14,274 matches
-
economico - sociale. Media valorilor individuale ale unei variabile statistice este expresia generalizării într-un nivel reprezentativ pentru toate nivelurile pe care le sintetizează, dacă distribuția considerată este omogenă. ,,Intr-o distribuție normală, nivelul mediu ocupă o poziție centrală spre care tind unitățile unei colectivități [...].” [Jaba, E., 2002, p.106] Nivelul normal al unei distribuții este determinat de acțiunea factorilor esențiali, permanenți. Adoptarea deciziilor privind dezvoltarea regională este precedată de cunoașterea acestui fenomen, a tendințelor și regularităților ce apar în producerea acestuia
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
adică reprezentative pentru nivelul de dezvoltare al regiunii studiate, aceasta permițând: facilitarea comparațiilor între regiunile naționale și între acestea și regiunile din spațiul comunitar; raportarea valorilor medii ale variabilelor dezvoltării naționale la media înregistrată la nivelul Uniunii Europene, spre care tind valorile medii naționale; determinarea valorii caracteristicii observate cel mai frecvent într-o distribuție teritorială; tendința de aglomerare/concentrare a regiunilor după caracteristica studiată. Principiul exprimării în medie a caracteristicilor dezvoltării regionale își propune să ofere utilizatorilor valori generalizate ale caracteristicilor
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
ce îl așteaptă pe protagonist. Întreaga istorie Desperado e o afirmație că viitorul nu e decât o amintire livrescă, o tradiție contrazisă de mileniul trei. De ce trăiește eroul Desperado, atunci, dacă ce va fi e deja amintire? Probabil că el tinde spre un nou tip de poveste, în care timpul a explodat, trecutul, prezentul și viitorul plutesc în vid, se combină și se recombină. Gravitația romanescă nevoia de un viitor confirmat de autorul însuși a pierit. Rămâne ca autorul să găsească
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mirat, nemulțumit, flămând, invitat la cină când gazda nu are vreme de el. Critic Până în prezent, criticul Desperado nu s-a maturizat. El este deocmadată o inteligență condiționată de principii fixe, de termeni preluați și sacrosancți, de abordări docte, ce tind să se substituie plăcerii textului în sine. Criticii de întâmpinare, atât de dragi lui Eliot, sunt condamnați vehement ca neprofesioniști. Jargonul critic a atins un puct pe care Joyce nici măcar n-a îndrăznit să-l imagineze. Critica e în mare
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
am scris despre ea în câteva eseuri critice. În raport cu romancierii moderni, cred că sunt mai atras decât cei mai mulți dintre ei de demodatul happy end, și chiar am fost criticat pentru asta, deși s-ar părea că ești de altă părere. Tind să-mi las eroii într-o situație cu final deschis, dar și cu speranță, într-un moment când chestiunile majore cu care s-au confruntat în narațiune s-au rezolvat. Pentru mine, când scriu un roman, e o preocupare constantă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Kermode a scris foarte bine despre această chestiune în The Sense of an Ending. Un aspect al științei de a nara e să maschezi dovezile care, retrospectiv, îți vor face surprizele să pară convingătoare atunci când se produc. Textul romanțios tradițional tinde să aglomereze surprize, fără să le facă câtuși de puțin convingătoare. Romanul realist încearcă să le facă să pară parte din reprezentarea realului. "Contractul" cu lectorul depinde în parte de tipul de operă, de regulile implicite care o guvernează. Am
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în fond nordică: am crescut în Țara Galilor, un mic ținut ploios întors cu fața la Atlantic și cu spatele la Europa. Cred că nordicii ca mine dacă ne dăm seama de primejdia egocentrismului pe care-l implică dorința de a sta la noi acasă tind să perceapă țările sudice, a căror cultură veche și sofisticată e expusă luminii soarelui, ca ieșite din peștera lui Platon. Nu sunt mari diferențe culturale (dar sunt), însă vedem diferit lucrurile, inclusiv propria creație. Poate că nordicii se văd mai
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Poezia pe care o scriam pe atunci nu semăna cu ceea ce am publicat în volumele de debut, mai încolo. Era mai declarat "vizionară" și absorbise influențe din Blake, Rimbaud, începea să-l absoarbă și pe Eliot. Poemele nu erau distopice: tindeau mai degrabă către spectaculos. Din cadavre se rostogoleau diamante, și cam așa. Poemele de dragoste (pe care le-am scris de la bun început) erau, probabil, extrem de senzuale, dar, conform remarcii tale, și foarte tandre. Nu era vorba chiar de convenția
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
facilitând intervenții, și măsurile adecvate terapiei. Contribuția analizelor chimice la dereglările fiziologice în cunoașterea mecanismelor coagulării ameliorează diagnosticul, înlesnește prognosticul. Sec. XX este al laboratoarelor medicale unde, pe lângă serurile și vaccinurile de care am pomenit, enzimele, hormonii, vitaminele și antibioticele tind să caracterizeze acest veac. Enzimele sunt catalizatori biologici care activează procese chimice. Ele au început să fie descoperite încă din 1834 când francezii Payen și Persoz, chimiști, au descoperit prima enzimă. Denominația aparține germanului Wilhelm Kühne în 1878. Francezul Emile
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a reprezentat-o problema corpului negru, care avea să fie coșmarul fizicienilor timp de patruzeci de ani. Acest impas ciudat, dar fundamental a apărut o dată cu constatarea că dacă se încălzește un corp negru, de pildă o bară de fier, acesta tinde să emită lumină și căldură. Radiația lui este la început invizibilă sau infraroșie; după aceea devine vizibilă, încingându-se până la roșu. În cele din urmă se încinge până la alb, ceea ce înseamnă că emite toate culorile spectrului. Radiația spectrală, care depinde
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
electrică) și a studiat diferența între această forță și atracția magnetică de exemplu susceptibilitatea sa la umezeală. El nu a notat existența a două tipuri diferite de sarcină electrică, și a fost nedumerit de atracția între picături de apă, care tindeau să se unească, fenomen atribuit acum tensiunii superficiale. Gilbert a intuit de ce acul de busolă arăta nordul: din cauza Pământului care acționează ca un mare magnet. El și-a verificat ideea printr-un experiment simplu. A construit un model al Pământului
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
organizație. Concluzia autorilor este că școala este o instituție ce îndeplinește toate caracteristicile unei organizații. Ea oferă un cadru bine structurat, care angajează și stimulează actorii sociali (profesori și elevi) în atingerea unor performanțe și obținerea unor satisfacții. Acești actori tind să atingă niște obiective dinainte stabilite, propunând schimbări instituționale și făcând instituția să evolueze. În același timp școala este o organizație care se reproduce; normele, modele valorice, regulile de activitate și de comportament sunt întărite și transmise de la o generație
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Așteptările de rol se exprimă cel mai adesea ca presiuni de rol. În acest context profesorul își structurează prioritățile în funcție de importanța celui care exercită presiunile și de gradul în care acesta îi afectează cariera. În sistemul nostru de învățământ directorul tinde să ocupe locul principal în școală, atât în privința controlului activității cât și a promovării în carieră. Deci, prioritățile de răspuns ale profesorului sunt centrate pe așteptările de rol și presiunile ce vin de la director. Așteptări de rol mai puțin structurate
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
este unică în epocă, este însă cea mai cunoscută. Dacă S. Hall fixează adolescența ca studiu de sine stătător în dezvoltarea individului, tot el începe seria încurcăturilor generate de contradicția dintre viziunea psihologică și cea socială. Dacă viziunea socială va tinde spre recunoașterea diversității determinată de fiecare cultură în parte spre precizarea unității, căci conform „teoriei recapitulării”,în spatele adolescenței este mereu aceeași istorie cu aceleași perioade mari de evoluție. Această contradicție a dat naștere unei probleme nerezolvate nici până astăzi, unde
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a se desprinde de părinți, deși părinții încearcă încă din timpul copilăriei să le ofere independență. În sfârșit, nici mșcar prietenii pe care și-i aleg adolescenții nu constituie un motiv de nemulțumire pentru părinți, deoarece se pare că tinerii tind să se împrietenească cu cei care împărtășesc valori similare cu ale lor. Argumentele lui Bandura nu susțin că adolescența este o perioadă total lipsită de probleme, dar acestea nu sunt cu mult mai mari decât problemele specifice oricărei etape de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
unui document de demnă responsabilitate, interioară și civică. Recenzii și cronici se disting prin rigoare științifică. Literaturii i se cere să fie „sănătoasă, cuminte, ferită de molima modelelor”. Afectivitatea, dominată de inteligență, impregnează versurile sale, paginile de jurnal, reflecțiile. Meditație tinzând către adevărurile general umane (de unde și turnura gnomică, „citatele” din Horațiu, Euripide, Pindar), poezia are în centru înfruntarea dintre forțele stingerii și cele ale Ființei (Mors, Sonet ( Pe negrele ape ), Alme sol...), dintre scepticism și creație (Quaerenti, Spre Nirvana...). Cugetările
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
viață un delincvent la adolescență, capabil de minciuni, furt, bătaie, consum de droguri. În familiile În care unul dintre părinți este violent, repercusiuni sunt mai ales În ceea ce Îl privește pe copil, el fiind cel mai fragil și influențabil. Copilul-victimă tinde fie să se victimizeze, să fie o persoană care să atragă disprețul celorlalți, fie să devină, la rândul său agresor, pentru a compensa umilința din sânul familiei. Mijloacele de comunicare În masă reprezintă un alt factor important În apariția și
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
mai ales din literaturile franceză și rusă, uneori în colaborare. Volumul de debut, Non possumus, apărut în 1972, în condiții grafice de excepție, vădește un poet cu o sensibilitate delicată, având pasiunea metaforei șlefuite, îndelung căutate, și ale cărui trăiri tind să confere evenimentului, indiferent dacă acesta este unul important sau banal, o aură de ceremonie, de sărbătoare a spiritului. Astfel, prezența iubitei transformă camera într-un „sipet purpuriu”, poetul devenind adoratorul mut al misterelor sacre ale iubirii: „Eram utrenia ta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
îngerilor, să vadă dacă adoratul ei Lucien îi seamănă: Pentru întâia și cea din urmă oară din viața mea, am putut compara fosta mea meserie de femeie de stradă cu viața ce ți-o dă dragostea, să suprapun tandrețea, care tinde spre nemărginire, scârbei de datorie care ar vrea să te nimicească... Trebuia să ajung la un asemenea dezgust ca să găsesc moartea încântătoare... Plăcuța asta de fildeș (un portret al lui) mă consola când îmi lipseai, o privesc, topită de dragoste
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
eroului prin mai multe țări central și vest-europene e o „probă a labirintului” tratată în registru burlesc, un voiaj către inima demoniacului însuși, caracterizat prin imensa sa capacitate decreativă. Realitatea pe care o traversează personajul lui Țepeneag are aspecte spectrale, tinde să se transforme la tot pasul într-o uriașă mistificare. Recurgând la procedeele cele mai diverse, de la hiperrealism la viziunea onirică și la amestecarea deliberată a ficțiunii în realitate, ca în secvențele în care spațiul real e populat de imagini
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
asemenea, cu atitudinea față de bani. McClure (1984 apud Furnham și Okamura) a aplicat teste de personalitate și un chestionar despre bani, care măsura obiceiurile de cheltuire, controlul perceput asupra finanțelor și conflictele produse de bani. El a descoperit că extravertiți tind să fie mai extravaganți decât introverții. Persoanele care își controlează banii au dat mai puțină dovată de anxietate și tind să fie mai extroverți. Introverții neurotici consideră că banii au un rol mai important în viață și erau mai reținuți
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
bani, care măsura obiceiurile de cheltuire, controlul perceput asupra finanțelor și conflictele produse de bani. El a descoperit că extravertiți tind să fie mai extravaganți decât introverții. Persoanele care își controlează banii au dat mai puțină dovată de anxietate și tind să fie mai extroverți. Introverții neurotici consideră că banii au un rol mai important în viață și erau mai reținuți, în comparație cu introverții stabili. În ciuda legăturilor clare cu personalitatea, rezultatele au arătat că atitudinea față de bani măsurată prin intermediul chestionarului, nu avea
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
a 20 de aserțiuni. FACTORII CHESTIONARULUI MOTIVAȚIE INTERNALISTĂ (PROVOCARE) Angajatul este motivat și face performanță dacă se simte provocat, dacă poate să își încerce forțele sau să își verifice competențele profesionale. El caută o validare internă a motivațiilor sale și tinde să adopte roluri în acord cu un set de standarde personale interne bine conturate urmărind un feedback obiectiv (reușita sau nereușita în sarcină). Principala forță motivatoare este provocarea, feedback-ul în /pentru sarcină. Pentru acest angajat este important ca efortul
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
performanței /succesului personal sau organizațional. Nu este important ca alții să ofere un feedback de confirmare atât timp cât standardele personale nu validează aceste rezultate. Valoarea personală este dată de numărul de sarcini în care ei pot să facă performanță. Angajași care tind să se provoace singuri, să se autodepășească și să își auto-valideze nivelul lor de competență. Se simt bine atunci când cât a încercat și a reușit să se autodepășească. MOTIVAȚIE SOCIALĂ (RECUNOAȘTERE). Angajatul este motivat și face performanță dacă efortul sau
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
motivat și face performanță dacă efortul sau dedicarea sa este recunoscută și apreciată /gratifică de ceilalți, de membrii grupului, echipei din care face parte. El caută o validare externă a motivațiilor sale, fiind puternic orientat către alții (other directed) și tinde să adopte rolurile așteptate de grupul de referință punând în aplicare comportamente în acest sens și așteptând feedback din partea lor. În comportamentele sale profesionale, este motivat, mai întâi de a câștiga acceptarea din partea grupului (a fi aprobat și acceptat de
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]