KorAP: Find »[drukola/base=credincios & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...561 562 563 ...570 >

14,243 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

simțitor. În teritoriul Vechiului Regat, Biserica fusese organizată într-o arhiepiscopie de București cu 24 de parohii și 46.383 de credincioși, și o episcopie de Iași care cuprindea Moldova și Basarabia, cu 33 de parohii și 96.067 de credincioși 281. În contextul preocupării guvernelor de la București pentru unificarea și armonizarea instituțional-administrativă a țării (printr-un sistem juridic menit să promoveze și să asigure aplicarea tuturor dispozițiilor constituționale în materie), s-au încadrat și acțiunile care au urmărit reglementarea relațiilor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
287. Încheierea Concordatului dintre România și Vatican a constituit un moment de referință în evoluția relațiilor diplomatice dintre cele două state. Guvernele românești din perioada 1920-1927 au intuit necesitatea încheierii Concordatului ca o premiză a procesului de integrare confesională a credincioșilor catolici minoritari și de rezolvare a problemei cultelor din România Mare. Sfântul Scaun vedea, la rândul său, în acest tratat un instrument util pentru păstrarea și consolidarea drepturilor și libertăților Bisericii Catolice într-un ambient ortodox destul de ostil 288. Tratativele

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
17 iulie 1948; supremația Vaticanului asupra Bisericii Catolice din România a fost înlăturată prin legea confesiunilor religioase din 4 august 1948, care la articolul 41 stipula că "pe teritoriul statului român cultele religioase străine nu-și pot exercita jurisdicția asupra credincioșilor"294. Autoritatea Vaticanului a fost înlăturată formal, însă ea s-a menținut la nivel practic pe toată perioada regimului. Biserica Catolică a reprezentat o formă de rezistență anticomunistă ce a avut la bază principii de ordin religios; ea s-a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Simbolistica titlurilor publicațiilor și instituțiilor de presă catolice nu a fost întâmplătoare ci sugestivă, menită să exprime concepția Bisericii despre acest fenomen: Farul nou (făcea referire la farul care are menirea de a îndruma pe drumul cel bun comunitățile și credincioșii catolici), Sentinela Catolică (avea rolul de a apăra comunitatea catolică și de a răspunde "dușmanilor" Bisericii Catolice), Lumina creștinului (a urmărit "luminarea" și îndrumarea spre adevăr), Presa Bună (în opoziție cu cea "rea", dăunătoare Bisericii implicit societății în concepția acesteia

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
principal reviste) care apăreau lunar, trimestrial sau anual, pentru o perioadă scurtă de timp, în orașe din țară unde impactul nu era la fel de vizibil. Denumirea ziarului nu a fost întâmplătoare. Farulul care răspândea acea "undă de lumină" menită să îndrume credincioșii catolici(nu doar din România) spre "limanul veșnic", reprezenta sursa prin care Biserica transmitea mesajul său credincioșilor. Redacția și administrația se aflau în București, pe strada General Berthelot, nr. 19390. Prețul unui număr a fost stabilit la 2 lei și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
țară unde impactul nu era la fel de vizibil. Denumirea ziarului nu a fost întâmplătoare. Farulul care răspândea acea "undă de lumină" menită să îndrume credincioșii catolici(nu doar din România) spre "limanul veșnic", reprezenta sursa prin care Biserica transmitea mesajul său credincioșilor. Redacția și administrația se aflau în București, pe strada General Berthelot, nr. 19390. Prețul unui număr a fost stabilit la 2 lei și a rămas neschimbat o perioadă îndelungată de timp. Pentru persoanele particulare, prețul unui abonament se ridica la

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
limba franceză, aparținând Catedralei "Sf. Iosif" din același oraș. Tipărirea în limba franceză a exprimat modul de gândire a episcopului de București, Raymund Netzhammer, care considera că evanghelizarea trebuie făcută în limba de origine a enoriașilor; ca o consecință, pentru credincioșii din România de origine franceză dar mai cu seamă germană, trebuiau să existe și publicații în aceste limbi 406. În România, din cauza numărului redus de credincioși catolici, acest gen publicistic nu a fost foarte răspândit. Primul număr al revistei Buletin

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
că evanghelizarea trebuie făcută în limba de origine a enoriașilor; ca o consecință, pentru credincioșii din România de origine franceză dar mai cu seamă germană, trebuiau să existe și publicații în aceste limbi 406. În România, din cauza numărului redus de credincioși catolici, acest gen publicistic nu a fost foarte răspândit. Primul număr al revistei Buletin parohial s-a tipărit în luna decembrie a anului 1933. În articolul program s-a enunțat scopul apariției acestei publicații, motivele care au dus la editarea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
religioase și la serviciile divine avea să fie mai numeroasă și mai activă dacă programul acestor activități era răspândit și printr-o revistă care se distribuia în parohie din timp. Gazeta Buletin parohial a avut menirea de a orienta clar credincioșii pentru participarea la diferite activități religioase și de a le explica textele biblice citite la liturghii: "revista va încerca să expună ocazional, pe scurt și pe înțelesul tuturor, sfintele ceremonii și însemnătatea celor prăznuite"407. Într-o astfel de revistă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
unei reviste catolice în limba germană la București 424. Publicația a avut ca obiectiv principal problemele spirituale ale comunității germane catolice din capitală. Apariția acestei publicații în limba germană corespundea viziunii arhiepiscopului Netzhammer privitor "la păstorirea în limba maternă a credincioșilor". Bukarester katholisches sonntagsblatt 425 a fost o publicație destinată parohiilor în care existau credincioși germani. Proiectul prevedea ca revista să aibă o apariție săptămânală (mai precis, în ziua de duminică) și să fie distribuită credincioșilor înainte de participarea la liturghie. Gazeta

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
principal problemele spirituale ale comunității germane catolice din capitală. Apariția acestei publicații în limba germană corespundea viziunii arhiepiscopului Netzhammer privitor "la păstorirea în limba maternă a credincioșilor". Bukarester katholisches sonntagsblatt 425 a fost o publicație destinată parohiilor în care existau credincioși germani. Proiectul prevedea ca revista să aibă o apariție săptămânală (mai precis, în ziua de duminică) și să fie distribuită credincioșilor înainte de participarea la liturghie. Gazeta avea doar patru pagini, fiecare împărțită pe câte două coloane. Conținutul revistei era structurat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
păstorirea în limba maternă a credincioșilor". Bukarester katholisches sonntagsblatt 425 a fost o publicație destinată parohiilor în care existau credincioși germani. Proiectul prevedea ca revista să aibă o apariție săptămânală (mai precis, în ziua de duminică) și să fie distribuită credincioșilor înainte de participarea la liturghie. Gazeta avea doar patru pagini, fiecare împărțită pe câte două coloane. Conținutul revistei era structurat în patru capitole. Prima pagină era ocupată de textul Evangheliei duminicale și al predicii din ziua respectivă (de aceea distribuirea se

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
anul 1915, Bukarester katholisches sonntagsblatt s-a vândut într-un tiraj de 1300 de exemplare și a fost însoțit de un supliment gratuit conținând calendarul diecezan 429. Publicația era un instrument programatic de "învațătură, zidire și anunțuri"430 pentru angrenarea credincioșilor într-o intensă viață comunitară catolică. În articolul-program scris de monseniorul Auner în conformitate cu proiectul episcopului Netzhammer, scopul enunțat al acestei reviste era acela de a reprezenta un instrument de pastorație, adresându-se credincioșilor pentru construirea unei vieți comunitare catolice. Prin

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
învațătură, zidire și anunțuri"430 pentru angrenarea credincioșilor într-o intensă viață comunitară catolică. În articolul-program scris de monseniorul Auner în conformitate cu proiectul episcopului Netzhammer, scopul enunțat al acestei reviste era acela de a reprezenta un instrument de pastorație, adresându-se credincioșilor pentru construirea unei vieți comunitare catolice. Prin limba în care a fost tipărită, ea se adresa exclusiv catolicilor vorbitori de germană (care în 1930, conform Recensământului General al Populației României, ajungeau la maxim 10.949). Intenția nu a fost justificată

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
conform Recensământului General al Populației României, ajungeau la maxim 10.949). Intenția nu a fost justificată în articolul inaugural 431, totuși o motivare a acestei hotărâri reiese din jurnalul episcopului Netzhammer, care era adeptul realizării pastoralei în limba maternă a credincioșilor 432. În același jurnal era consemnată, la data de 6 aprilie 1913, următoarea afirmație: "revista place tuturor foarte mult", ceea ce a indicat o receptare favorabilă a tipăriturii 433. Vizita în România a abatelui Thomas de la Mănăstirea Benedictină din Einsiedeln 434

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Bărăție, au fost ținute în limba germană (atât predicile, cât și cateheza copiilor)447. Celelalte servicii religioase erau realizate și în alte limbi, precum italiană, franceză sau maghiară. Această deschidere a episcopului Netzhammer către o pastorație în limba maternă a credincioșilor, dar și promovarea și încurajarea proiectelor și a manifestațiilor care aveau elemente de cultură și limbă germană i-a creat acestuia numeroase neplăceri, în contextul izbucnirii Primului Război Mondial. Pe lângă aceste materiale, ce cuprindeau anunțuri și prezentau principalele evenimente desfășurate în dieceza

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
453). Raymund Netzhammer făcea referire la necesitatea venirii "unor oameni noi la timpuri noi", dar și la starea sănătății sale454. Erau amintite principalele realizări ale episcopului demisionar, precum și mențiunea privitoare la eforturile și la dorința sa de a "asigura tuturor credincioșilor vestirea cuvântului lui Dumnezeu în limba maternă"455. Următorul număr al revistei a fost dedicat în întregime, ca un tribut, personalității episcopului Netzhammer. S-a realizat o biografie a acestuia, apoi s-au enumerat realizările sale cele mai importante din

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pastorale și diplomatice. În data de 14 septembrie 1907, arhiepiscopul a trimis o scrisoare pastorală cu ocazia împlinirii a 1.500 de ani de la moartea Sf. Ioan Gură de Aur (14. 09. 407), patriarh al Constantinopolului, venerat ca sfânt de către credincioșii ortodocși și catolici; a primit din partea Regelui Carol I ordinul Coroanei Române cu gradul de Mare Ofițer, pentru meritele sale în România (11 ianuarie 1912). A realizat o vizită la Blaj în Transilvania, pentru a discuta și a întări colaborarea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
publicat numeroase articole 560 în majoritatea revistelor romano-catolice și greco-catolice din țară. La aceste materiale s-au adăugat și lucrările: Căsătoriile mixte (Iași 1928) și Societatea lui Iisus. Ce sunt iezuiții? (Iași 1930). Dumitru Andrieș (Zacheu). A rămas în memoria credincioșilor și a cititorilor revistelor Lumina creștinului și Almanahul "Presa Bună" prin poeziile sale cu scop moralizator, pe care le semna cu pseudonimul Zacheu. În anul 1926 era membru în comitetul pentru construirea Institutului "Presa Bună". A fost mai mulți ani

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
amortizată; din acest motiv, publicația a reușit să apară în continuare, deși inițial se primiseră doar 18 cereri de abonament. Primul număr s-a editat în 2000 de exemplare, fiind destinat preoților din episcopiile de Iași și București, dar și credincioșilor catolici. Redacția și administrația revistei se aflau pe strada Ghica Deleni nr. 4 bis. Din luna mai a anului 1913, sediul a fost mutat pe strada Comănescu nr. 6, actuala locație a Seminarului "Sf. Iosif" din Iași567. În primul an

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Al doilea an al apariției revistei Lumina creștinului a adus tipărirea ei în două ediții diferite: una pe hârtie obișnuită, iar cealaltă pe hârtie de lux, destinată în special cititorilor din străinătate 573. Încurajările primite și acceptarea publicației de către mulți credincioși din Moldova i-au susținut pe redactorul ei și pe colaboratorii acestuia (Dumitru Andrieș, epigramistul "Zacheu" și alții) în hotărârea de a lucra conform planurilor inițiale 574. Autoritățile bisericii locale 575 au sprijinit publicarea în continuare a revistei: "mă bucur

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
dedicat în exclusivitate noului nunțiu Angelo Dolci, care a avut un rol important în semnarea Concordatului dintre România și Vatican (la 10 mai 1927 și ratificat pe 7 iulie 1929)585. Sfârșitul anilor '20 a adus o mobilizare în rândul credincioșilor catolici, care au facut donații considerabile în vederea construirii unei clădiri proprii pentru tipografia "Presa Bună". Primul număr din anul 1927 al revistei a fost tipărit în noul sediu al "Institutului Presa Bună". Hârtia era de o calitate mai bună, iar

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
În Lumina creștinului au apărut și numeroase articole care aveau ca scop lămurirea unor teme teologice și explicarea unor informații din Biblie. Miza acestei publicații a fost cam aceeași cu cea a preotului de la amvon, adică: "să-i instruiască pe credincioși, să-i facă să înțeleagă cine este Dumnezeu, ce reprezintă Biserica, ce e bine și ce e rău în lume"586. Materialele aveau un nivel mediu de întelegere, ceea ce a dus la abordarea unui număr "relativ redus" de probleme de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
considerând că în funcție de respectarea acestei zile "se putea cunoaște viața religioasă a populației"588. El a explicat pe înțelesul tuturor ce însemna să sfințești ziua de duminică: "1 Repausul duminical și 2 Sfințirea propriu-zisă (mersul la Biserică)", îndemnându-i pe credincioși să apeleze la preot când nu le este clar ce munci și în ce condiții realizarea acestora nu este considerată păcat. În finalul materialului au fost expuse pedepsele lui Dumnezeu pentru cei care nu respectau porunca Lui și nu cinsteau

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pornea de la convingerea că cine vroia să fie un adevărat urmaș a lui Hristos, trebuia să fie și un apostol. A fi un apostol în sfera și împrejurările în care trăia și cu mijloacele pe care le avea la îndemână credinciosul era considerată o datorie de conștiință față de Hristos și față de sufletele răscumpărate prin sângele Lui590. În articolul "Duhul Apostolatului Rugăciunii" scris de Ioan Ferenț, autorul nota: "Mântuitorul nostru ne dă în chipul acesta o menire dumnezeiască, făcându-ne colaboratori ai

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]