19,447 matches
-
formă explicită. JONCȚIUNE - O formă sau altă trăsătură vizuală care ajută la unificarea diviziunii dintre cei doi centri ai unei teme bipolare. În figura 89, înfățișarea lui Iosif face joncțiunea dintre Madonă și păstor. JUDECATĂ INTUITIVĂ - Evaluarea relațiilor pe baza simțului de percepție a echilibrului și ordinii structurale, deosebită de evaluarea prin măsurători sau alte criterii stabilite. MICROTEMĂ - O versiune mică, foarte abstractă, a subiectului unui tablou. De obicei localizată în apropierea centrului compoziției, microtema este deseori exprimată de pantomima mâinilor
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
se uite așa la un tablou și să se exprime așa. Păcat că n-au avut un aparat modern să se fi înregistrat. Era deosebit de interesant pentru muzeu să aibă în arhivă un asemenea lucru. Deci, trebuie cultură, trebuie bun simț. E un om de mare rafinament, așa cum a fost și George Enescu. Un om de un caracter extraordinar, un om care n-a vorbit niciodată cu invidie de nimeni, ci dimpotrivă, a vorbit cu bunătate, a lăudat, a ajutat pe
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
se uite așa la un tablou și să se exprime așa. Păcat că n-au avut un aparat modern să se fi înregistrat. Era deosebit de interesant pentru muzeu să aibă în arhivă un asemenea lucru. Deci, trebuie cultură, trebuie bun simț. E un om de mare rafinament, așa cum a fost și George Enescu. Un om de un caracter extraordinar, un om care n-a vorbit niciodată cu invidie de nimeni, ci dimpotrivă, a vorbit cu bunătate, a lăudat, a ajutat pe
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
Veditz, G.: The Preservation of Sign Language (Silver Spring, Md. NAD, 1913), film. footnote> Într-adevăr, ,,vederea” se află în centrul practicilor folosite de surzi pentru a face față cerințelor vieții cotidiene. Aceasta nu înseamnă că surzii și-au amplificat simțul vizual, ci că modalitatea lor de a ,,vedea” a parcurs o lungă istorie a interacțiunii cu lumea, pe căi culturale. Această istorie implică școlile pe care le-au urmat, colectivitățile la care s-au alăturat după absolvirea școlii, slujbele pe
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
erau egale și unice printre alte limbaje umane<footnote Stokoe, W., Sign Language Stucture. An Outline of the Visual Communication Systems of the American Deaf. In: Studies in Linguistics, Occasional Papers, nr.8, 1960 footnote> le-a dat surzilor un simț al mândriei și apartenenței la o comunitate proprie. A poseda un limbaj care nu este la fel cu alte limbaje, totuși egal cu ele, este o realizare puternică pentru un grup de oameni care a simțit multă vreme că limbajul
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
bucată, ceea ce presupune cuplarea cu calitatea globală (...) J.I.T. este guvernat de principiul: a livra, fabrica, aproviziona ceea ce-i trebuie clientului atunci când îi trebuie.” J.I.T. s-a născut într-un mediu specific, cel nipon, caracterizat de existența valorilor colective și de simțul colectiv al responsabilității, de metode participative de luare a deciziilor, de spațiul redus care nu permite stocarea, de rolul activ de susținere al statului. Prin această metodă se încearcă și se reușește un important pas către o nouă logică bazată
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
în condiții de întuneric. Argumentele partizanilor labiolecturii sunt numeroase și se sprijină,mai ales, pe faptul că citirea de pe buze este absolut necesară în comunicarea cu interlocutorii vorbitori. Ei fac următoarele observații: -persoanele deficiente de auz înlocuiesc auzul cu vederea, simț care devine foarte ager. Ei învață treptat să citească de pe buzelor celor care vorbesc,să observe pozițiile și mișcările organelor vorbirii și să pătrundă în ideile acestora; -dacă cel care vorbește este privit în față,cum își mișcă gura în
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
160% 50% Copiii din eșantionul experimental au dovedit mai multă inspirație în compozițiile plastice realizate, datorită faptului că au avut posibilitatea să participe în mod activ și la alte activități unde au perceput forme și suprafațe, s-au folosit de simțurile vizual, olfactiv, tactil,etc. Fiecare dintre copii a ales culoarea după cum a simțit, manifestând înclinație pentru culorile calde, vii, le-au combinat în mod plăcut, dând dovadă de spirit creativ, de originalitate, de imaginație. Am remarcat la copiii din grupa
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
acțiunilor pentru realizarea unor proiecte. Drept urmare, vocația pedagogică proprie „educatorului de vocație” care îl deosebește de „educatorul de profesie” ar fi dependentă de o serie de însușiri, unele înnăscute: hazul, darul intuitiv de a-i cunoaște pe copii, flerul, bunul simț, inteligență, voința de desăvârșire. 3 P. Gelu, N. Mitrofan, Dimensiuni psihologice ale competenței didactice în Revista de psiholigie, nr. 2, 1982, pp. 129 149 4 S. Marcus (coord.), Cunoașterea empatică - însușire aptitudinalăa profesorilor, în Revista de pedagogie, nr. 12, 1977
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
lucrărilor citite, într-o abordare interdisciplinară. Fondul de cultură muzicală, modalitățile de lucru diversificate specifice acestei discipline determină atracția și interesul elevilor, condiție fundamentală pentru dezvoltarea competențelor sale. Totodată, se asigură dezvoltarea unei personalități armonioase, tolerante, care îmbină un puternic simț al propriei identități cu respectul pentru diversitate și pentru valorile artistice. Capacitatea de descifrare a partiturilor, de analizare și de structurare a lor, descoperind, numind și respectând elementele de limbaj muzical, reprezintă un suport intelectual necesar oricărui interpret. Citirea de
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
pentru cei din jur. Apreciem feed-back-ul imediat care acționează prompt în fiecare moment. Capacitatea de a-i trata pe oameni în mod egal Identificăm un feed-back-anticipativ (feed before), o reglare înainte; avem în vedere perspectiva comportamentului, capacitatea de a avea simțul umorului. Putem vorbi de un feed-back imediat, confirmat în chiar momentul desfășurării acțiunii, dialogul cu elevii clasei a VIII-a A. Spiritul de acțiune și capacitatea de a atinge obiectivele propuse: De asemenea, consemnăm feed-back-ul secvențial care informează despre modul
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
să fie cea mai dezirabilă abilitate pentru toate categoriile de consilieri. Consilierul trebuie să dispună de unele caracteristici personale considerate indispensabile: calmul și răbdarea, viziunea pozitivă asupra oamenilor, capacitatea de comunicare interpersonală, deschiderea la schimbare, capacitatea de a tolera ambiguitatea, simțul umorului, onestitatea și sinceritatea, capacitatea de ași recunoaște propriile greșeli, realismul, capacitatea empatică, capacitatea de a accepta oamenii așa cum sunt ei în realitate cu calitățile și defectele lor. 40 Majoritatea autorilor consideră că practicienii din domeniul consilierii trebuie să aibă
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
rezolvarea problemelor; formulează concluzii și iau decizii bazate pe cunoștințele actuale și nu după convingerile lor din trecut; empatizează și nu simpatizează, vorbesc cu tine și nu-ți vorbesc ție; știu să asculte nu numai cu urechile, ci cu toate simțurile; sunt receptivi la critică și pot critica în mod constructiv pe ceilalți fără să jignească; respectă autonomia, independența și nevoia celorlalți de a-și păstra individualitatea; consideră valoroasă reciprocitatea într-o relație, nu numai în sensul de a da sau
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
Golu, E. Verza etc. Din observații și prin aplicarea teoriei sistemelor la fenomenul compensării se disting trei tipuri de compensare : compensarea organică la nivelul fiecărui bloc ; compensarea funcțională intrasistemică ; compensarea mixtă. 1. Compensarea la nivel de bloc (sau organ de simț), numită și compensarea organică, se realizează în cazul surdității parțiale prin mărirea eficenței percepției auditive. În compensarea organică nu se pune problema perfectării părții distruse din organul auditiv, cât mai ales exersarea și mărirea eficienței auditive pe baza reziduurilor existente
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
eficenței percepției auditive. În compensarea organică nu se pune problema perfectării părții distruse din organul auditiv, cât mai ales exersarea și mărirea eficienței auditive pe baza reziduurilor existente. 2. Compensarea intrasistemică se realizează în cazul pierderii totale a organului de simț (în cofoză) la nivelul întregului sistem psiho - fizic. Compensarea intrasistemică este funcțională , deoarece presupune restructurarea schemei funcționale prin preluarea de către analizatorii valizi a funcției pierdute. În acest caz, auzul deficitar este compensat de văz (prin labiolectură), de simțul vibrotactil
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
de simț (în cofoză) la nivelul întregului sistem psiho - fizic. Compensarea intrasistemică este funcțională , deoarece presupune restructurarea schemei funcționale prin preluarea de către analizatorii valizi a funcției pierdute. În acest caz, auzul deficitar este compensat de văz (prin labiolectură), de simțul vibrotactil (inițial pentru percepția mișcărilor nevizibile prezente în articulare) și mai ales de suplinirea mintală (pentru interpretarea corectă a informațiilor primite pe cale vizuală și vizual-motrică). Compensarea (organică sau funcțională) poate fi ajutată, pentru o mai bună funcționare, de mijloace tehnice
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
din America) tinerilor bibliotecari? R: Cele Zece porunci ale tânarului bibliotecar (Ten graces for new librarians) sunt: 1. Inscrieți-vă la o listă de discuții! 2. Sunteți titrat, dar faceți zilnic formarea dumneavoastră! 3. Creați-vă oportunitățile! 4. Descoperiți, păstrați, întrețineți simțul umorului! 5. Fiți bibliotecarul pe care v-ar place să-l întâlniți, dacă ați fi utilizator: deschis, atent, serviabil, generos! 6. Păstrați un echilibru între munca și viața dumneavoastră! 7. Singura certitudine este schimbarea! 8. Dezvoltați sensul propriei valori profesionale
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
are nevoie un specialist în infodocumentare? R: Aptitudinile cerute specialistului în infodocumentare sunt: (Lista celor douăzeci de aptitudini principale) A RELATIONARE 1. Autonomie 2. (Capacitate de) comunicare 3. Disponibilitate 4. Empatie 5. (Spirit de) echipă 6. (Aptitudini pentru) negociere 7. (Simț) pedagogic B CĂUTARE Curiozitate C ANALIZĂ 1. Analiză 2. (Spirit) critic 3. (Putere de) sinteză D COMUNICARE 1. Discreție 2. Reacție E GESTIUNE 1. Perseverență 2. Rigoare F ORGANIZARE 1. (Putere de) adaptare 2. (Capacitate de) anticipare 3. (Putere de
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
organici hipotonie cu hiporeflexie • barbiturice • benzodiazepine hipertonie cu hipereflexie • anticolinergice • IMAO • simpatomimetice hipertonie, opistotonus • IMAO • stricnină reacții distonice • haloperidol • metoclopramid • proclorperazină • trifluoperazină • fenotiazine • risperidona delir, halucinații • anticolinergice • sevraj la opiacee • fenciclidină • simpatomimetice • alcool • ciuperci necomestibile modificări la nivelul organelor de simț: Tabelul 14. - Cauze toxice de modificări la nivelul organelor de simț MODIFICĂRI CAUZE TOXICE pierderea vederii • chinină • metanol nistagmus • barbiturice • fenitoin • sedative • alcool edem papilar • glutetimid • metanol • CO tinitus, surditate • salicilați 20 TOXIDROAME Termenul de toxidroame se referă la o
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
simpatomimetice hipertonie, opistotonus • IMAO • stricnină reacții distonice • haloperidol • metoclopramid • proclorperazină • trifluoperazină • fenotiazine • risperidona delir, halucinații • anticolinergice • sevraj la opiacee • fenciclidină • simpatomimetice • alcool • ciuperci necomestibile modificări la nivelul organelor de simț: Tabelul 14. - Cauze toxice de modificări la nivelul organelor de simț MODIFICĂRI CAUZE TOXICE pierderea vederii • chinină • metanol nistagmus • barbiturice • fenitoin • sedative • alcool edem papilar • glutetimid • metanol • CO tinitus, surditate • salicilați 20 TOXIDROAME Termenul de toxidroame se referă la o constelație de semne obținute prin examenul fizic care reprezintă un indiciu
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
caracteristic transpirații și fenomene hemoragipare cutanate (echimoze, purpură) sau mucoase (gingivoragii, hematemeză, melenă). (În intoxicațiile severe cu salicilați) 4. Convulsiile Au semnificație de prognostic rezervat și sunt explicate prin tulburările electrolitice, acido-bazice, hipoglicemie și edemul cerebral. Manifestări ale organelor de simț: Acufene, ototoxicitate, tinitus (când salicemia este > 30 mg/dl), surditate. Manifestări digestive: Grețuri, vărsături, dureri epigastrice, posibil hematemeză (prin procese iritative locale și prin tulburări de coagulare). Se mai pot Întâni perforații intestinale, pancreatită și hepatită toxică (prin toxicitate cronică
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
spune niciodată „sunt prost“, pentru că atunci ar apărea instantaneu acea dedublare și acel tip de reflexivitate care sunt străine de prostie. Cel prost nu cunoaște oboseala, lehamitea și sațul, cântărirea lucrurilor și tentația renunțării. Instalat în proiect, el nu are simțul relativității, pentru că nu poate compara. Cel prost cade în proiectul propriu în chip admirativ; întrucât atitudinea lui este eminamente in sistentă, lui îi este refuzată distanța necesară pentru nașterea îndoielii și pentru conștiința eșecului. De aceea prostia nu poate fi
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
beție a limitei, o celebrare a ei. Iată de ce sculptura este cea mai netragică dintre arte; în ea limita este benefică, trebuie celebrată, nu contestată. Putem spune că sculptura este bucuria finitului. Și ea este până într-atât, încât anulează simțul văzului. Privirea e dispersivă și, dintre toate simțurile, ea este cea mai aptă să obțină un simulacru al infinitului, al infinitului ca indefinit, tocmai pentru că în sine ea nu conține un principiu al limitației. Limita privirii este întotdeauna exterioară privirii
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
de ce sculptura este cea mai netragică dintre arte; în ea limita este benefică, trebuie celebrată, nu contestată. Putem spune că sculptura este bucuria finitului. Și ea este până într-atât, încât anulează simțul văzului. Privirea e dispersivă și, dintre toate simțurile, ea este cea mai aptă să obțină un simulacru al infinitului, al infinitului ca indefinit, tocmai pentru că în sine ea nu conține un principiu al limitației. Limita privirii este întotdeauna exterioară privirii, e pusă din afară, și dacă această stavilă
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
la hiperestezia tactilului. Nu „vezi“ cu adevărat o sculptură decât pipăind-o și nu întâmplător Brâncuși și-a subintitulat câteva lucrări „sculptură pentru orbi“. Suprafața este șlefuită până la epuizarea oricărui accident al materialului și este pregătită pentru întâlnirea cu singurul simț capabil să se muleze pe ea, să o reproducă în sfera subiectului și să elibereze din ea forma ca principiu și ca proiecție a voinței de limitare. Privirea, care conține în sine germenele departelui, este o trădare potențială a formei
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]