14,081 matches
-
care Nixon avea, mai tîrziu, s-o adopte, Ceaușescu a informat, pe 28 noiembrie, Comitetul Central și Consiliul Suprem de Dezvoltare Economică și Socială că planul economic pentru 1974 asigură echilibrul balanței de plăți externe, pentru prima dată de la venirea comuniștilor la putere, din august 1944. El a mai arătat, de asemenea, că obiectivul României pe termen lung este acela de a-și achita datoriile externe pînă în 19801611. Ambele obiective necesitau, însă, o creștere substanțială a exporturilor, și Ceaușescu se
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să accepte niște condiții concrete privind sfera de influență sovietică în Europa de Est", pentru ca Moscova să pună, în schimb, capăt eforturilor de a-și asigura puterea în Europa Occidentală. După părerea lui Bogdan, observațiile lui Sonnenfeldt erau o replică la eforturile comuniștilor de a "se muta în Portugalia". "Situația din Portugalia este cheia pentru Sonnenfeldt"1796. Se prea poate ca opiniile lui Bogdan să fie atacate de către critici, dar cert este că expresia "doctrină Sonnenfeldt" a fost folosită pentru a indica o
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
avut o scurtă convorbire cu Funderburk, dar nu l-a invitat pe ambasador la întrevederea cu Ceaușescu. Funderburk vedea aceasta ca fiind încă un exemplu al naivității conducerii de la Washington, care decurgea din înțelegerea secretă dintre Departamentul de Stat și comuniștii de la București. Ambasadorul credea că Bush "cedase" în fața românilor și a presiunilor exercitate de Departamentul de Stat pentru a-l exclude de la întrevedere. Ceaușescu nu aproba poziția fățișă a lui Funderburk cu privire la drepturile omului 2255. Înainte de a se întoarce la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Cristos, din Bridgeport, Connecticut, a atras atenția asupra discriminării maghiarilor din Transilvania. Majoritatea ungurilor erau ori catolici ori protestanți și se confruntau, în România, cu patru probleme: "povara de a fi unguri într-un stat român, de a nu fi comuniști într-un stat comunist, de a fi protestanți sau romano-catolici într-un mediu ortodox și creștini evangheliști în cadrul unei Biserici aflate sub controlul statului"2274. Deși prin remarcile sale, Butosi nu a adus în discuție prea multe noutăți, mărturia lui
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în stradă, într-o țară în care poliția secretă era omniprezentă, demonstra că există o limită, dincolo de care oamenii nu mai sînt dispuși să suporte privațiunile. Ceaușescu a reacționat prompt. Ignorîndu-l pe Silviu Brucan, care susținea că majoritatea covîrșitoare a comuniștilor români ar dezaproba orice măsură represivă luată împotriva demonstranților, președintele a arestat cîteva persoane bănuite a fi condus marșul 2493. Cu toate acestea, după cîteva zile, la Congresul Național al Partidului a anunțat o mărire cu 10% a salariului de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din România. Hoyer a adus, de asemenea, în discuție și modul în care fuseseră tratați, de curînd, cîțiva disidenți acuzați de publicarea unui "manifest independent"2540. În acea scrisoare deschisă se critica politica lui Ceaușescu. Cei șase semnatari, toți binecunoscuți comuniști, erau Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Constantin Pîrvulescu, Silviu Brucan, Corneliu Mănescu și Grigore Răceanu. Pe lîngă faptul că-i hărțuia pe semnatari, Ceaușescu îl arestase pe Mircea, fiul adoptiv al lui Răceanu, acuzîndu-l de trădare 2541. Drepturile omului în România
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fără a dispune de mai multă mîncare, combustibil și energie electrică, aveau să moară mii de oameni de foame și de frig. A patra cauză este aceea că practicile abuzive ale lui Ceaușescu ajunseseră să fie criticate pînă și de către comuniști și foști lideri de partid, cum o dovedește și scrisoarea din martie 1989. Și, în sfîrșit, Ceaușescu ajunsese să fie urît, și această ură a unit toate grupările disidente din România, în numele unei cauze comune. Oamenii înduraseră hărțuielile, arestul, încarcerarea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Ceaușescu, puțini erau cei ce puteau subscrie la un program comun. Unii români erau în favoarea revenirii monarhiei, alții optau pentru democrație. Și pentru a înrăutăți și mai mult situația, mulți voiau să rupă relațiile cu Bucureștiul, ca să-i pedepsească pe comuniști pentru că îi forțaseră să plece din patrie și să se despartă de familie. Singurul lucru care-i unea pe români era, poate, o intensă aversiune față de Nicolae Ceaușescu. Acest sentiment comun i-a unit pe unii într-o mulțime de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
celor doi noi membri ai cabinetului, "rușii au respins primele 22 de nume care le fuseseră propuse și l-au acceptat, în cele din urmă, pe rectorul Universității din Cluj, care s-a dovedit a fi fost, toată viața, un comunist nedeclarat. Așa că, am luat o plasă ca la carte". 306 Comitetul de Afaceri Externe al Camerei Reprezentanților, Soviet Diplomacy and Negociating Behaviour, 1979, p. 50 307 Ibidem, p. 89 308 Robert H. Ferrell (ed.), Off the Record: The Private Papers
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la mine un tinerel de-al nostru, care la început mi-a făcut impresie bună mi-era prieten bun și fusese instruit să găsească mijloace de înăbușire a comunismului. Cel mai bun mijloc, cel mai slab punct de legătură cu comuniștii părea Albania. Deci Albania trebuie să intre pe mîini bune. El vine la mine și-mi zice: "Noi ne gîndim să trimitem o navă de luptă și vreo două distrugătoare în apropierea unui port din Adriatica, ca să tragem cîteva salve
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
p. 220-221. Singurul membru al grupului numit în primul rînd din motive politice era Nathaniel Goldfinger, reprezentant oficial al AFL-CIO. George Meany, șeful asociației, se opunea categoric relațiilor cu țările comuniste și dacă trebuia să se încheie astfel de tranzacții, comuniștii ar fi fost nevoiți să recurgă la concesii politice pentru a face comerț cu Statele Unite. Congresul SUA, Senat, Audieri în fața Comitetului pentru Relații Externe, East-West Trade, al 89-lea Congres, prima sesiune, 1965, p. 235. Ca să-l mulțumească pe Meany
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Operativ de Intermediere, 1966, Biblioteca LBJ 1248 Congresul SUA, Camera reprezentanților, Comitetul pentru Afaceri Externe, Audieri la Comisia pentru Europa, East-West Trade, al 90-lea Congres, sesiunea a II-a, 1968, p. 1 1249 Ibidem, p. 1-2 1250 Comerțul cu comuniștii, dosarul Comerțul Est-Vest (1966-1968), cutia 25, Martin Anderson, dosare pe subiecte, Proiect de materiale prezidențiale Nixon. Remarcile lui Nixon au alimentat opoziția republicanilor față de orice fel de extindere a comerțului cu lumea comunistă. Ca lider republican al Camerei Reprezentanților, Gerald
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a muncii în interiorul lagărului socialist, României fiindu-i conferit rolul de producător agricol pentru celelalte state care urmau să se specializeze pe industria grea. Simțindu-și anihilată independența economică a țării prin angrenarea (și aservirea) producției românești în sistemul sovietic, comuniștii români au ripostat prin emiterea Declarației cu privire la poziția Partidului Muncitoresc Romîn în problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale din aprilie 1964, cunoscută mai degrabă ca "Declarația de independență" politică față de URSS. Această curajoasă luare de poziție a fost favorizată și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
principiale dintre comunism și naționalism. În Manifestul Partidului Comunist, K. Marx și F. Engels (1958) [1848] declamă emfatic antinaționalismul principial al doctrinei comuniste. Aceasta reiese fără urmă de îndoială din faimoasa replică pe care o dau la acuzația formulată împotriva comuniștilor, cărora "li s-a mai imputat că ar voi să desființeze patria, naționalitatea": "Muncitorii nu au patrie. Lor nu li se poate lua ceva ce nu au" (Marx și Engels, 1958, p. 485). Profet al societății comuniste și al prăbușirii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
semantică socialistă. Scânteia s-a făcut purtătoarea noilor idei sovietice în spațiul românesc, publicând în foileton studiul lui N. Baltiiski "Despre patriotism" (1945, nr. 253, 254, 255). Miza jucată este dublă: mai întâi, aceea de a demonta acuzația formulată împotriva comuniștilor cărora li se impută lipsa de patriotism; a doua este de a denunța vechiul patriotism naționalist ca pseudopatriotism care trebuie înlocuit de "adevăratul patriotism" întemeiat în internaționalismul proletar. Prima miză este câștigată prin tehnica acuzării acuzatorilor: învinuiți de a fi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lipsa de patriotism; a doua este de a denunța vechiul patriotism naționalist ca pseudopatriotism care trebuie înlocuit de "adevăratul patriotism" întemeiat în internaționalismul proletar. Prima miză este câștigată prin tehnica acuzării acuzatorilor: învinuiți de a fi "dușmani interni ai patriei", comuniștii arată cu degetul la adevărații trădători de patrie conducătorii reacționari care, în cârdășie cu imperialiștii germani, și-au aruncat țările în toiul războiul, ducându-le în pragul calamității sociale totale. În contradistincție cu falsa retorică patriotardă dinainte de război a acestora
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
arată cu degetul la adevărații trădători de patrie conducătorii reacționari care, în cârdășie cu imperialiștii germani, și-au aruncat țările în toiul războiul, ducându-le în pragul calamității sociale totale. În contradistincție cu falsa retorică patriotardă dinainte de război a acestora, comuniștii au fost singurii care s-au dovedit a fi, prin fapte de arme și curaj, "apărătorii neînduplecați, credincioși și plini de abnegație ai libertății și independenței țărilor lor" (Baltiiski, 1945, nr. 253, p. 1). Experiența celui de-al Doilea Război
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comuniste se face simțit prin catalogarea naționalismului drept "cel mai primejdios dușman al unității celor ce muncesc în lupta pentru interesele lor de clasă" (Roller, 1952, p. 753). Antidotul pe care clasicii marxism-leninismului l-au imaginat pentru combaterea naționalismului, iar comuniștii români îl administrează ideologic, este internaționalismul proletar, "arma cea mai puternică a clasei muncitoare și a tuturor oamenilor muncii împotriva oricărei forme a șovinismului, oricărei asupriri naționale și exploatări de clasă" (Roller, 1952, p. 753). Prin această luare de poziție
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
De-a lungul secolului naționalist de existență istorică românească (1848- 1947) s-a configurat, în paralel cu procesul de construcție instituțională a statului unitar național, memoria națională românească. În perioada interbelică, opera memoriei naționale românești a fost, practic, desăvârșită. Venirea comuniștilor la putere va ocaziona restructurarea radicală a conștiinței istorice românești, care va fi reașezată de pe temelia ideologiei naționaliste pe fundația doctrinei materialismului-dialectic. Destructurarea vechii bresle a istoricilor și configurarea noului câmp istoriografic socialist, cu toate luptele intestine pentru putere profesională
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
economia textuală, analiza noastră va trece cu vederea toate dezacordurile ezoterice și disputele lăuntrice purtate înăuntrul comunității istoriografice, focalizându-se în schimb asupra liniilor de forță care s-au impus în configurarea memoriei oficiale a trecutului românesc. Acapararea puterii de către comuniștii propulsați la cârma guvernului sub ocupația sovietică a teritoriului românesc (6 martie 1945) a făcut posibilă punerea în acțiune a unei "vaste operații de ștergere a memoriei colective", exercitată printr-o tot mai pătrunzătoare cenzură, prin sporirea stricteții în supravegherea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din 1907. Pentru fiecare din aceste evenimente explozive, manualul evidențiază natura lor socială. Acolo unde naționaliștii descopereau primatul conotațiilor naționale, socialiștii răstoarnă ierarhia, subliniind primordialitatea cauzelor sociale. În cazul răscoalei conduse de Horea, în care interbelicul repera sensuri naționale, postbelicul comunist nu îi detectează decât caracterul de clasă și trans-etnic, evidențiat de faptul că "țăranii unguri s-au unit cu țăranii români și împreună au început să pedepsească pe grofi (moșieri)" (Roller, 1952, p. 282). Revoluția națională a lui Tudor este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
simbolică a leninismului împotriva oportunismului și reformismului în mișcarea muncitorească din România" (Roller, 1952, p. 553). Triumful organizațional al mișcării muncitorești avea să fie umbrit însă de un alt capitol tragic, procesul din Dealul Spirii, început în 1922 împotriva liderilor comuniști. "Teroarea a domnit înaintea și în timpul procesului. Acuzații erau maltratați până și în sala de sedință" (Roller, 1952, p. 555). Momentul de perigeu, experiența de maximă încărcătură dramatică, se produce în 1924, prin ilegalizarea Partidului Comunist, care a recepționat "furia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Tg. Jiu" de către "tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej" (Roller, 1952, p. 693). O dimensiune aparte a martirologiei partidului comunist o reprezintă experiența carcerală axată pe teroarea îndurată în pușcăriile regimului burghezo-moșieresc fascizat. Închisoarea Doftana este transformată în nucleul sistemului concentraționar în care comuniștii, ca deținuți politici, au suferit în numele idealurilor socialiste. Sistemul represiv burghezo-moșieresc, în care "erau închiși și schingiuți luptătorii revoluționari" mai cuprinde, pe lângă Doftana, închisorile Mislea-Dumbrăveni (destinată femeilor), Galata, Tg. Ocna, Caransebeș, Aiud. "Dar Doftana simboliza Bastilia românească" (Roller, 1952, pp.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fost asasinat de Garda de Fier nemesis-ul ideologic al Partidului comunist în perioada interbelică a constituit detaliul care a permis distribuirea lui Iorga, după logica binară a lui "noi" vs. "ei", în aceeași tranșee ideologică pe care se situau și comuniștii. Partidul a reușit să strângă în jurul său (și sub conducerea sa) "tot ce a avut mai valoros în acei ani detașamentul intelectualității patriotice din România" (Petric și Ioniță, 1983, p. 63). Datorită animozităților comune față de legionarism, Nicolae Iorga este inclus
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din 22 decembrie 1989 (Gallagher, 2004, p. 95). Probe directe ale caracterului conservator pe care îl emana FSN provin din declarațiile liderului formațiunii din același prim discurs televizat, în care Ion Iliescu i-a denunțat pe foștii conducători ca falși comuniști care au alterat esența invariabilă a doctrinei marxist-leniniste: ei "s-au declarat a fi comuniști. Ei n-au avut nimic de-a face nici cu socialismul, nici cu ideologia comunismului științific. Ei doar au pângărit numele Partidului Comunist Român. Ei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]