14,795 matches
-
programul dorește s] realizeze ceva concret. Dac] morală se bazeaz] pe biologie, atunci trebuie s] formul]m un set de cerințe pe baza naturii umane. Acestea trebuie s] fie (i) suficient de specifice; (îi) conving]toare din punct de vedere rațional sau cel puțin foarte persuasive; și (iii) credibile din punct de vedere moral. Pan] acum, nu au fost formulate astfel de cerințe. Inc] sper]m. (Michael Ruse analizeaz] relația dintre biologie și etic] în capitolul 44, „Semnificația evoluției”.) Aici se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
are dreptul la propria p]rere și nimeni nu are dreptul s] le dicteze altora ce p]reri morale trebuie s] accepte. Subiectivismul etic, care afirm] c] morală nu este altceva decât o problem] de sentimente personale, ofer] o explicație rațional] pentru aceast] atitudine de tolerant]. Dac] sentimentele nici unei persoane nu sunt mai „îndrept]țite” decât cele ale oric]rei alte persoane, atunci nimeni nu ar avea o justificare pentru a-și impune p]rerile. În condițiile în care morală afecteaz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de considerație ar putea avea orice efect asupra atitudinilor lor. Rațiunea, în acest caz, nu mai poate face nimic. Orice dezacorduri între astfel de oameni ar fi de nerezolvat sau, cel putin, nu ar putea fi soluționate pe c]i raționale. Bineînțeles, s-ar putea crede c] rațiunea n-ar mai avea nici un rol în etic]. Totuși, într-o ultim] încercare de a formula o perspectiv] subiectivist] potrivit] pentru judecată etic], am putea spune c]: un lucru este corect din punct
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au lucrat împreun] având același scop. Formularea noastr] final] cu privire la subiectivismul etic îl transform] într-o teorie apropiat] de cea a observatorului ideal, care afirm] c] lucrul corect care trebuie f]cut este acela pe care un judec]tor perfect rațional, imparțial și m]rinimos l-ar consideră ca fiind cel mai bun. Are, de asemenea, multe în comun cu teoria lui Richard Brandt, care susține c], în a decide ceea ce este corect, întrebarea-cheie este: „Ce ar dori sau ce ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moral. În cadrul acestui grup, unii par de acord cu faptul c] exist] un dezacord profund asupra statutului moral al f]tului. Ei doresc s] interzic] avortul. Dar alții din acest grup, care susțin c] avortul este greșit, admit c] persoanele raționale ar putea s] nu fie de acord cu ei și c] rațiunea uman] pare incapabil] s] rezolve aceast] problem]. Din aceast] cauz], ei se opun interzicerii legale a avortului. Primul grup crede c] cel de-al doilea nu ia în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
opun interzicerii legale a avortului. Primul grup crede c] cel de-al doilea nu ia în serios valoarea vieții umane, pe când cea de-a doua tab]r] crede c] primul nu reușește s] recunoasc] profunzimea și seriozitatea dezacordului dintre persoanele raționale (vezi, de asemenea, si capitolul 26, „Avortul”). Fiecare poziție are o oarecare fort] și e clar c] relativismul normativ nu ofer] o soluție simpl] acestei dileme. Totuși, doctrina ofer] un set de motive în favoarea toleranței și a nonintervenției, care trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conceptelor morale sau a moralei? Dac] vor da rezultat, aceste încerc]ri vor avea implicații pentru o alt] întrebare, epistemologic], aparținând, de asemenea, teoriei etice: cum ar trebui s] începem s] r]spundem la întreb]rile noastre morale, în mod rațional? Sau nu exist] o cale rațional] - depinde doar de ceea ce simțim și de ceea ce ne dicteaz] moravurile actuale? Pe de alt] parte, dac] poate fi vorba despre o discuție rațional] în ceea ce privește întreb]rile morale, aceasta cere existența unui adev]r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vor da rezultat, aceste încerc]ri vor avea implicații pentru o alt] întrebare, epistemologic], aparținând, de asemenea, teoriei etice: cum ar trebui s] începem s] r]spundem la întreb]rile noastre morale, în mod rațional? Sau nu exist] o cale rațional] - depinde doar de ceea ce simțim și de ceea ce ne dicteaz] moravurile actuale? Pe de alt] parte, dac] poate fi vorba despre o discuție rațional] în ceea ce privește întreb]rile morale, aceasta cere existența unui adev]r despre ele sau a unui set
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] r]spundem la întreb]rile noastre morale, în mod rațional? Sau nu exist] o cale rațional] - depinde doar de ceea ce simțim și de ceea ce ne dicteaz] moravurile actuale? Pe de alt] parte, dac] poate fi vorba despre o discuție rațional] în ceea ce privește întreb]rile morale, aceasta cere existența unui adev]r despre ele sau a unui set de fapte care pot fi descoperite? Principala diviziune este realizat] între teoriile descriptiviste și cele nedescriptiviste. Acestea se deosebesc prin mai multe c]i
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în simplă descriere a faptelor. Dar prescriptivistul, dac] ar fi s] câștige, va trebui s] ofere o explicație, nu doar motivând de ce oamenii ar trebui s] cread] c] judec]țile morale sunt inevitabile considerând faptele, ci cum (prin ce proces rațional) se poate ajunge la o judecat] moral] prescriptiv] pe baza faptelor date. Este acest lucru posibil pentru prescriptiviști, care cred c] judec]țile morale sunt prescripții, si astfel, mai mult decat faptice? Nu va p]rea posibil pentru cei care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ții farmacistului. Raționamentul moral din Etapă 5 nu poate s] fac] acest lucru în mod corespunz]tor, desi recunoaște c] exist] valori independente de societate, deoarece indivizii aflați în Etapa 5 consider] c] morală este bazat] mai ales pe înțelegerea rațional] în efortul de a asigura cel mai mare bine pentru cel mai mare num]r de oameni, viața și libertatea fiind ambele bunuri nenegociabile. Astfel, aceast] etap] nu are resursele de a rezolva conflictele care se ivesc din revendic]rile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cum putem presupune c] un devotament fâț] de scopurile și de principiile morale pe care le asociem îndeaproape cu simțul nostru despre ceea ce conteaz] este compatibil cu autonomia și compatibilitatea pe care vrem s] ne-o atribuim nou] că agenți raționali? Și ce fel de viat], individual] sau colectiv], ar exista f]r] moral]? Cum arăt] (în frază fascinant] a lui Nietzsche) acel teritoriu care se întinde dincolo de bine și de r]u? Gândirea moral] modern] se vede că fiind, în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] recunoasc] ca fiind corespunz]tor justificate percepțiile morale care nu deriv] din cunoașterea de sau despre Dumnezeu, ar trebui s] resping] întregul set de argumente oferit de c]tre Kant și de c]tre alții care au propus baze raționale pentru etic]! (Într-adev]r, în concepția lui Kant, motivele unui individ de a acționa moral trebuie s] fie motive raționale corecte; faptele morale nu pot fi sugerate de nici un motiv ulterior, cum ar fi dorința de a asculta de Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] resping] întregul set de argumente oferit de c]tre Kant și de c]tre alții care au propus baze raționale pentru etic]! (Într-adev]r, în concepția lui Kant, motivele unui individ de a acționa moral trebuie s] fie motive raționale corecte; faptele morale nu pot fi sugerate de nici un motiv ulterior, cum ar fi dorința de a asculta de Dumnezeu, ci trebuie f]cute pur și simplu pe baza acordului lor intrinsec cu principiile morale necondiționate pe care ei și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mod corect la r]spundere sau r]spl]țiț, întrucat nimeni nu ar mai fi demn de pedeaps] sau laud]. Sancțiunile sociale care s] fie impuse asupra celor devianți social ar r]mane inc] necesare, dar ar necesita o argumentare rațional] diferit] de aceea cu care oper]m în prezent (care se bazeaz] pe ideea c] r]uf]c]torii sunt responsabili pentru relele lor, idee care poate fi respins], firește, dac] se demonstreaz] c] exist] justific]ri adecvate). Unii merg
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] o libertate de tip libertarian, fiind necauzat], ar fi lipsit] de valoare fiindc], dac] deciziile și acțiunile libere sunt doar rezultate fortuite sau aleatorii, a decide sau a acționa liber nu înseamn] c] deții controlul. Punând accentul pe explicația rațional], măi degrab] decât pe cea cauzal] a deciziilor și a acțiunilor, libertarienii contracauzali pot evita aceast] obiecție frecvent]. Nu același lucru poate fi spus despre un alt grup de libertarieni, existențialiștii. Existențialiștii, de la Kierkegaard pan] la Sartre au proclamat c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care consider] sentimentele de aprobare că bâz] a judec]ții etice. Cu toate acestea Rachels g]sește această și alte versiuni succesive mai rafinate ale subiectivismului etic nesatisf]c]toare, pentru c] nu ofer] posibilitatea suficient] pentru dezacord și argumentație rațional] privind etică. Încercarea final] a lui Rachels de a oferi o formulare adecvat] a subiectivismului este una în care sentimentele noastre individuale de aprobare sunt atat de constrânse de cerințele imparțialit]ții și ale caracterului rezonabil, încât rezultatul este greu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cele din urmă de o nouă stare de echilibru sau de o schimbare de sistem. Adică noul tip, societatea modernă, sau noua structură X'Y'Z'W' va însemna, pe lângă număr mai mare de indivizi, Y' relații impersonale, Z' comportament rațional, W' valorizarea schimbării (vezi Boudon, 1986:90-9). Diferențierea, reintegrarea, adaptarea, la care Parsons adaugă generalizarea valorilor, sunt mecanismele prin care se produce schimbarea. Diferențierea presupune diviziunea unei structuri a sistemului în două sau mai multe unități care diferă prin caracteristici
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
30, publicate în volumele "Middletown: a Study in American Culture" și "Middletown in Transition". În mare parte, aceste probleme sunt generate de tendința cercetătorului de reificare, adică de interpretare a structurilor în termeni realiști sau, altfel spus, de confundare a raționalului cu realul. De aici și ideea că "structurile" influențează acțiunea sau că schimbarea reală înseamnă de fapt schimbare de structură. 1.1.2. Schimbarea socială: viziunea procesuală Cu toate că din perspectivă sistemică schimbarea presupune o modificare ce apare între două stări
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și "rațiune", ce își are propria viață și își impune cadrele asupra generațiilor, deci ca instanță socializantă și moralizatoare. Din punct de vedere genealogic, conștiința colectivă are atât o latură individuală, cât și una interindividuală, fiind produsul "uniunii" credințelor 18 (raționale) și totodată a sentimentelor membrilor unei societăți și fiind actualizată în și prin fiecare din aceștia. Cu alte cuvinte, conștiința colectivă este în același timp subiect și obiect; există în afara conștiinței individuale, dar are "realitate" numai în măsura în care indivizii participă la
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
se vede pe el însuși ca un mijloc sau instrument de atingere a scopurilor grupului din care face parte. Societatea se referă la grupări bazate pe și susținute de pragmatism sau scopuri instrumentale. Este o "construcție socială" derivată din voința rațională / arbitrară (Körwille) deliberată, calculată, orientată spre viitor, prin care un actor vede grupul social ca mijloc de atingere a scopurilor sale individuale. Am considerat necesară reîntâlnirea cu aceste perspective deoarece includ toate elementele de bază ale teoriilor curente asupra identității
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
succesive" (Herseni, 1969:83). Spiritul este așadar o realitate de ordin superior care leagă individul și societatea. Societatea este, în această viziune, viață spirituală. Cu alte cuvinte, dacă în capitolul anterior am analizat teorii ale identității adresate în principal conștiinței, raționalului, mundanului, aici o să ajungem să vedem o altă față a abordărilor identității, și anume o perspectivă adresată spiritului și, mai mult decât atît, adâncimilor spirituale, latențelor, abisalului uman. Aceleași întrebări Cum e înțeleasă identitatea? Cum se constituie ea? Care sunt
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mai tineri, promotorii unei globalist-generalizate soluții alternative, greu a i se prevedea evoluția/involuția. Civilizația însăși, cea de ultimă oră, își modifică într-atît parametrii, încît pînă și titrații ei futurologi, lucizii, par a nu-i desluși finalități cît de cît raționale. Și cînd ne gîndim că iminentul război dură intervenție în peisaj care ar putea plasa omenirea într-o nouă, imprevizibilă eră bate la ușă. Cîtă liniște-i (deocamdată) aici, în atelier! 25 martie Indispozițiile noastre sînt, cîteodată, mai ale dracului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
generată de mijloacele prin/în care o comunitate își proiectează existența (inclusiv relația cu sacrul, cu lumea necunoscută, dar și cu moartea) atacă la acest tip de abordare gândirea sistemică. Ar fi poate îndreptățiți, dacă nu ar exista însă contra-argumente raționale. În primul rând, istoria demonstrează că o comunitate se poate mobiliza în momente de criză, indiferent cât de disipată e (nu doar politic). Lucrul acesta nu este posibil decât în baza unei moșteniri colective, a bagajului de mentalități comune cu
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Patrick Gardiner). Noua filosofie a istoriei a propus în schimb înlocuirea unor principii fundamentale până la acea dată prin abandonarea convingerii că practica istoriografică este axată pe explicarea trecutului prin reguli logice (precum în modelul deductiv sau nomologic și în modelul rațional) și, în consecință, prin trecerea la analiza povestirii istorice nu doar ca procedeu narativ, retoric sau cultural, ci și ca martor și model socio-politic (viziune pe care o integrez în strategia teoretică a acestei cercetări). Mutația realizată de Arthur Danto
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]