17,970 matches
-
să protesteze contra proclamării regalităței și, pentru a da o mai mare întindere protestărei lor, a invitat și câțiva prietini franceji și americani, spre a le ține de urât. Protestarea a avut loc la o cafenea numită Procope. Un ponci aprins pentru circonstanță lumina mutrele protestanților; câteva discursuri terminate prin "Să trăiască România, să trăiască viitoarea Republică Romînă" au format bagajul acestei serbări. A doua zi câteva jurnale avansate au relatat protestarea făcută de câțiva români. Aceasta a fost destul ca
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și politice, buni bucuroși le acordăm oamenilor de la putere închipuirea mare ce și-or fi făcând despre ei înșii în asemenea zile. Crează-se mari, crează-se genii politice menite a determina sorțile Europei; dar prin tămâia ce și-o aprind ei singuri, împreună cu mulțimea lesne crezătoare, aibă și adevărul partea lui, o parte mică, neînsemnată, nebăgată în seamă de zgomotul muzicei și de lumina făcliilor, de strigătele de bucurie, dar o parte esențială și salutară. Adesea manifestările intensive de bucurie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu sunt principiile, pe cari nici le au, nici le-a expus vreodată, ci apetiturile. Din momentul în care se găsește un obiect comun acestor apetituri, un folos bănesc oarecare ce se poate împărți, roșii sunt indisolubili; îndată ce obiectele ce aprind apetituri se împuținează sau dispar începe iar dihonia între patrioți. După atâtea zvârcoliri, cari datează de la deschiderea Parlamentului, vedem deodată că la finele sesiunii se votează mari și importante proiecte cu iuțeala drumului de fier. Ambițioșii de ieri au redevenit
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
intelectual stârpituri, neavând nici tradiții, nici patrie, nici naționalitate hotărâtă, le vedem punîndu-se la discreția străinilor și votîndu-le când pe Stroussberg, când răscumpărarea, ba le vedem aliindu-se în Moldova cu evreii ca să paralizeze lupta de emancipare națională de acolo. Aprinși de-o instinctivă ură contra tuturor elementelor istorice și autohtone ale acestei țări, le-am văzut introducând în toate ramurile legi străine neadaptate nici intereselor, nici naturii ei. Aceste elemente sunt cu mult mai numeroase în Țara Românească decât în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Reproducem mai la vale atât proiectul de răspuns al majorității cât și pe-acela al minorității. [2 decembrie 1881 ] ARDEREA TEATRULUI DIN VIENA Reproducem următoarele din foile vieneze asupra catastrofei din Viena: Focul a izbucnit pa scenă pe când un servitor aprindea lămpile. Artiștii au putut să scape. Flăcările se întinseră cu o iuțeală îngrozitoare; teatrul se umplu de fum și un strigăt de spaimă din partea spectatorilor umplu casa, pe când toată lumea se grămădea spre ieșire. În acest moment de groază se stinseră
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
una cu alta. [3 decembrie 1881 ] CATASTROFA DIN VIENA Foile vieneze mai aduc următoarele amănunte asupra îngrozitorului incendiu din Viena: Focul n-a izbucnit dintr-o lampă, ci la aprinderea flacărilor de gaz deasupra scenei prin lumină electrică. Pentru ca să se aprinză mai iute, gazul se conduce cu mare presiune în tub. Poate că presiunea a fost prea tare, încît flacăra a depășit distanța precalculată; destul că aci s-a iscat focul și, fiind presiunea focului mare, flacăra s-a întins într-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a evita o explozie a gazului. Dar s-a mai adaos și o altă eroare, din nenorocire. Deși conducerea gazului pentru scenă e separată de a spațiului spectatorilor, totuși s-au închis becurile și în teatru, fără ca să se fi aprins cel puțin lampele de petroleu spre a nu lăsa casa în întuneric. Cortina a fost apucată de flacări și bucăți arzînde zburau prin teatru; astfel s-a comunicat focul parte din scenă, în sus, parte în băncile spectatorilor. Dar chiar dacă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
următoarele: Într-o familie unde părintele zace bolnav de doi ani rămâne soția sa spre a-l îngriji, iar celor două fete li s-a permis să meargă la teatru, însoțite de mirele uneia din ele. Acolo li s-a aprins o îngrozitoare lumânare nupțială. Nici una din cele trei persoane nu s-a întors și mama a pierdut mințile. Într-o altă casă erau iar două, domnișoare cari, cu alte două dame, s-au dus să audă Les contes d'hoffmann
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ban românesc. Desigur că domnia strivitoare și ucigașă de populație a acestui partid de venetici nu merită nici o jertfă din partea cuiva și ar merita din contra învățămintele lui Vlad Vodă Țepeș... Dar deasupra mizeriei actuale stăpânește liniștit steaua neamului românesc, aprinsă trecutului și viitorului nostru. Nu pentru otelul actual renunță cineva la o satisfacere îndreptățită, ci pentru patria viitoare. Iată dar de ce nu aprobăm mijlocul de apărare în cestiune. Pe de o parte se poate ca această publicare să atingă interesul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nouă, se naște și limba cea nouă și poporul. Toate trei se ridică spre cer ca o cruce de neînfrânt” (Simion Mehedinți). În „Baladă și eroism” (o frumoasă evocare a ethosului nostru popular) Radu Gyr spune; „bogăția unui neam se aprinde În arta lui populară, se fixează aici În această artă eternități de suflet din Sufletul Neamului”. „Căci numai omul frumos al unui neam Îi recunoaște acestuia din urmă frumusețea”, spune cu convingerea gânditorului de substanță Ovidiu Papadima În lucrarea sa
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
copleșiți de 44 Suferința și creșterea spirituală felurite nenorociri și Încercări, În vreme ce, dimpotrivă, păcă‑ toșii nu numai că nu trec În cursul acestei vieți prin nici un necaz umilitor, dar chiar se bucură de belșugul tuturor bogă‑ țiilor și al succeselor, aprins de mânie și nemaiputându‑și stăpâni revolta, exclamă : «Iar mie puțin a fost de nu mi‑au alunecat picioarele, puțin a lipsit de nu s‑au poticnit pașii mei, pentru că am pizmuit pe cei fără de lege când vedeam pacea păcătoșilor
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Încercare sau necaz le era sprijinită și Întărită de Hristos, de credința În El și de gândul la bunătățile veșnice ale Împărăției Lui. Scopul Părinților, așa cum subliniază și scrierile filocalice, a fost să facă din inima fiecărui creștin un altar aprins de flăcările iubirii de Dumnezeu și de oameni, pe care să ardă neîncetat focul rugăciunilor către Dumnezeu și sfânta medi‑ tație a cuvintelor Duhului. Creștinii privesc, ca adevărat ucenici ai lui Hristos ce sunt, suferințele altora ca și cum ar fi ale
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Îl jeleau, Gordie le spunea cuvintele Domnului : „«Nu mă plângeți pe mine (Luca 23, 28), ci plângeți pe dușmanii lui Dumnezeu, care Îndrăz‑ nesc unele ca acestea Împotriva credincioșilor, care‑și adună focul gheenei prin flacăra aceasta, pe care o aprind Împotriva noastră ! Încetați de a mă plânge și de a‑mi sfă‑ râma inima ! Sunt gata să mor pentru numele Domnului Iisus (Fapte 21, 13) nu numai o dată, ci chiar de nenumărate ori, de‑ar fi cu putințăă”163. Mucenicului
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
să vinzi mântuirea sufletului, aflând mân‑ gâiere trupului. Dar acum nu numai nu ți se ușurează durerea, ci și mai cumplită se face. Pentru că diavolul văzând că a putut ceva și te‑a adus pe tine la hulă, crește cuptorul, aprinde usturimea ca să Îi Împlinești lui pofta. Deci, precum am zis, deși s‑ar fi ușurat durerea, nu trebuie să faci aceasta. Iar când nici nu folosești ceva, pentru care pricină te omori pe tine ? 164 Suferința și creșterea spirituală Dar
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pentru că tre‑ buie să fi suferit tu Însuți ca să Înțelegi suferința aproa‑ pelui ; - Durerea este aceea care valorifică bucuria ; aprecierea bucuriei o putem face mai bine dacă o comparăm cu momentele de suferință ; - Din conștiința dureroasă a unei lipse se aprinde scânteia invenției În minte, În toate domeniile culturii și civili‑ zației omenești 225. Suferința este o continuă răstignire duhovnicească, o per‑ manentă luare a Crucii pentru a urma lui Hristos, după cum El ni s‑a făcut nouă pildă. Însă, imaginea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
puse să fie aduși sfinții și le spuse : „V‑ați decis să sacrificați zeilor ?” Ei Îi răspunseră : „Noi suntem creștini și nu ne lepădăm de Domnul nostru. Fă ceea ce dorești”. Lysias ordonă să i se aducă lemn uscat, să se aprindă un foc mare, În care să fie aruncați sfinții. Aceștia se țineau În mijlocul flăcărilor, pe picioare, și spu‑ neau : „Ne ridicăm ochii către Tine, Doamne, Care ești În ceruri”. Și cum se rugau astfel, un mare cutremur zgudui pământul ; flăcările
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pătrunzând În noi ca untde‑ lemn, ne hrănește În mod neînțeles și susține și face să crească luminarea În suflet, ca Într‑o candelă ce arde (...) neprimind din altă parte puterea de‑a lumina decât din untdelemnul spiritual, care poate aprinde și susține În noi lumina dumnezeiască”308. Untdelemnul sfințit „Închipuiește simbolic grăsimea și veselia”309, precum și Îndurarea și mila divină. Dacă făina binecuvântată la Sfântul Maslu este „chipul (tipul) vieții”, untdelemnul este chip „al bucuriei din nădejde, iar tămâia, al
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
înțelegi mai bine necesitățile de bază, cu atît mai clar îți va fi ce anume îl face să adopte o atitudinea altminteri nejustificabilă. Expectanțele Dacă motivația este fitilul bombei reprezentate de un șef dificil, expectanțele sale sînt scînteile care pot aprinde fitilul. Șeful poate avea multe expectanțe rezonabile în ceea ce te privește, iar îndeplinirea lor este îndatorirea care îți revine ca urmare a contractului dintre angajat și angajator. în continuare sînt prezentate șase expectanțe esențiale: Comunicarea Dacă șeful tău dificil este
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
vreunul din ele, poate că vei fi înclinat să te concentrezi asupra modificării comportamentului propriu, pentru a vedea cum va reacționa șeful tău. Personalitatea Dacă motivația este fitilul, iar expectanțele șefului în ceea ce te privește reprezintă scînteia care îl poate aprinde, atunci personalitatea este factorul care determină natura exploziei. Modul în care reacționează un șef atunci cînd nu îi sînt satisfăcute expectanțele depinde în mare măsură de personalitatea sa. Desigur, nu îi poți modifica personalitatea, dar încercarea de a o înțelege
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
un tip foarte amabil. Mă întreb dacă n-o fi suprasolicitat sau stresat. Susan a recunoscut validitatea punctului de vedere al șefului, dar în același timp și-a spus și propria părere. A rămas fidelă convingerii ei, fără să-și aprindă paie în cap cu șeful. Dacă ar fi spus, spre exemplu, „Nu, nu vrea să se răfuiască cu nimeni. Doar că e suprasolicitat”, l-ar fi contrazis clar pe șef și i-ar fi transmis mesajul că nu poate să
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
a lucrurilor, în construcții mereu surprinzătoare ale imaginației: „Ca prințesele norii se tolănesc pe perini albastre / Lumina e-o licoare în eprubeta fulgerului / Fluviile duc trena oceanelor ca pajii”, „pasărea ca o fundă e-n simetria clară”, “în unde se-aprind peștii, lucesc ca policandre, / și-n sala de bal a verii alunecă rochiile sonore”, „cimitirul șeț ca o carte uitată în câmp”, „oglinzile ascund prăpăstii infinite în perete”, „Și-n palmă să pun fulgerul ca un melc încă umed / S-
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
pornind desigur de la asocierea “îmblânzirii” nocturne a agitației umane cu acțiunea îmblânzitorului din arenă: iată somnul îți dăruie o sticluță cu parfum îmblânzitorul aruncă tigrul în arenă ca o mănușă urmează numărul acrobatului elegant subteran dansul pe frânghie pașii se aprind se sting ca afișe luminoase biletele de favoare, nu sunt admise dar directorul înaintează pe calul mușcând în spume zăbala veți vedea domnilor spectacolul cel mai extraordinar inima ca un gât de gușter se umflă se dezumflă și troici coboară
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Marea își pune o rochie de gală”, „Ca la o horă chiuie joagărele”, „Munții stau neclintiți /.../ Și eșarfele vietăților se desfășoară în măruntaie / Lampioanele păsărilor îi împodobesc ca sălile de bal”, „Și furtunile: ce pene strălucitoare în pletele munților”, „Plecarea aprinde focuri de artificii sub țeastă”, „Spaimele te întâmpină precum în carnaval măștile” (Brățara nopților). Două versuri din Plante și animale rostesc cuvântul esențial pentru calificarea acestei viziuni: sărbătoarea: „și iată că trăsura somnului sărbătorească / intră pe potecile privirii” (Mai târziu
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
acestei viziuni: sărbătoarea: „și iată că trăsura somnului sărbătorească / intră pe potecile privirii” (Mai târziu); iar un poem precum Cocoșul sălbatec e doar o descriere a unei cosmice pregătiri pentru evenimentul festiv: „zăpezile dăruie brocarte / herghelia cuvintelor flutură coame / se aprind lămpile păsărilor în boschete / ferigile își pun colierele de miresme”... Practic, nimic din recuzita scenei nu scapă fervorii combinatorii, iar aceasta dezvoltă, pe o direcție neobarocă și manieristă, gustul pentru rapidele schimbări de decor, pentru artificiul rafinat și o anume
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
factorul dinamizant, figurat printr-un echivalent deja cunoscut din alte asocieri. „Așa-i amnar poemul în cremenea din sânge”. Să notăm, în sfârșit, în volumul Patmos și alte șase poeme, conservarea aceleiași structuri, de pildă în poemul XI: „Orice voce aprinde o stea palidă /.../ Crinii loviți își răspund din loc în loc”; sau, într-unul din cele Șase poeme finale ( Lanterna magică), următoarele versuri ce se integrează perfect suitei ilustrative pentru relația dintre „agentul” transformator (aici, cuvântul) și obiectul căruia i se
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]