14,196 matches
-
sufixul la plural -ești fiind dovadă a ființării în acest loc, la un moment dat, a unei comunități familiale puternice, a unui neam cu apelativul Torca sau Torcea, de la care, apoi, își va trage numele satul întreg. De asemenea, forma hotarelor moșiei, implicit a satului în întregimea sa, cu lungime și lățime ce țin de fenomenul numit însorărire, fenomen considerat de către logofătul Costache Conachi drept dovadă de „stâpânire învechită și pacinică” și nu așezare rezultată în urma a niscai danii „din locuri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
superioară, ce a constat în organizarea obștii teritoriale-sătești, la început integrată celei a Umbrăreștilor, de care se va separa mai târziu. Ar mai fi de semnalat că nu am întâlnit nici un act în care să se specifice pentru Torcești că hotarele au fost „pe unde din vechi au umblat”, dar nici vreunul în care să se arate stabilirea sau fixarea lor într-o anumită vreme. Nu ne rămâne decât să acceptăm, până la o probă contrarie, că hotarele i-au fost trasate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
specifice pentru Torcești că hotarele au fost „pe unde din vechi au umblat”, dar nici vreunul în care să se arate stabilirea sau fixarea lor într-o anumită vreme. Nu ne rămâne decât să acceptăm, până la o probă contrarie, că hotarele i-au fost trasate din vechime și sunt contemporane cu cele ale satelor și moșiilor vecine, cu care au asemănări și se identifică sub aspectul limitelor și structurilor teritoriale, formând laolaltă ceea ce N. Iorga a numit „tovărășii de sate”. Apoi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mărturie a unor țărani deveniți, între timp, dijmași la Torcești, când, la data depunerii mărturiei lor, anul 1839, în favoarea proprietăresei vecine Torceștilor aflată în judecată cu stăpânul acestei moșii, spătarul Mihalache Cantacuzino-Pașcanu, țăranii își argumentează justețea mărturiei lor, despre mersul hotarului în litigiu acum, cu informația următoare: „de la părinții noștri [...] mai vârtos că această parte de moșie mai înainte au fost în a noastră stăpânire, a lăcuitorilor din Torcești, răzășască”. Iar noi considerăm că este vorba de cei 100 de stânjeni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
20 aprilie 1740, printr-o scrisoare de danie din partea lui Constantin Costin Neaniul, unchiul soției lui Toader Costache, Maria, li se încredința stăpânirea unor moșii din Moldova, scriindu-se în act că „toate aceste moșii li-am dat cu tot hotarul și cu tot venitul nepotului nostru Toader Costache vel spătar și nepoatei noastre Mariei”. La 31 mai 1742 Maria „văduva răposatului spătar Toader Costache” primea o carte domnească, prin care era împuternicită să-și „stăpânească moșiile” așa cum se obișnuia în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a fost luată și moșia Țigăneii, nepusă la început printre lucrurile bărbatului său. Prin urmare, din 1777, amândouă aceste moșii au intrat în stăpânirea domnitorului Grigore al III-lea Ghica, pentru care se și lucrează hotărnicia pomenită, stabilindu-li-se hotarele și dimensiunile pe baza vechilor acte. După moartea domnitorului, intervenită în octombrie 1777, respectivele moșii au intrat în stăpânirea urmașilor săi și anume, la una din fiice, pe nume Luxandra, căsătorită cu banul pe atunci, mai apoi mare vornic și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
banul Neculai Balș se găsea în conflict cu Macarie, starețul de la schitul Dumbrăvița, și cu alți „răzăși, de moșia Sineștii, de la care ar fi tras sub stăpânirea domniei sale o bucată de loc”, incluzându-o în moșia sa, Țigăneii, situată în hotar cu Sineștii și cu moșia Dumbrăvița. De adevărul că marele logofăt Neculai Balș a stăpânit tot timpul Torceștii și Țigăneii, după moartea lui Grigorie al III-lea Ghica, ne convingem și din izvodul de zestre întocmit de tată pentru fiica
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
săi urmași, mai cunoscuți în partea locului fiind Mihail și fratele său, Paul Balș, cărora li se spunea pe plan local Mil și Pol Balș. Pentru a lămuri și înțelege cum s-a ajuns ca stăpânii Torceștilor să-și extindă hotarul moșiei lor la vest de apa Bârladului, revenim asupra acestui aspect. Se poate constata, documentar, cum pe timpul stăpânirii logofătului Neculai Balș, altă ramură, decât aceea din care a descins Panait Balș, începe procesul de contopire a moșii Torcești de pe malul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
va genera numeroase procese, în care câștig de cauză va avea cel puternic, respectiv boierul, căci trecuse vremea când țăranii răzeși puteau „da rămas” pe boierul vecin, obținându-și drepturile, așa cum se întâmpla în trecutul îndepărtat. În cele din urmă, hotarul de apus al moșiei Torceștilor se va stabili pe apa Siretului. Iar desele și repetatele încălcări de hotare ale proprietății răzeșești sunt reflectate în documente privitoare la pricini determinate de părțile nemulțumite, fiecare cerând respectarea „vechilor hotare”. După cum am văzut
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
când țăranii răzeși puteau „da rămas” pe boierul vecin, obținându-și drepturile, așa cum se întâmpla în trecutul îndepărtat. În cele din urmă, hotarul de apus al moșiei Torceștilor se va stabili pe apa Siretului. Iar desele și repetatele încălcări de hotare ale proprietății răzeșești sunt reflectate în documente privitoare la pricini determinate de părțile nemulțumite, fiecare cerând respectarea „vechilor hotare”. După cum am văzut deja, cei mai nemulțumiți erau răzeșii surăieni, locuitori din fostele sate Țigăneii și Sineștii, dar și unii țărani
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cele din urmă, hotarul de apus al moșiei Torceștilor se va stabili pe apa Siretului. Iar desele și repetatele încălcări de hotare ale proprietății răzeșești sunt reflectate în documente privitoare la pricini determinate de părțile nemulțumite, fiecare cerând respectarea „vechilor hotare”. După cum am văzut deja, cei mai nemulțumiți erau răzeșii surăieni, locuitori din fostele sate Țigăneii și Sineștii, dar și unii țărani din Umbrărești, ei reprezentând memoria vie a vechilor hotare încălcate acum de către boierii acaparatori de moșii. Am citat cazul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la pricini determinate de părțile nemulțumite, fiecare cerând respectarea „vechilor hotare”. După cum am văzut deja, cei mai nemulțumiți erau răzeșii surăieni, locuitori din fostele sate Țigăneii și Sineștii, dar și unii țărani din Umbrărești, ei reprezentând memoria vie a vechilor hotare încălcate acum de către boierii acaparatori de moșii. Am citat cazul din 13 februarie 1836, când arendașul Torceștilor, Gavril Dodan, încunoștiința printr-o scrisoare pe stăpânul moșiei, Mihalache Cantacuzino-Pașcanu despre faptul că „un număr tare mare de oameni răzăși din Suraia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Cantacuzino-Pașcanu despre faptul că „un număr tare mare de oameni răzăși din Suraia [...] au tras o bucată de loc” din Siret spre răsărit, sugerând proprietarului să intervină și să ceară privighetorului de ocolul Bârladului să facă cercetare și să restabilească hotarul „adevărat între răzășii de Suraia și moșia Torceștii cum au fost mai-nainte”. În realitate, nu putea fi vorba de existența unui hotar „vechi” pe Siret, între moșia Torcești și cea a răzeșilor surăieni, ci de stăpâniri anterioare ale acestora
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sugerând proprietarului să intervină și să ceară privighetorului de ocolul Bârladului să facă cercetare și să restabilească hotarul „adevărat între răzășii de Suraia și moșia Torceștii cum au fost mai-nainte”. În realitate, nu putea fi vorba de existența unui hotar „vechi” pe Siret, între moșia Torcești și cea a răzeșilor surăieni, ci de stăpâniri anterioare ale acestora în Sineștii de pe stângă Siretului, locul lor de origine, parte de moșie disputată de cele două părți, boierul și răzeșii. Cel mai bine
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
suprafețe noi de teren, pe care să le alăture moșiilor de la Torcești și Blăjeri și după datele dintr-o Carte hotarnică, întocmită de inginerul hotarnic Mihail Nicoleanu, datată 13 octombrie 1872. Inginerul își explică lucrarea și tendința de a muta hotarul de est al Torceștilor în detrimentul „moșiei statului Geru, pendinte de M-rea Răchitoasa” pentru a satisface „pretențiunile d-lui Balșu care arată că moșia Torcești urmează să meargă cu capătu (de răsărit n.n.) până în apa Călmățuiului iar nu să stea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pentru Blăjeri și Torcești, de „Stamate Adam și Vasile Uricariu”; -hrisovul domnitorului „Ioan Mihai Racoviță vv. de judecata urmată între răzășii de Umbrărești și Constantin Costache [...] ce duce moșia Torceștii în Valea Călmățuiului” și altele în care, pretinde inginerul hotarnic, hotarele Torceștilor și al satelor vecine merg „până în Valea Călmățuiului”. De asemenea, se susține în Cartea de hotărnicie întocmită, că „toate zapisele de cumpărătură vechi cu care s-au cumpărat acea moșie pomenesc din apa Bârladului până în Valea Călmățuiului”. Se invocă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și dimensiunea lungimii în suma de 5600 stânjeni, începând din „matca Călmățulului” până în Bârlad. Dar Planul hotarnic din 1841, întocmit de Iosif Anton Bayardi și rezultat în urma „suplicei răposatului spătar Mihalache Cantacuzino din 24 mai 1835” invocată mai sus, fixează hotarul de est al Torceștilor, la fel cu cel al moșiilor vecine, Bozieștii (Umbrăreștii de azi), Blăjerii, Trohăneștii (Barcea) „pe Valea Ciriteiului” adică a Herătăului, vale numită în vechime Călmățuiul Mic, de unde și disputa de mai sus prin confundarea voită sau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
recurs la multiplicarea cu 5 a numărului ce reprezintă familiile, așa cum se procedează în lucrările de acest gen. De reținut și faptul că evidența, pe care o expunem mai jos, are în vedere populația grupată prin cumulare pe cele două hotare ale comunei, adică Umbrăreștii și Torceștii, și nu pe fiecare sat de pe vetrele umbrăreștene existente de-a lungul timpului, astfel obținându-se următoarea proximă evidență: Familii de răzeși și de clăcași Pentru înțelegerea și interpretarea corectă a cifrelor din situația
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
disoluției cu mult mai târziu decât altele din diferite zone. În felul acesta suntem lipsiți de posibilitatea cunoașterii unui număr mai mare de nume participante și implicate în fenomenul de transmitere al dreptului de stăpânire, implicit al realității demografice din hotarul Umbrăreștilor păstrat ca obște devălmașă. În schimb, la Torcești, mai bine reprezentat documentar ca urmare a intrării mai timpurii pe calea de disoluție a devălmășiei, aflăm un număr de 29 familii documentate nominal și, cum se știe că doar o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cum se știe că doar o parte din capii de familie dintr-un sat se implicau în acțiunile cu caracter juridico-social, trebuie să admitem că numărul real al familiilor existente în sat era mai mare. De asemenea, dacă într-un hotar mic, cum era cel al Torceștilor, avem acest număr, indiscutabil că și la Umbrărești, într-un hotar mai întins și cu mai multe vetre de locuit, situația demografică poate fi apreciată ca cel puțin asemănătoare din punct de vedere numeric
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acțiunile cu caracter juridico-social, trebuie să admitem că numărul real al familiilor existente în sat era mai mare. De asemenea, dacă într-un hotar mic, cum era cel al Torceștilor, avem acest număr, indiscutabil că și la Umbrărești, într-un hotar mai întins și cu mai multe vetre de locuit, situația demografică poate fi apreciată ca cel puțin asemănătoare din punct de vedere numeric, dacă nu mai numeroasă, față de aceea de la Torcești. De altfel, există și un indiciu sigur în acest
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
numeric, dacă nu mai numeroasă, față de aceea de la Torcești. De altfel, există și un indiciu sigur în acest sens. Este vorba de cei 34 bătrâni atestați documentar mai târziu, pe partea răzeșească a Umbrăreștilor, adică pe mai puțin de jumătatea hotarului întreg al moșiei, împărțirea aceasta pe bătrâni producându-se în prima jumătate a secolului al XVII-lea, după cum se poate calcula pe baza spiței de neam a bătrânului Vlasie, în care se găsesc înscrise cele șase generații după efectuarea primei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aspect ce trebuie relatat și anume intervertirea numelor înscrise, în sensul că cei mai mulți dintre locuitorii de pe lista satului de clăcași sunt, de fapt, din satul răzășesc ce se va numi ceva mai târziu Slobozia-Torcești, satul acesta ținând tot timpul de hotarul și comunitatea Umbrăreștilor-răzeși, așa cum corect se va face înregistrarea abia în catagrafia din 1845, cea mai aproape de realitate dintre toate celelalte întocmite până la această dată. Nu este exclus ca amestecarea datelor și numelor să se fi făcut în mod deliberat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
obiectivității istorice” făcute cu rea-credință și interesat, afirmații ce cu prea multă ușurință au găsit „credit” în anumite lucrări ce au avut în atenție aspectele privind înființarea și evoluția satelor românești. Străvechile vetre ale strămoșilor, cum sunt și acestea din hotarele în care au viețuit și evoluat comunitățile umbrăreștene, stau mărturie indisolubilei și inconfundabilei noastre entități afirmată în străbunele hotare de-a lungul veacurilor. Căci, într-adevăr, dacă „viața modestă de la sate nu lasă alte urme decât DURATA, ÎNTĂRIREA și ÎMBOGĂȚIREA
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce au avut în atenție aspectele privind înființarea și evoluția satelor românești. Străvechile vetre ale strămoșilor, cum sunt și acestea din hotarele în care au viețuit și evoluat comunitățile umbrăreștene, stau mărturie indisolubilei și inconfundabilei noastre entități afirmată în străbunele hotare de-a lungul veacurilor. Căci, într-adevăr, dacă „viața modestă de la sate nu lasă alte urme decât DURATA, ÎNTĂRIREA și ÎMBOGĂȚIREA NEAMULUI”, cum a remarcat Nicolae Iorga, fenomenul veșniciei a fost posibil tocmai pentru că în sat a sălășluit esența existenței
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]