15,474 matches
-
reiterarea soluției de principiu prin care s-a tranșat expres obligația celorlalte autorități publice de a pune în aplicare actele jurisdicționale, așa cum instanțele judecătorești, fidele misiunii lor, respectă și aplică actele normative care nu sunt infirmate în urma efectuării controlului de constituționalitate. În consecință, soluția pe care Curtea Constituțională urmează a o pronunța va satisface atât un interes punctual cu privire la situația concretă, prin restabilirea ordinii de drept în cauza dedusă judecății, cât și un interes general, prin consacrarea forței executorii a hotărârilor
DECIZIE nr. 108 din 5 martie 2014 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească şi autoritatea executivă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260693_a_262022]
-
nu generează automat un conflict juridic de natură constituțională, întrucât eventuala ignorare a unei astfel de competențe a unei instituții sau autorități publice, fie ea nominalizată în chiar titlul III al Constituției României, nu reprezintă eo ipso o problemă de constituționalitate, ci una de legalitate, pentru că raportul acestora poate fi cenzurat în fața instanțelor de judecată. În acest sens s-a pronunțat Curtea Constituțională și prin Decizia nr. 901 din 17 iunie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIE nr. 108 din 5 martie 2014 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească şi autoritatea executivă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260693_a_262022]
-
la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele: I. Prevederile art. 58 lit. b) din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România au mai fost supuse controlului de constituționalitate, în raport cu critici și prevederi constituționale similare, sens în care este Decizia nr. 317 din 18 iunie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 15 iulie 2013, prin care Curtea a respins ca neîntemeiate criticile. 1
DECIZIE nr. 77 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 lit. b) din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260780_a_262109]
-
sănătate în regim de urgență. Ca atare, critica de neconstituționalitate nu poate fi reținută". În ceea ce privește eventuala neconcordanță între prevederile actului normativ criticat și cele ale altor acte normative de același nivel, precizează că acestea nu pot forma obiectul controlului de constituționalitate. De asemenea, în decizia sus-menționată Curtea Constituțională a reținut că "Din motivarea excepției de neconstituționalitate, precum și din considerentele încheierilor de sesizare, (...), criticile autoarelor excepției de neconstituționalitate privesc, în principal, modul de interpretare și aplicare a prevederilor art. 1 și art.
DECIZIE nr. 43 din 4 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, precum şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260784_a_262113]
-
evaluărilor statistice, care au stat la adoptarea ordonanței de urgență, sau în ceea ce privește analiza impactului macroeconomic și a celui asupra mediului de afaceri al dispozițiilor ordonanței criticate. Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituțională asigură controlul constituționalității legilor, a tratatelor internaționale, a regulamentelor Parlamentului și a ordonanțelor Guvernului". Astfel, nu poate fi reținută nici această critică de neconstituționalitate. În ceea ce privește critica potrivit căreia, prin ordonanța de urgență, Guvernul a reglementat într-un domeniu care este de competența exclusivă
DECIZIE nr. 43 din 4 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, precum şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260784_a_262113]
-
Curtea a mai arătat că toate aceste aspecte converg spre a demonstra faptul că sarcina aplicării cu prioritate a reglementărilor comunitare obligatorii în raport cu prevederile legislației naționale revine instanței de judecată. Este o chestiune de aplicare a legii, și nu de constituționalitate. Curtea a constatat că, în raporturile dintre legislația comunitară și cea națională (cu excepția Constituției), se poate vorbi numai de prioritatea de aplicare a celei dintâi față de cealaltă, chestiune ale cărei constatare și aplicare intră în competența instanțelor judecătorești. Pentru considerentele
DECIZIE nr. 43 din 4 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, precum şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260784_a_262113]
-
în cauza dedusă judecății instanței de fond, în lumina jurisprudenței Curții Constituționale (a se vedea Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), Curtea urmează a examina constituționalitatea acestor dispoziții, care au următorul cuprins: "(3) Persoanele care ocupă o funcție de conducere sau de demnitate publică nu pot exercita funcția de rector pe perioada îndeplinirii mandatului. (4) Funcția de rector este incompatibilă cu deținerea de funcții de conducere în cadrul
DECIZIE nr. 148 din 18 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215 alin. (3) şi (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260806_a_262135]
-
1992 , excedează competenței instanței de contencios constituțional. Potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , "Sunt neconstituționale prevederile actelor [...] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției", alin. (3) al aceluiași articol stabilind că instanța constituțională "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată". Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest
DECIZIE nr. 148 din 18 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215 alin. (3) şi (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260806_a_262135]
-
sintagma «în vigoare» din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare", Curtea urmează a se pronunța asupra prevederilor art. 2 lit. e) și art. 16 din
DECIZIE nr. 78 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. e) şi art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, şi a dispoziţiilor art. 118^2 alin. 2 lit. a) din Codul penal din 1969. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260825_a_262154]
-
corespunzătoare, de la caz la caz, în situația în care urmează a da dezlegare unei pricini în care faptele au fost comise în formă continuată. În sfârșit, Curtea mai constată că rațiuni similare de analiză ale unui text dedus controlului de constituționalitate au fost avute în vedere și cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 1.092 din 18 decembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 31 ianuarie 2013, motiv pentru care soluția și considerentele acesteia sunt valabile
DECIZIE nr. 78 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. e) şi art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, şi a dispoziţiilor art. 118^2 alin. 2 lit. a) din Codul penal din 1969. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260825_a_262154]
-
privească și veniturile stabilite prin dispoziții ale primarului. Or, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". Așadar, Curtea constată că aspectele criticate nu reprezintă o problemă de constituționalitate, soluționarea acestora excedând competenței Curții Constituționale. Mai mult, în ceea ce privește efectele hotărârilor judecătorești în
DECIZIE nr. 49 din 4 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 84/2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260840_a_262169]
-
I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". Așadar, Curtea constată că aspectele criticate nu reprezintă o problemă de constituționalitate, soluționarea acestora excedând competenței Curții Constituționale. Mai mult, în ceea ce privește efectele hotărârilor judecătorești în materie, Curtea, prin Decizia nr. 1.601 din 9 decembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 4 februarie 2011, a constatat
DECIZIE nr. 49 din 4 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 84/2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260840_a_262169]
-
-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru este neîntemeiată. Astfel, precizează că actul normativ criticat a mai fost supus controlului de constituționalitate, în numeroase rânduri, în acest sens fiind, de exemplu, deciziile nr. 1.617 din 16 decembrie 2010 , nr. 410 din 2011 sau nr. 951/2012, prin care Curtea a respins excepțiile de neconstituționalitate invocate. În raport cu critica formulată, arată că nicio
DECIZIE nr. 59 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 lit. c) liniuţa a 4-a din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261022_a_262351]
-
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, nuanțând interpretarea sintagmei "în vigoare" din cuprinsul art. 29 din Legea nr. 47/1992 , text care circumstanțiază controlul de constituționalitate numai la legile și ordonanțele în vigoare, Curtea Constituțională a reținut că acest control vizează "dispozițiile aplicabile cauzei, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare", dar ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare
DECIZIE nr. 59 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 lit. c) liniuţa a 4-a din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261022_a_262351]
-
ansamblu prevederile Legii nr. 146/1997 prin faptul că instituie plata unor anumite taxe judiciare de timbru pentru a avea acces la justiție. În acest context, arată că prevederile Legii nr. 146/1997 au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind, de exemplu, Decizia nr. 881/2008 sau Decizia nr. 657/2010 , prin care Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată. În raport cu criticile formulate, Guvernul reține că nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor
DECIZIE nr. 58 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 şi art. 21^1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261042_a_262371]
-
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, nuanțând interpretarea sintagmei "în vigoare" din cuprinsul art. 29 din Legea nr. 47/1992 , text care circumstanțiază controlul de constituționalitate numai la legile și ordonanțele în vigoare, Curtea Constituțională a reținut că acest control vizează "dispozițiile aplicabile cauzei, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare", dar ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare
DECIZIE nr. 58 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 şi art. 21^1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261042_a_262371]
-
juridică nu poate fi beneficiara ajutorului. De pildă, nu poate beneficia de ajutor o persoană juridică ce desfășoară activități comerciale sau o persoană juridică - instituție publică. Prin această decizie, Curtea a statuat, totodată, că prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate, potrivit cărora numai persoanele fizice pot solicita acordarea ajutorului public judiciar, reprezintă opțiunea legiuitorului român, în concordanță cu transpunerea prevederilor Directivei 2003/8/ CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003 de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin
DECIZIE nr. 58 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 şi art. 21^1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261042_a_262371]
-
Apel București. Asemenea aspecte reprezintă, așadar, probleme ce țin exclusiv de interpretarea și aplicarea legii, fiind de competența instanței judecătorești, iar nu a Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată (a se vedea, în sensul celor de mai sus, Decizia nr. 27 din 5 februarie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 21 martie 2013). Având în vedere că
DECIZIE nr. 107 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) şi ale art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261298_a_262627]
-
2011, prin care Curtea a statuat că sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Prin urmare, dispozițiile art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală din 1968
DECIZIE nr. 135 din 13 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală din 1968 şi ale art. 1 alin. (2) şi (3), art. 9 alin. (2) şi art. 10 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261319_a_262648]
-
ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Prin urmare, dispozițiile art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală din 1968, deși abrogate la momentul pronunțării Curții, sunt supuse controlului de constituționalitate, întrucât produc efecte juridice în cauză. Dispozițiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași prevederi din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocate și în prezenta cauză
DECIZIE nr. 135 din 13 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală din 1968 şi ale art. 1 alin. (2) şi (3), art. 9 alin. (2) şi art. 10 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261319_a_262648]
-
dispozițiile art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală din 1968, deși abrogate la momentul pronunțării Curții, sunt supuse controlului de constituționalitate, întrucât produc efecte juridice în cauză. Dispozițiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași prevederi din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocate și în prezenta cauză, și față de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 1.019 din 29 noiembrie 2012 , publicată în Monitorul
DECIZIE nr. 135 din 13 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală din 1968 şi ale art. 1 alin. (2) şi (3), art. 9 alin. (2) şi art. 10 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261319_a_262648]
-
nr. 455 din 7 noiembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 20 ianuarie 2014. În ceea ce privește dispozițiile art. 1 alin. (2) și (3) din Legea nr. 51/1995 , acestea au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la prevederile constituționale referitoare la dreptul de asociere și dreptul la muncă, invocate și în prezenta cauză, și față de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 379 din 24 septembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIE nr. 135 din 13 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală din 1968 şi ale art. 1 alin. (2) şi (3), art. 9 alin. (2) şi art. 10 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261319_a_262648]
-
evidența și păstrarea tuturor actelor și documentelor comisiei. ... 2. Comisiile permanente Articolul 66 (1) Comisiile permanente funcționează pe toată durata mandatului Senatului. ... (2) Comisiile permanente sunt următoarele: ... I. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări; I^1. Comisia pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului; ---------- Pct. I^1 al alin. (2) al art. 66 a fost introdus de art. unic din HOTĂRÂREA nr. 70 din 26 octombrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*actualizat*) (actualizat la data de 5 noiembrie 2015*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266198_a_267527]
-
se supun dezbaterii în ședința comună a celor două Camere, potrivit regulamentului acestor ședințe. Articolul 209 Dacă ambele Camere ale Parlamentului își însușesc textul legii în forma propusă de comisia de mediere, se va proceda conform art. 140. Articolul 210 Constituționalitatea prezentului regulament poate fi verificată de către Curtea Constituțională, la cererea președintelui Senatului, a unui grup parlamentar sau a cel puțin 25 de senatori. Articolul 211 Prevederile art. 30-32 se pun în aplicare numai după 25 de zile calendaristice de la data
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*actualizat*) (actualizat la data de 5 noiembrie 2015*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266198_a_267527]
-
publică sau privată." 183. Articolul 145 se modifică astfel: Denumirea articolului va fi: "Independența". Cuprinsul articolului va fi: "Judecătorii Curții Constituționale sunt independenți în exercitarea mandatului lor." 184. Articolul 146 se modifică și avea următorul cuprins: "a) se pronunță asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Președintelui României, a președintelui Camerei Reprezentanților, a președintelui Autorității Judecătorești, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 30 de parlamentari, a unui număr de cel puțin 10.000 de cetățeni cu drept
PROIECT DE LEGE nr. 1.198 din 5 noiembrie 2015 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 24 ianuarie 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266824_a_268153]