ieșire. În momentul în care m-a ajuns, am auzit intervenția politicoasă a barmanului, ce-i arăta omului meu bancnota cu care acesta plătise. Nu vă supărați, domnule, dar e ieșită din uz de cîțiva ani. Să-mi crape obrazul, nu alta. Și "clientului" meu, oare? Îndoi-m-aș. (Și n-am cui.) 11 iulie E havuzul din fața Bibliotecii Universității (Fundației regale Ferdinand I, dacă vreți) sau, mă rog, din fața Casei Tineretului (și Studenților, dacă vreți), cum foarte inteligent se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
apoi să se așeze obosiți pe pământul care-i aștepta uscat de dorul lor. Am ieșit afară și mi-am îngropat mâinile în argintul ce se așternuse în grădină. L-am dus apoi la tâmplă și am simțit cum căldura obrajilor mei topea zăpada cu repeziciune. Inima mea se topea de fericire, odată cu primii fulgi de nea. Roxana Popovici PRIMA ZI DE ȘCOALĂ După o vară arzătoare, după vacanța cea mare, a venit toamna. Frunzele copacilor îngălbenesc și încep să cadă
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Bunica începe un basm : A fost odată..... Deodată m-am trezit într-o altă lume, în brațele Albei ca Zăpada care era așa de frumoasă, cu ochii verzi, cu părul negru ca abanosul, cu buzele roșii ca sângele și cu obrajii înflăcărați. Nici nu te puteai uita la ea. Îmi cânta un cântec melodios. Am adormit. Am început să visez.... În visul meu, veni Frumoasa din Pădurea Adormită care mă rugă să merg cu ea printre stele. Stelele nu erau altceva
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
NATURA ASCULTĂ MUZICA NATURII ! Lira era luna, greierul-vioara, Soarele-pianul, gâza-mandolina. Râul era flaut, stejarul era nai în voalul nopții pline De dragoste și cânt, Rai pe pământ... Stai, nu pleca, am ceva să-ți spun: Galbenul soarelui mi-a mângâiat obrajii Parfumul florilor îmi gâdilă mâinile. Un fir de iarbă verde a poposit în părul meu, O creangă de alun, petala albă a unui trandafir, Viața mea e vis, Sufletul mi-e cuprins De dragoste... CODRUL Soarele își arată iarăși mingea
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
asemenea, în sufletul unui copil , se poate regăsi o melodie antrenantă, sugerând fericirea, bucuria, frumusețea vieții, însă tot în sufletul unui copil, sepoate găsi o melodie lină, înceată, melodie ce poate aduce o lacrimă cristalină și nevinovată pe un palid obraz de copil, melodie necunoscută, de neînteles și totuși foarte simplă, melodie ce poate reda suferința, tristețea, disperarea. Muzica și culoarea exprimă inocența unui copil, însă mulți copii ai zilelor noastre nu știu să prețuiască muzica, culoarea aceasta, în cele din
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
moment, nu mai eram sigură de tot ce se întâmplă în jurul meu.Toți treceau plîngând pe lângă mine, dar eu eram absentă, simțind că în sufletul meu era negru, întuneric. Nu mai eram cea dintotdeauna. Șiroaie de lacrimi îmi curgeau pe obraz, nu știam cum pot să mă obișnuiesc cu gândul că cel ce era mereu alături de mine, acum nu mai există. Sufletul meu putea fi comparat cu o simfonie care cânta doar muzică melancolică, de moarte, în timp ce,cu doar câteva zile
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
luptă să mă mistui. Poate / voi găsi, pe treapta triumfală, / zborul vast, minunile și leacul.” Lirica sa dă expresie întoarcerii spre sine a ființei ce renaște. Urmând calea christică, poetul redescoperă „valențele de lumină lină ale cuvântului” (Vasile Posteucă): „Cu obraji de ceară, / tot privind în sus, / am intrat spre seară / calfă la Iisus. // Izbăvit de vină, / n-ai dori să fii, / suflete, lumină, steag de bucurii, / ciutură, să-ncapă / un crâmpei de cer?...” (Ucenicie). În 1994 revenit în România, scriitorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
În Noul Testament. În Predica de pe Munte, Iisus le-a spus credincioșilor: „Ați auzit că s-a zis: «Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte», Eu Însă vă spun vouă: Să nu vă Împotriviți celui rău; iar cui te lovește peste obrazul drept, Întoarce-i și pe celălalt”9. Hristos spune chiar mai mult: „Ați auzit că s-a zis: «Să iubești pe aproapele tău și să urăști pe vrăjmașul tău». Iar Eu vă zic vouă: Iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și în Moldova oameni"30. Dimitrie Cantemir se exprimă încă mai precis: "așezământul, stâmpărarea firei, întregimea sănătăței"31, sau, chiar cu înțeles mai concret medical (definind pe fizic drept cel care "știe știința firei" și fizionomie: "știința firei de pe chipul obrazului și a tot trupul". Cu timpul, înțelesul psihologic al noțiunii s-a extins, căpătând nuanța de maturitate, deplinătate (un om în toată firea). Prin substantivul minte, care astăzi are înțelesul de rațiune, moldoveanul exprima și odinioară același sens. În Cartea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
o parte, de moravurile libertine importate din Orientul Mijlociu, pe de alta, de o anumită toleranță locală. Sodomia, homosexualitatea sau alte aberații nu erau excepționale. Sodomia, cu mai multe definiții, dar mai mult ca homosexualitatea, când "se împreună neștine cu fiece obraz parte bărbătească", era un obicei importat de la turci, așa cum rezultă din multe texte. Astfel, Grigore Ureche povestește că în 1475 turcii au luat robi în urma unei bătălii pe care au câștigat-o (la Kaffa): "Un glion (corabie) cea avea înăuntru
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
-o veghea acasă? Neputând-o hrăni? Pentru că inspira frică sau pentru altă rațiune? * Crize nervoase Era supus la crize nervoase? Dacă da, cum începeau? Cu un țipăt la începutul crizei? Devenea palid? Cădea ori și unde? În stradă? În foc? Obrazul îi devenea violent? Spumă la gură? Strângea mult membrele? Făcea mișcări mari? Vorbea în timpul accesului? Sau după? Cât timp ținea criza? O minută sau un sfert de oră? Făcea sub el în timpul accesului? Dormea mult după criză? Sforăia? Când se
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Păi asta era nebunia! Că oamenii fuseseră castrați de adevăr, de sinceritate... Și-atunci, puneau masca pe figură și se descurcau... Ajunsesem un popor de mascați... Gh. P. unu: Numai că la un moment dat ți se lipea masca de obraz... și nu mai puteai s-o scoți... și după aia, încet, încet, începeai să crezi că-i chiar fața ta... (pauză) Gh. P. doi: Pe Pavel ăsta trebuia să-l joc eu... Gh. P. unu: Da... îmi amintesc... Gh. P.
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]