19,920 matches
-
o campanie împotriva Moldovei cu gândul de a nimici șleahta, care se opunea autorității regale. Pentru aceasta, Ioan Albert se putea înțelege cu Ștefan. Odată ajunși în Moldova, nobilii poloni puteau fi nimiciți acolo. După care regele putea să-l acuze pe Ștefan că i-a ucis oamenii și avea justificarea înlocuirii domnului Moldovei cu fratele său, Sigismund. S-ar putea ca aceste sfaturi să fi fost plăzmuite mai târziu, dar ele ne dezvăluie una din preocupările regalității polone de a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au retras „nu pe unde au venit”, deși Ștefan îl avertizase pe rege să nu o apuce prin păduri, unde putea fi lesne atacat, ci „pe câmp, căci, deși e mai departe, în schimb locul e mai șes”. Îi putem acuza pe cronicarii poloni că n-au avut nici un fundament, când afirmau că domnul i-a cerut regelui să ocolească Codrii Cosminului ? Pe de altă parte, nu poate fi vorba de o capcană pe care i-a întins-o Ștefan regelui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
intensă pe tărâm științific. Aceste relatări confirmă faptul că Emil Constantinescu n-a publicat cărți de specialitatepână în decembrie 1989, ci, numai câteva articole în reviste de profil, deși era lector universitar. Întotdeauna, când era opozantul lui Ion Iliescu, îl acuza pe acesta de practici comuniste, dar n-a recunoscut că el însuși a fost secretar al organizației de partid din Facultatea de Geologie - Geografie. Același proverb românesc, vechi de când este lumea, ”vezi paiul din ochiul altuia, dar nu bârna din
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lucruri „știute de acasă” pentru ea, mai mult chiar, treptele montane spre uranian îi formează ascendența. Toate aceste înzestrări vin odată cu intrarea în adâncuri, unde fata ajunge consubstanțială cu ființa lumii. În colecția D. Stăncescu, fata aruncată în beci este acuzată pentru o falsă sarcină cauzată de ingerarea unui șarpe. Fapta abominabilă a surorii pizmașe transformă însă fobia feminină legată de pătrunderea unui șarpe în trup într-o evoluție inițiatică. Pe lângă recluziunea care o face pe fată de nerecunoscut pentru profan
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
se ivește după numai trei zile pe mormântul fetei, dar echivalența zi - an - eră este recunoscută. Trei ani stă zidită fata care a născut doi copii de aur, până la recunoașterea ei socială , trei ani trăiește în Pădurea Neagră și fecioara acuzată pe nedrept, după încheierea acestei perioade ea este descoperită de feciorul de împărat, viitorul mire. În mod surprinzător, mireasa de pe celălalt tărâm respectă și ea canoanele inițiatice. Într-un basm cules de Ovidiu Bârlea în Racșa, Satu Mare, tărâmul de nicăieri
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Transilvania). În colinda șarpelui, drumul pe care se întorcea grabnic flăcăul era pustiu, aici, urmând descendent traseul de la sacru în profan, urma miresei este „în lume”. Substituirea în fiară apare cel mai evident în colindele Ciutalinei unde fata care-l acuză de minciună îi cunoaște acțiunile aparent în mod inexplicabil: „În pozunar îl căta/ Odoarele că-i găsea;/ La degetu-i se uita/ Și inelul că-i vedea;/ Ișlicelu-i răsturna/ Și cununa-i strălucea./ Iar Sandul, dacă vedea,/ Ibovnica le spunea,/ Acasă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
secției consulare, paralel încercând să intru în contact telefonic cu M.A.E. peruan, pentru a-mi organiza câteva vizite mai importante și urgente, și cu ministerul culturii, pentru a face primele demersuri pentru ziua de 1 Decembrie. Spre seară, acuzând oboseala și schimbarea fusului orar, m-am retras în camera mea, hotărât să îmi fac ordine în gândire, după ce mă edificasem cine cu cine joacă și unde sunt fisurile relațiilor dintre participanții la festinul sosirii mele. Șeful misiunii era mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
referitoare la corectitudinea activității acestui serviciu al misiunii noastre diplomatice. Adică, vrei să spui că ai găsit ceva nereguli? nu se putu abține șeful să mă interogheze, constatând și o umbră de satisfacție pe fața lui. Îmi este greu să acuz direct și ferm, dar vă voi relata cazul. Am primit săptămâna trecută pe o româncă rezidentă în Peru. Știu, ai vorbit cam mult cu ea, nu se putu abține ambasadorul să mă atace. Este obligația noastră să fim deosebit de atenți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Ceaușescu de a apela la voința poporului drept sprijin împotriva unei alianțe ruso-maghiare, menită să schimbe echipa conducătoare din București. Am introdus în judecata mea intimă și elementul care mă zguduise imediat după ce mă întorsesem de la Lima, cazul Mircea Răceanu, acuzat de spionaj în favoarea S.U.A., și reacția administrației americane față de măsurile justiției române împotriva unui diplomat acuzat de trădare. Desigur, era o problemă cu un coleg de serviciu, cu care avusesem relații normale, mai ales că în sinea mea îl apreciasem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
în condițiile în care relațiile diplomatice erau rupte. Negocierile purtate până la mijlocul anului 1924 n-au avut succes. Reprezentanții celor două state s-au plasat pe poziții diametral opuse. Sovietele escamotau sub tot soiul de pretexte restituirea Tezaurului și, concomitent, acuzau România de a fi ocupat cu forța armelor Basarabia - „pământ rusesc”, cerând organizarea unui plebiscit în acest teritoriu - parte a provinciei istorice Moldova. Partea română se socotea îndreptățită să ceară repatrierea Tezaurului, demonstrându-și drepturile prin acte oficiale. În ceea ce privește Basarabia
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
fost interpretată la Budapesta ca o „garanție” a anexării Transilvaniei în viitorul apropiat. În aceeași zi când la Moscova se semna Pactul Ribbentrop-Molotov cu anexa lui secretă - 23 august 1939 -, guvernul ungar a trimis o Notă de protest guvernului român, acuzându-l de planuri agresive contra Ungariei: „Față de această măsură militară gravă - se spunea în Nota verbală înmânată de ministrul Ungariei la București, Bardossy, ministrului român de Externe, Grigore Gafencu -, guvernul ungar este de acum nevoit să ia măsuri corespunzătoare de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
reînnoit în 1709, dar acțiunea țarului contra Porții înăsprește relațiile dintre cele două imperii. Pregătind noul război contra Turciei, țarul face uz de „rolul mesianic” al Rusiei: în Manifestul lansat pentru justificarea războiului ce se punea la cale, Poarta este acuzată de asuprirea creștinilor aflați sub stăpânirea sa: „...greci, valahi, bulgari și sârbi gem sub jugul barbarilor...”. Se profila clar un „război sfânt” contra păgânilor. Biserica Rusă susținea această campanie. Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, supus uneltirilor și presiunilor otomane, încheie cunoscutul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
colaborarea Rusiei bolșevice cu Germania imperială pe plan politic, militar, financiar, economic, de spionaj și contraspionaj, contra României au luat forme foarte concrete: la 13/26 ianuarie 1918, Lenin a semnat Declarația de rupere unilaterală a relațiilor diplomatice cu România - acuzată de complot împotriva statului sovietic; în același document, fără nici un drept și fără nici o motivație pertinentă, guvernul sovietic hotărăște “confiscarea” Tezaurului românesc depus spre păstrare la Kremlin, anunțând cu cinism că el va fi restituit “în mâinile poporului român” !?! Poziția
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
tău banii? O să-l Întreb eu. Nu pot descrie situația În care m-am văzut. Am trăit toată vacanța cu frica de ce-o să urmeze, căci cunoșteam dragostea și bunătatea lui Tata, dar și severitatea, pentru care nu l-am acuzat decât În cazurile În care era determinată de lipsa țigărilor. În zilele respective nimic nu-i era pe voie și toți ne feream să-i stăm În cale. Cumătrul Dorca nu m-a spus lui Tata și Îi mulțumesc și
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
cunoștința Întregului institut și chiar la centrul universitar. Discuțiile neprincipiale dintre cele două tabere au continuat până În aprilie 1972, când cu ocazia prezentării Dării de seamă a decanului pentru alegerea noului Consiliu profesoral al Facultății, profesorul Ionescu Dumitru l-a acuzat pe decan de Încălcarea unor articole din Legea Învățământului și neducerea la Îndeplinire a hotărârilor Consiliului profesoral. Câteva zile mai târziu (24 aprilie) Comitetul de partid, conform uzanțelor vremii a propus pe lista de nominalizări pentru decan pe: Drugociu G.
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
mormântul său, în cimitirul din Sabasa, în noiembrie '90... Amintirile cu el sunt vii, de la prima întâlnire (era, cred, în toamna anului 1984, la Casa Sadoveanu de la Mănăstirea Neamț, unde își prezenta prima carte, "Furtunile memoriei", în acel an apărută, acuzând public intervențiile cenzurii în texte) și până la ultima (în vara anului 1990, după mineriade, când am fost împreună la un meci de fotbal, Ceahlăul Tighina Bender, țin minte). Îl vedeam mai des în 1988-89, în serile când, după ce mergeam la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
încredințat rolul principal, ea este cea care a "disciplinat" celelalte personaje care au mișunat în jurul hoitului meu, entitatea mea fotonică a ținut-o sub observație, i-a urmărit toate mișcările, deseori a stresat-o, dar nici o clipă nu poate fi acuzată că m-ar fi fost potrivnică. E un joc sinistru, nu-i așa, cititorul cu greu suportă un asemenea subiect. Marele noroc al literaturii ? Că este scrisă de oameni păcătoși, serafimii nu sunt capabili să scrie nici măcar un poem minor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ți-au rămas de la întâlnirile cu el? Din micul tău rezumat al relațiilor mele cu Marin Sorescu lipsește un episod, cel neplăcut: n-aș vrea cumva să-l eludăm, astfel încât să dăm apă la moară neprietenilor ce ne-ar putea acuza că ne comportăm ca-n Orwell, rescriem trecutul numai cu faptele care ne convin, care ne favorizează. Așadar: e adevărat că Marin Sorescu a pariat pe mine, e adevărat că am venit după el la conducerea revistei "Ramuri", dar din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pericol, nici acela prea grav, îl constituie naivitatea de a crede în propria independență, și ca atare, în noutatea schimbării pe care o produci. Pericolul "rău" este deriva în resentiment: fie prin amestecul indiscernabil al insatisfacției poetice cu cea socială (acuze de genul: cei de dinaintea noastră nu au făcut nimic pentru ca noi să putem face ceea ce suntem cu adevărat în stare să facem), fie prin resentimentul absurd la adresa literaturii/ scriitorilor de dinainte (îmi amintesc de izbucnirea subită a cuiva care era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
sicofantul meu personal, tipărea, între altele, un roman de Costache Olăreanu plus un manual de jurnalism. În "locus mioriticus" totul fiind posibil, am să revin răspicat asupra cestiunii și o să le-o zic de la obraz detractorilor ori naivilor ce mă acuză că scriu proză, de nu cumva poeziuni. Da, da, bețivanul Neculai Luca, prof la Facultatea de Matematici Iașiote, mă prezenta unui comesean de-al său drept poet din stirpea brumariană. Ce se afla în dovleacul dânsului? Sinonimia sălbatecă de bună
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și Albanezilor, Kadare adeverindu-se mai prizat, încă de pe vremea Tovarășului Enver Hodja, decât faliții noștri. Ca să nu mai vorovesc de cehescul Milan Kundera. De s-ar atribui unui valah, cu căcat și uncrop l-ar stropi confrații. L-ar acuza că iaște și circumcis și francmason și legionar și homosexual și agentul Kominternului. Numai Mircea Eliade i-ar expedia, din Nirvana, o epistolă gratulatorie, așa cum va fi procedat cu Vintilă Horia, în 1960, când înșfăca acesta un Goncourt... de neatins
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și văd invizibilul) duioasa melodie: Din cauza ta, că ești comentat favorabil de Virgil Ierunca la Europa Liberă, ni se desființează secția de Franceză". Puneau ședințele de catedră când aveam eu cursuri, ca să nu pot asista la ele și să mă acuze de indisciplină ori derivă profesională. Dacă aș fi asistat, mă acuzau că nu-mi țin orele. Ș.a.m.d. Tipul acesta de tracaserii le era recomandat, cum arată limpede "Cartea albă a Securității", de Miliția Gândirii, prin ofițerii responsabili cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de Virgil Ierunca la Europa Liberă, ni se desființează secția de Franceză". Puneau ședințele de catedră când aveam eu cursuri, ca să nu pot asista la ele și să mă acuze de indisciplină ori derivă profesională. Dacă aș fi asistat, mă acuzau că nu-mi țin orele. Ș.a.m.d. Tipul acesta de tracaserii le era recomandat, cum arată limpede "Cartea albă a Securității", de Miliția Gândirii, prin ofițerii responsabili cu bunul mers al Instituției Universitare: colonelul Wolf, colonelul Rotaru, maiorul Hău
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
hâțână siguranța apofantică. De parale nu duce lipsă. Sexulcursit de cursă lungă, nu-i așa? Ba-i astfel. Colonelul Wolf posedă, în centrul Iașilor, algenția de turism Alwo. Ghinărarului Pleșiță îi țâțâie curul amintindu-și de complicitățile de care-l acuză Vestul cu teroristul Carlos, dar ouă cărți, fabulează, la tembelizor ce vrei și ce nu vrei, în legătură cu Goma, Vintilă Horia, Clinton & Arafat, arogându-și un rol bazial în istoria contemporană. Un paranoic jegos, desigur. Alții, ca ghinăralul Voiculescu, manipulează canale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
teskele oamenilor inseminează. Să nu se creadă însă că era mai tare activistul decât frățânele său cu pistol. Moș Ceau însuși nu se debarasa de Drăghici & Nicolski decât decorându-i, promovându-i în grad, rareori pensionându-i. De-i lichida, acuza de antisemitism de sectarism, de revizionism, de șovinism o încasa de la mai marii săi Kremlinezi. Și totuși: parcă-i mai pehlivan Sexcuristul cu Garda de Mancurți, atât de pretoriană. Nenea Ceaușoi, megaloman până la Naiba, prea sigur de el însuși, nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]