14,578 matches
-
Povestea lui Stan Pățitul întâlnim „cea mai originală manieră de a trata fabulosul”. Scriitorul imprimă o culoare locală puternică fantasticului, a cărui coborâre în planul vieții cotidiene este pregătită mai întâi prin prezentarea dintr-un unghi realist a „locuitorilor” Iadului (un drac este ”buimac de cap și hămesit de foame, de atâta îmblat” și „tremura ca varga de frică” în fața stăpânului - p.207) și prin redarea convorbirii dintre Scaraoschi și supușii săi: „ Ei bine, zmârdoaie urâcioasă ce ești, de mâncat ai mâncat
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
Scaraoschi și supușii săi: „ Ei bine, zmârdoaie urâcioasă ce ești, de mâncat ai mâncat boțul cel de mămăligă, dar ce a zis omul acela când a pus mămăliga pe teșitură, ai tu la știință?”. (p. 207) Dialogul dintre Stan și dracul trimis ca să-l slujească apare astfel ca firesc, efectul fiind un umor tipic scriitorului: „ Țibă, Hormuz! na, Balan! nea Zurzan! dați-vă-n lături, cotarle!... Da de unde ești tu măi țică? Și ce cauți pe aici spaima cânilor? De unde să
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
tu nici de păscut gâștele nu ești bun... Cam de câți ani îi fi tu? Ia poate să am vreo treisprezece ani. Ce spui tu măi?... Apoi bine a zis cine a zis că vrabia-i tot pui, dar numai dracul o știe de când îi... [...]” (p. 208) Creangă demitizează Iadul și tot ceea ce înseamnă forțele răului în genere. Procesul este generator de umor, cu atât mai mult cu cât nu are loc numai o negare a fabulosului, ci o răsturnare paradoxală
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
forțele răului în genere. Procesul este generator de umor, cu atât mai mult cu cât nu are loc numai o negare a fabulosului, ci o răsturnare paradoxală de sensuri. Astfel, deși motivul real este altul, scriitorul ne creează impresia că dracul e pedepsit pentru că nu a spus „bogdaproste!” după ce a mâncat boțul de mămăligă lăsat de un creștin, deci pentru că nu a respectat un ritual religios. El trebuie să îndeplinească un rol pozitiv în destinul lui Stan, contrar credințelor obișnuite ale
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
un ritual religios. El trebuie să îndeplinească un rol pozitiv în destinul lui Stan, contrar credințelor obișnuite ale poporului pentru care diavolul nu poate aduce decât rele. La fel se întâmplă și în Dănilă Prepeleac unde întrecerea lui Dănilă cu dracii pare a reda o întrecere între flăcăii unui sat. Dialogul este impregnat și în acest caz de un suflu folcloric: „ Ia zvârle-l și tu acum, zise dracul îngâmfat. L-oi zvârli eu, nu te îngriji, dar scoate-l mai
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
fel se întâmplă și în Dănilă Prepeleac unde întrecerea lui Dănilă cu dracii pare a reda o întrecere între flăcăii unui sat. Dialogul este impregnat și în acest caz de un suflu folcloric: „ Ia zvârle-l și tu acum, zise dracul îngâmfat. L-oi zvârli eu, nu te îngriji, dar scoate-l mai întâi la fața pământului, cum a fost și la tine. Dracul ascultă și-l scoate. Haiti! mai răpede, mai răpede, că n-am timp de așteptat. Mai îngăduiește
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
este impregnat și în acest caz de un suflu folcloric: „ Ia zvârle-l și tu acum, zise dracul îngâmfat. L-oi zvârli eu, nu te îngriji, dar scoate-l mai întâi la fața pământului, cum a fost și la tine. Dracul ascultă și-l scoate. Haiti! mai răpede, mai răpede, că n-am timp de așteptat. Mai îngăduiește puțin, tartarule, că nu te trag copiii de poale.” (p. 185) Putem spune că procesul de demistificare a forțelor răului este și mai
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
demistificare a forțelor răului este și mai accentuat în Dănilă Prepeleac dacă avem în vedere că eroul însuși este conștient că are de-a face cu trimișii lui Scaraoschi pe care îi ironizează: „Mă! Tot am auzit din bătrâni că dracii nu-s proști; d-apoi cum văd eu, tu numai nu dai în gropi, de prost ce ești.” (p. 183). Viziunea lui Creangă este prin excelanță una antisacralizantă chiar dacă, în aparență, dimensiunea supusă parodierii este cea demonică: „ Am să durez
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
ducă vestea în lume, zise el. V-oi învăța eu să puneți stăpânire pe lucrurile din lume, cornoraților!” (p. 181), apoi „ Bun, zise Dănilă. Nici asta nu se ia din drum. Tot mănăstiri să croiești, dacă vrei să te bage dracii în samă, să-ți vie cu bani de-a gata la picioare și să te facă putred de bogat.” (p. 181) Domesticizarea fabulosului vizează, în Dănilă Prepeleac, în primul rând înzestrarea intelectuală a protagoniștilor. Astfel, Dănilă pare a fi un
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
intelectuală a protagoniștilor. Astfel, Dănilă pare a fi un Făt Frumos pe dos, iar drumul parcurs de el este o falsă inițiere, în sensul adâncirii efectelor prostiei sale. Intenția umoristică a autorului este cu atât mai bine realizată cu cât dracul, ființă fantastică ce ar trebui să aibă puteri supranaturale, este învins datorită prostiei sale de nătângul Dănilă. Intenția parodică este și mai evidentă în Ivan Turbincă, unde tentativa lui Creangă de a aduce pe pământ și de a micșora tot
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
unul ca acesta o chelfăneală.” (p.288) Descalificarea sacrului se produce de această dată în ambele ipostaze - divină și demonică. Cele două lumi (cea reală și cea fabuloasă) se întrepătrund astfel încât distincția dintre ele aproape că nu mai este posibilă. Dracii își pierd atributele fantastice, devenind ființe derizorii pe care Ivan le stăpânește cu ușurință. Iadul în totalitatea sa devine în acest basm un soi de „cârciumă deocheată”, un „loc al păcatelor și slăbiciunilor celor mai scuzabile”. Raiul este și el
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
care s-a discutat, este susținută mai curând de aceste intervenții în text ale povestitorului, prin care autorul reușește să creeze o anumită complicitate între cel care povestește și cel care citește sau ascultă basmul: „Ce or fi isprăvit ceilalți draci nu știm, dar acestui de la pădure nu i-a mers bine în acea zi.” (Povestea lui Stan Pățitul, p.206), „Acum să ne întoarcem iar din urmă.” (Povestea lui Stan Pățitul, p.222), „Căci trebuie să vă spun că boierul acela avea
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
de fabulos, fără de care basmul și-ar pierde identitatea. Intervine aici ceea ce exegeza a numit „homerismul” lui Creangă, adică tendința scriitorului de a da o aură mitică întâmplărilor prin exagerarea dimensiunilor lor. Sunt relevante în acest sens pasaje precum: „Atunci dracul se crăcește c-un picior la asfințit și cu unul la răsărit; s apucă zdravăn cu mânile de torțile ceriului, cască o gură cât o șură și când chiuie o dată, se cutremură pământul, văile răsună, mările clocotesc și peștii din
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
un picior la asfințit și cu unul la răsărit; s apucă zdravăn cu mânile de torțile ceriului, cască o gură cât o șură și când chiuie o dată, se cutremură pământul, văile răsună, mările clocotesc și peștii din ele se sparie; dracii ies afară din iaz câtă frunză și iarbă! Și oleacă numai de nu s-a răsipit bolta ceriului.”(Dănilă Prepeleac, p.184) „Și tot așa mergând ei încă un an de zile, cu mare greutate și zdruncin, au trecut peste
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
versuri înainte de a fi încredințate tiparului. Între 1895 și 1897 colaborează la „Familia” mai ales cu adaptări și traduceri după narațiuni populare din literatura străină (Said și Hassan, din germană; Visul, basm oriental tradus din franceză; Baba Sălcuța, din germană; Dracii pe câmpia cerului, după R. Baumbach). La revista „Luceafărul”, în a cărei activitate redacțională se va implica, trimite, în 1904-1905, versuri, câteva poezii fiind publicate postum tot aici. În privința prozei, T. își menține preferința pentru povești, ca și pentru traduceri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290095_a_291424]
-
lunii decembrie. Suspendată din nou în ianuarie 1860, N. apare un timp sub formă de broșuri („Coarnele lui Nichipercea”) numerotate, dar păstrând paginația periodicului. Iese iar ca revistă între 28 iulie și 30 noiembrie, apoi din nou în broșuri („Ochiul Dracului”, „Arțagul Dracului”, „Codița Dracului”, „Ghearele Dracului”) din ianuarie până în aprilie 1861. Din 5 mai își reia formatul de revistă, trei săptămâni mai târziu și numerotarea, pentru a cunoaște o perioadă de relativă liniște, care se încheie la 22 mai 1864
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288429_a_289758]
-
Suspendată din nou în ianuarie 1860, N. apare un timp sub formă de broșuri („Coarnele lui Nichipercea”) numerotate, dar păstrând paginația periodicului. Iese iar ca revistă între 28 iulie și 30 noiembrie, apoi din nou în broșuri („Ochiul Dracului”, „Arțagul Dracului”, „Codița Dracului”, „Ghearele Dracului”) din ianuarie până în aprilie 1861. Din 5 mai își reia formatul de revistă, trei săptămâni mai târziu și numerotarea, pentru a cunoaște o perioadă de relativă liniște, care se încheie la 22 mai 1864, când este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288429_a_289758]
-
nou în ianuarie 1860, N. apare un timp sub formă de broșuri („Coarnele lui Nichipercea”) numerotate, dar păstrând paginația periodicului. Iese iar ca revistă între 28 iulie și 30 noiembrie, apoi din nou în broșuri („Ochiul Dracului”, „Arțagul Dracului”, „Codița Dracului”, „Ghearele Dracului”) din ianuarie până în aprilie 1861. Din 5 mai își reia formatul de revistă, trei săptămâni mai târziu și numerotarea, pentru a cunoaște o perioadă de relativă liniște, care se încheie la 22 mai 1864, când este suspendată din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288429_a_289758]
-
ianuarie 1860, N. apare un timp sub formă de broșuri („Coarnele lui Nichipercea”) numerotate, dar păstrând paginația periodicului. Iese iar ca revistă între 28 iulie și 30 noiembrie, apoi din nou în broșuri („Ochiul Dracului”, „Arțagul Dracului”, „Codița Dracului”, „Ghearele Dracului”) din ianuarie până în aprilie 1861. Din 5 mai își reia formatul de revistă, trei săptămâni mai târziu și numerotarea, pentru a cunoaște o perioadă de relativă liniște, care se încheie la 22 mai 1864, când este suspendată din nou. La
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288429_a_289758]
-
apărută la București, săptămânal, între 21 septembrie 1886 și 18 ianuarie 1887. Colaborează cu versuri Th. M. Stoenescu și Carol Scrob. În cel dintâi număr se anunță că se vor publica romane „alese” din toate literaturile. Primul dintre acestea era Dracul șchiop de Lesage, din care s-au tipărit câteva capitole, într-o transpunere destul de cursivă. S-au mai tradus romanul de aventuri Pieile roșii al lui Paul Duplessis și fragmente dintr-un alt roman foileton de epocă al scriitorilor A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289590_a_290919]
-
Am stat la coadă la butelie, la mălai, la făină, la ulei, la ouă, la salam, la nechezol, la hîrtie igienică, la cartofi, la lapte, la vin, la brînză, la chibrituri, la lemne, la gaz, la... am uitat la ce dracu am mai stat.[...] Cel mai bănos era de stat la cozi în locul evreilor care umblau după acte și aprobări ca să plece în Palestina. Ajunsesem omul care stă la cozi...". Și eu am ajuns, se pare, omul care va scrie un
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
dincolo de dragostea pentru familie și meserii (ce vreți, am și din astea!), dincolo de nostalgii istorice & geografice, fraților, înțelegeți-mă, mor dacă nu arunc cu vorbe de spirit în populație! Ce porecle am dat, în ani! Dar ca să vedeți ce a dracu' de maleabilă e limba noastră, diabetică precum un fagure de propolis, vă voi reproduce o repetată întîlnire personală cu bunul meu prieten, ex-comandorul Ananie Gagniuc (actualmente, pensionar-șef la o sobră bodegă constănțeană). Pe vremea cînd se petrecea întîmplarea, distinsul
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
și neînțelegînd nimic. Mi-am făcut o cafea mare, mare. După 15 minute m-am albit. Am realizat că femeia aia nu era verosimilă! N-avea ce căuta la mine-n casă. N-o știam. Și nu înțelegeam de ce Mama Dracului i-am făcut toate poftele (se pare, minus una!). Cînd mi s-a făcut tare frică, am fugit pe stradă. Nu vroiam să mă găsească iar, dacă i-ar fi dat prin cap să revină! Am sunat la ușa dramaturgului
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
oarecare V., obedient în fața Puterii, tocmai primise un ordin de la C.C. al P.C.R. și tremura de dorința de-a-l împărtăși liderului sindical. Acesta din urmă repeta o piesă cu Vlad Țepeș, în sala de lectură a teatrului. Bă tovarășe, vino dracu' puțin! Sindicatul făcea nazuri, că are treabă, că nu poate ieși... Te cheamă directorul tău, bă! Și veni și ordin de Sus, de la Tovarășa, mă bețivanule! Ați îmbulinat-o, 'rați ai dracului de inconștienți!... Auzind aceste argumente solide, Sindicatul ieși. Intrară
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
în sala de lectură a teatrului. Bă tovarășe, vino dracu' puțin! Sindicatul făcea nazuri, că are treabă, că nu poate ieși... Te cheamă directorul tău, bă! Și veni și ordin de Sus, de la Tovarășa, mă bețivanule! Ați îmbulinat-o, 'rați ai dracului de inconștienți!... Auzind aceste argumente solide, Sindicatul ieși. Intrară în biroul directorial. Misterios, ca un cărvunar de operetă, șeful cel mare comunică, sec, secretarei: Să nu ne deranjeze nimeni, bă, doamnă! Prelucrăm directivele Tovarășei Ceaușescu! Trase ușa după el și
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]