14,040 matches
-
din Bucovina, f.138) Se zice că în vremea lui Ștefan-Vodă era, pe lângă curtea domnească, un țigan, Tolpa, care era deștept, glumeț și totodată foarte prefăcut. Într-o zi, venind niște oameni de la țară ca să se jeluiască înaintea domniei pentru nedreptățile din partea pârcălabului lor, întâmpinară, tocmai când aveau să intre în curte, pe țiganul Tolpa. - Ce vreți voi, oameni buni? - întrebă țiganul. - Avem să vorbim oare-ce cu Măria Sa Vodă. Acasă-i? răspunseră românii veniți, socotind că cine știe ce domn mare
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
și i-o dădu țiganului, ca să nu-l mai supere... Tolpa - bucuria lui..., ia hârtia în mână și, ieșind din divanul domnesc, îndată a și pornit la țară, anume către satul acela, de unde erau românii ce au fost venit la domnie să se jeluiască pentru asuprirea peste măsură din partea pârcălabului. Ajungând el în satul acela, a dat poruncă să se strângă toți sătenii la un loc, dimpreună cu dânșii și pârcălabul, căci vine de la curtea domnească și le aduce o
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
nu știu de omenie și asupresc pe frații lor din cale-afară și fără vreo dreptate!... Pârcălabul era nevoit să sufere bătaia, crezând că așa a poruncit Vodă. El, însă, era unul din cei mai credincioși, mai supuși și mai plăcuți domniei, și știind aceasta, se miră foarte mult, cum de-a făcut Ștefan-Vodă să poruncească să-l bată țiganul Tolpa înaintea sătenilor, mai cu seamă nefiind cu nimic vinovat! La vreo câteva săptămâni însă după ce-a fost bătut, având treabă
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
binecuvântați cu darul compoziției. Cunoscându-i, le înțelegi mai bine muzica și rădăcinile ei, tinzând către idealul de interpretare unde ne dorim cu toții a ajunge. Șase porți spre sufletul compozitorului Vladimir Școlnic: MZ: Care este cea mai iubită compoziție a Domniei Voastre? Aceea pe care urmează s-o scriu. MZ: Care este cea mai rapid scrisă piesă? Aceea pe care a scris-o altcineva. MZ: Care este cea mai lung gândită piesă? Aceea pe care nu am izbutit s-o scriu
Vladimir ?colnic - M?rturisiri by Mirela Zafiri () [Corola-other/Journalistic/83629_a_84954]
-
o scriu. MZ: Care este cea mai rapid scrisă piesă? Aceea pe care a scris-o altcineva. MZ: Care este cea mai lung gândită piesă? Aceea pe care nu am izbutit s-o scriu încă. MZ: Care este mesajul componisticii Domniei Voastre? Sper să mi-o spună alții. MZ: Câtă logică și câtă rebeliune coexistă în compozițiile Domniei Voastre? Atât cât e necesar din fiecare. MZ: Cum V-ar plăcea să fiți caracterizat? Așa cum mă caracterizez eu.” Ca și în vremurile
Vladimir ?colnic - M?rturisiri by Mirela Zafiri () [Corola-other/Journalistic/83629_a_84954]
-
MZ: Care este cea mai lung gândită piesă? Aceea pe care nu am izbutit s-o scriu încă. MZ: Care este mesajul componisticii Domniei Voastre? Sper să mi-o spună alții. MZ: Câtă logică și câtă rebeliune coexistă în compozițiile Domniei Voastre? Atât cât e necesar din fiecare. MZ: Cum V-ar plăcea să fiți caracterizat? Așa cum mă caracterizez eu.” Ca și în vremurile de odinioară, când compozitorii își scriau operele pentru un anumit interpret, cunoscându-i capacitatea vocală, tehnică și
Vladimir ?colnic - M?rturisiri by Mirela Zafiri () [Corola-other/Journalistic/83629_a_84954]
-
cel Mare, domn al Moldovei între 1457 și 1504, a fost, fără îndoială, una dintre cele mai mari personalități din istoria românilor. El era nepotul unui alt mare voievod moldovean, Alexandru cel Bun, aparținând dinastiei Mușatinilor. Ștefan a avut o domnie foarte lungă, de 47 de ani, timp în care a reușit să țină piept Imperiului otoman și celorlalți vecini puternici, uneori vrăjmași. În epoca sa, Moldova a cunoscut cea mai mare întindere, între Carpați, Nistru și Marea Neagră. Capitala era
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
care s-a semănat ghindă, pentru a crește o mare pădure de stejar. Datorită suferinței îndurate de prizonieri, care trăgeau singuri plugurile, acest loc a fost numit mai târziu “Dumbrava Roșie”. În cele din urmă, Ștefan a acceptat, spre sfârșitul domniei sale, să plătească un tribut turcilor, în schimbul păcii. Marele și gloriosul domn s-a stins din viață la 2 iulie 1504 și a fost înmormântat la mânăstirea Putna, pe care chiar el o zidise. De-a lungul întregii sale domnii
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
domniei sale, să plătească un tribut turcilor, în schimbul păcii. Marele și gloriosul domn s-a stins din viață la 2 iulie 1504 și a fost înmormântat la mânăstirea Putna, pe care chiar el o zidise. De-a lungul întregii sale domnii, Ștefan a fost un protector al credinței creștine, un neobosit ctitor de mânăstiri - nu mai puțin de 44 de lăcașuri de închinăciune fiind ridicate din porunca sa. Printre cele mai cunoscute și mai frumoase se numără mânăstirile Putna, Voroneț (cu
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
lansate și vor continua să ocupe o bună parte a agendei publice temele recurente, temele existente deja și în principal, cele legate de, hai să spunem, problema regimului Traian Băsescu. Dar în legătură cu acest aspect, iată, dl Călin Popescu-Tăriceanu, care și domnia să strânge semnături pentru a-și depune candidatura, vorbește tot mai apăsat despre posibilitatea unei noi suspendări a președintelui Băsescu și conform unor știri de presă, se discută chiar un calendar al suspendării și ar fi a treia - ba chiar
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
practică proiectele sau pentru a realiza cercetarea respectivă. Am vorbit de apicultură, nu vreau să trecem ușor nici peste sectorul pomicol. Sunt colegi de-ai dumneavoastră, chiar din județe, care cer identificarea unor soluții, pentru ca recoltele pomicole și legumicole - spun domniile lor - ale fermierilor să poată fi achiziționate și depozitate corespunzător și ulterior valorificate se poate face acest lucru? Dacă vă referiți la zona de depozitare, eu pot să vă spun că încă din două mii treisprezece am deschis o măsură dedicată
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
doilea de scrutin al alegerilor prezidentiale. Pâna ce va fi, vor fi aceste declaratii la Biroul Electoral Central, îl întreb pe domnul Guran, dacă este în continuare... Deci îl întreb pe domnul Gheorghe Emacu, dacă mai este împreună cu noi, dacă domnia să se asteapta la un acord scris în urma negocierilor care să formeze aceasta coaliție mai larga. Sigur, astăzi este practic o prima zi, o prima runda de discutii. Ar putea să fie și un astfel de document, dar cred ca
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
acum legatura la Biroul Electoral Central, acolo unde face declaratii ministrul de externe, Titus Corlatean. A?teptam, a?adar, să înceapa declarațiile pe care le face la sediul Birolul Electoral Central, ministrul de externe Titul Corla?ean. Va reamintesc ca domnia să s-a întâlnit cu reprezentantii Biroului Electoral Central pe tema organizarii procesului electoral pentru românii din străinătate.. Bună ziua. Voi face câteva scurte declarații după, la finalul reuniunii organizate de Biroul Electoral Central, la care au participat reprezentanși ai minișterului
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
comunicat public. Pe de alta parte, bineîn?eles, Biroul Electoral Central prin vocea abilitata va spune ceea ce trebuie și va decide și va avea de spus. A fost de la Biroul Electoral Central ministrul de externe, Titus Corla?ean. Va reamintesc domnia s-a să întalnit cu reprezentanșii BEC pe tema organizarii procesului electoral pentru românii din străinătate în turul al doilea al alegerilor prezidentiale, cel de la șaisprăzece noiembrie. Revenim la dezbaterea de la emisiunea "Probleme la zi". Este alături de noi, prin telefon
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
și în 2016, mai spune Comisia Europeană. Colega mea, corespondentul nostru la Bruxelles, Cerasela Rădulescu. Revin la discuția noastră. Dle Aurelian Dochia, vă citez aici una dintre declarațiile făcute de o parte din oamenii de afaceri care activează în România. Domniile lor spun așa: criză economică nu este pe deplin depășită și cred că ați reluat și dumneavoastră această ipoteză, comentatorii și analiștii de politică economică. Spuneam, criză economică nu este pe deplin depășită, motiv pentru care politica prudențială ar trebui
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]