15,139 matches
-
ci doar pe cea speculativă, materialismul și spiritualismul în speță, argumentănd nu doar ideea autonomiei științei, dar și pe cea a specificului obiectului filosofiei, a identității demersului filosofic. El a optat pentru perspectiva filosofică, umanistă, capabilă să ofere omului un ideal de viață comun, să explice sensul vieții lui ca individ, aspirațiile ca și popor. Cunoscător al funcției proxiologice, activ transformatoare a filosofiei, Constantin RădulescuMotru a susținut că teoriile filosofice au fost implicate în luptele practice ale oamenilor, au avut funcție
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adina Lilă, Oana Iacobescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2309]
-
toate domeniile care Îi afectează sau au legătură cu ei (Hart / Iltus 1991). Pentru a putea Îmbunătăți vizibil calitatea design-ului de spații pentru copii, astăzi participarea efectivă a copiilor În design-ul ambientului dedicat lor nu mai este un ideal; este o necesitate. De aceea, este crucial ca profesioniștii care se vor ocupa de proiectarea efectivă a acestor spații, să aibă de-a face cu informații relevante despre relațiile copiilor cu mediul lor construit. Informații relevante pot fi obținute atât
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
indispensabile unui regim democratic. Definiția minimalistă implică, în mod logic, și o definiție maximalistă. Dacă se are în vedere faptul că "democrația" se definește, simultan, ca termen descriptiv, dar și ca termen prescriptiv, definiția maximalistă trebuie să pornească (neapărat) de la idealuri sau principii, mai degrabă decât de la instituții concrete, așa cum prevede definiția minimalistă. O definiție de acest gen, dacă e bine articulată, ar fi utilă acestei analize, care marchează o fază succesivă procesului de democratizare (cea legată de creșterea calității democrației
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
democrația ideală, fie gradul de democratizare a regimurilor care au depășit pragul minim indicat. O definiție maximalistă în sens propriu, nu există. De altfel nu e posibil, și nici oportun, să fixăm punctul sau punctele de întâlnire ale principiilor și idealurilor, aflate în continuă schimbare. Într-o manieră mai limitată, chiar și scopului deservit de obiectivele amintite i se poate atribui o definiție care să indice posibilele direcții de dezvoltare a democrațiilor contemporane, păstrând principiile și idealurile ce vorbesc de realizarea
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
întâlnire ale principiilor și idealurilor, aflate în continuă schimbare. Într-o manieră mai limitată, chiar și scopului deservit de obiectivele amintite i se poate atribui o definiție care să indice posibilele direcții de dezvoltare a democrațiilor contemporane, păstrând principiile și idealurile ce vorbesc de realizarea "puterii poporului". Citându-l pe Sartori (1987: 71), problema maximizării democrațiilor reale e aceea de "optimizare", de îndată ce sunt fixate idealurile și direcțiile de dezvoltare. Pentru a ajunge la o definiție a democrației, calificată ca una ideală
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
atribui o definiție care să indice posibilele direcții de dezvoltare a democrațiilor contemporane, păstrând principiile și idealurile ce vorbesc de realizarea "puterii poporului". Citându-l pe Sartori (1987: 71), problema maximizării democrațiilor reale e aceea de "optimizare", de îndată ce sunt fixate idealurile și direcțiile de dezvoltare. Pentru a ajunge la o definiție a democrației, calificată ca una ideală sau normativă, tentativele diverșilor autori de a evalua democrațiile reale nu par a fi de mare folos (vezi, de exemplu, Freedom House, Bollen, 1990
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
a democrației. Explicația mai simplă rezidă în faptul că regulile democratice favorizează una sau mai multe forme de ancorare, dincolo de susținerea din partea elitelor politice. Ancorarea se traduce, de asemenea, prin continuitate și prin rezistența la schimbare: deși în termeni de "idealuri" democratice acest lucru poate fi perceput în mod negativ, trebuie spus că acești factori, prezenți în democrație, aduc stabilitate și eficiență politicilor publice pe termen lung. Acesta nu este doar un scop agreat de elite, dar aduce și beneficii reale
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
diferite, ceea ce poate duce la apariția unor presiuni și solicitări de protecție care limitează drepturile non-cetățenilor, erodând astfel chiar elementele de baza ale calității democratice. 5. Două dimensiuni de fond Libertatea și egalitatea sunt valorile care corespund cel mai adecvat idealurilor democratice, și, prin urmare, ele nu trebuie plasate doar în centrul unei definiții normative, ci trebuie analizată, de asemenea, implementarea lor dincolo de pragul minim (v. primul capitol, paragraful 4 și reluarea de la începutul acestui capitol). Cu mai multe ocazii, de
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
retușa" politicile care fundamentează drepturile sociale în scopul de a ușura povara economică a comunității. Însă, așa cum s-a subliniat, aplicarea pe scara largă a drepturilor sociale este cel mai bun mijloc pentru a încerca reducerea inegalităților, încurajând astfel celălalt ideal democratic. De asemenea, este zona în care persistă carențe majore în multe țări democratice. Una dintre condițiile centrale, dar nu unica - întrucât mai este necesară (cel puțin) și voința politică pentru îmbunătățirea acestui aspect -, este existența unei societăți "bogate" care
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
este o nemică”), condiția umană împlinindu-se în confruntarea dintre „firea omenească” și „firea dobitocească”, într-o existență precară, presărată cu taine și ispite („Văzui pre spurcatul suindu-să buor, / S-agiungă ca chedrii tămâiei, la nuor”), cărora li se opune un ideal etic, drumul „pre căi vârtoase / pietri-ascuțâte și sâmceloase”. Tendințele moralizatoare caracterizează, de asemenea, alte două încercări originale în versuri ale lui D., incluse în Psaltirea din 1673: Apostroful (atribuit de unii cercetători lui Miron Costin), proslăvind agonisita sufletească în dauna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
și o lecție în regim opțional. De aceea bagajul motric al studenților noștri este destul de diferit. Tratarea diferențiată devine o cerință care previne atât suprasolicitarea unora, cât și solicitarea sub posibilități a altora. Ambele cazuri ne îndepărtează la fel de mult de idealul educației fizice, generând stări de insatisfacție sau disconfort. Soluția acestei probleme este alcătuirea unor grupe de nivel valoric apropiat pentru sporturile de echipă, sau dând posibilitatea studenților să rezolve sarcinile lecției în ritm propriu, cu încărcături adecvate posibilităților lor. Se
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristiana Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_786]
-
tează cotidian și care înlocuiește minciuna și groaza vieții adevărate. Și, de fapt, unde este viața adevărată? De ce contururile imaginarului ar fi mai puțin fiabile și autentice decît cele ale "realității" murito rului de rînd? Care personaj nu este eu? Idealul mitic al gemelității este deci profund maltratat în opera Agotei Kristof, care o abordează oblic și strîmb. Chiar dacă, în primul volum, el pare să funcționeze sub cupola pronominală a lui noi, finalul romanului ne surprinde prin nedeterminarea ce lasă să
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
că avem două istorisiri conduse succesiv de el-ul unuia și al celuilalt. În fine, cu A treia minciună, regăsim un simulacru de reunificare monovalentă, care succede modului de eterogenitate discursivă vizînd reprezentarea denunțului fracturii identității personale visate ca un ideal de continuitate. Dar acest dublu subiectiv spre care ne îndreptam, acest eu al instanței enunțiative își contrazice "misiunea" sacră, de unitate identificatoare, dat fiind că sfîrșitul ne aruncă într-un echivoc absolut și ne lasă plini de întrebări despre rațiunile
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de o anumită idee despre omul devenit inutil lui însuși, om de o ambițioasă "mutație metafizică", a treia după creștinism și știința modernă, utopie ce amintește de grandioasa lume nouă a lui Huxley, susținută de o logică psiho-socială apropiată de idealul creștin al mîntuirii. Utopia nu prea mai e un teren familiar pentru autorii francezi ai ultimelor decenii; și totuși, acest roman care nu părea s-o ia neapărat în această direcție, se oprește pe la mijlocul secolului XXI, odată cu crearea unui mutant
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
curente artistice și literare de la începtul secolului trecut. Limba română i s-a părut prea tragică și violent primitivă pentru a încerca acest joc ontic, dar nu și franceza, limba Celuilalt, idiom riguros și limpede, și tocmai prin aceasta mediu ideal de expresie a echivocului și ambivalenței. Într-o limbă necizelată, contradicția sună mai degrabă a incoerență, a confuzie mentală, a întortochiere grobiană. Într-o haină lingvistică rafinată și subtilă, contrariile se ciocnesc pur și sonor, declanșînd un întreg mecanism recuperator
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
alerge fără oprire când relele (nelegiuirea, discordia) îl copleșesc pe om. Însemnată, pentru că aliind pastelul, ruga, meditația și satira formulează metaforic filosofia practică a lui V., este poema Adevărul. Aici ideea unității, laitmotiv al viziunii sale lirice, este reprezentată de idealul „inelului de inele”, simbol al tăriei neamului, realizată prin coeziunea lui, dincolo de deosebirile de rang, odată cu perfecționarea omului prin adevăr, oglinda lui Dumnezeu, și prin iubire, forța care „arde” materia revelând veșnicia: „Când învăluit de Adevăr/ Va străluci ca soare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
propunerile evaluează (procedează la un examen critic în raport cu normele). Rolurile de menținere corespund dorinței de asigurare a coeziunii și solidarității membrilor: - încurajează și facilitează participarea altora; - stabilește armonia și reduce dezacordurile; - favorizează compromisuri cu ocazia conflictelor; - formulează norme și propune idealuri; - observă și comentează funcționarea grupului. Fie orientate spre sarcină, fie pe probleme socio-afective, rolurile sunt interacționale și sunt determinate de necesitatea rezolvării sarcinii. Primele sunt determinate direct, celelalte sunt derivate din acestea și le susțin, dar sunt declanșate numai când
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
în special, argumente bazate pe fapte, și exemple precum și o serie de operații logice (inferențe, raționamente, deducții, inducții, implicații, disjuncții), așadar mecanisme de ordinul raționalității și vizează în special dimensiunea rațională a interlocutorului. Ea tinde spre extrema raționalității: demonstrația cu idealul de deductibilitate, însă fiind sortită domeniului verosimilului și probabilului nu-și poate depăși condiția, depășire care de fapt ar anula-o devenind demonstrație. Argumentele și operațiile puse în scenă de convingere sunt mai degrabă constrângătoare decât seducătoare, totuși ea va
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
și versuri, traduceri din Jean Richepin și Charles Baudelaire. În 1934 îi apare volumul de poezii În sus. Lirica lui F., cu reminiscențe bine filtrate din Tudor Arghezi, V. Voiculescu și Nichifor Crainic, are ca motiv central eterna sete de ideal, transpusă într-un bogat registru imagistic. Poetul se răsfață într-un univers mirific, sideral, în care stelele, soarele, tăcerile, visurile și amintirile comunică obsesiv aspirația vibrantă spre înălțimi, frântă dramatic de limita condiției umane (Pământ și soare, Stele, Vis ultim
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287060_a_288389]
-
aparență, nu îngheață jocul sensibilității, ci îi dă, prin contrast, o mișcare mai vie. În jgheabul de piatră, șuvoiul tragic răsună mai sonor. Efortul perpetuu cu care autorul se identifică e îndreptat spre un scop etic precis. M. are un ideal moral, urmărește o paradigmă a acțiunilor de împlinit. În lumina severă a unei cauze finale, bilanțul e adesea descurajant. Faptele mărunte, nesemnificative, în care s-a risipit și ale căror urme vrea să le acopere în grabă, ca un răufăcător
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288132_a_289461]
-
INTRODUCERE Până în preajma acestui secol, știința a trăit iluzia mecanicistă. Orice schemă deterministă, în ultimă analiză cauzală, își găsea o interpretare mecanică. Idealul științei însăși era această „mecanică universală”. Astăzi, statistica vine să servească aceluiași ideal de cunoaștere totală, cu modestie și înțelepciunea unei acumulări de secole, făcând loc și acelor necesare limite ale cunoașterii: „Cu evaluări tipice, cu frecvențe, cu fluctuații, cu
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
INTRODUCERE Până în preajma acestui secol, știința a trăit iluzia mecanicistă. Orice schemă deterministă, în ultimă analiză cauzală, își găsea o interpretare mecanică. Idealul științei însăși era această „mecanică universală”. Astăzi, statistica vine să servească aceluiași ideal de cunoaștere totală, cu modestie și înțelepciunea unei acumulări de secole, făcând loc și acelor necesare limite ale cunoașterii: „Cu evaluări tipice, cu frecvențe, cu fluctuații, cu corelații și cu indici, cu câteva scheme tipice, statistica speră să dea imaginea
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
potrivesc științele sociale cu perspectiva lui Kuhn, ar trebui să ne întrebăm mai întîi ce contribuție aduce Kuhn la științele sociale (Barnes 1982). Din moment ce Kuhn demonstrează că cunoașterea este într-o oarecare măsură convențională, sociologii trebuie să se întrebe "ce idealuri critice și regulative" (Bernstein 1983) orientează judecățile în comunitatea științifică. De asemenea, cursul dezbaterilor teoretice este influențat de cadrul social general al comunității științifice și de agenda socio-politică a societăților în care activează oamenii de știință. Studiul meu analizează evoluția
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cele ce urmează vezi și Meyers 1979: 38-51). Prima spune că natura umană nu este reductibilă la motivații egoiste și la nevoi materiale. Înțelegerea naturii umane necesită așadar referirea la o serie de țeluri specifice și la felul în care idealurile influențează aceste țeluri. A doua dogmă este cea conform căreia aceste idealuri, care afectează profund țelurile umane și astfel și comportamentul uman, ar putea fi universale, în sensul că ele reprezintă interesele reale pe termen lung ale indivizilor, ale statelor
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
umană nu este reductibilă la motivații egoiste și la nevoi materiale. Înțelegerea naturii umane necesită așadar referirea la o serie de țeluri specifice și la felul în care idealurile influențează aceste țeluri. A doua dogmă este cea conform căreia aceste idealuri, care afectează profund țelurile umane și astfel și comportamentul uman, ar putea fi universale, în sensul că ele reprezintă interesele reale pe termen lung ale indivizilor, ale statelor și ale întregii comunități mondiale. Cu alte cu-vinte, există o armonie potențială
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]