15,885 matches
-
fie democratic, adică să nu fie un stat partizan și să nu se identifice nici cu vreo religie și nici cu vreo ideologie. Poate că este periculos pentru un stat să se definească doar în mod negativ, prin refuzul unei ideologii, sau prin libertatea dată tuturor ideologiilor, dar fapt e că regimurile noastre se definesc în acest fel. În ceea ce privește libertățile sociale drept capacitate efectivă, aceasta derivă și din protecția sau din ajutoarele asigurate de către stat, sau de către sindicat, ajutoare și protecție
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
un stat partizan și să nu se identifice nici cu vreo religie și nici cu vreo ideologie. Poate că este periculos pentru un stat să se definească doar în mod negativ, prin refuzul unei ideologii, sau prin libertatea dată tuturor ideologiilor, dar fapt e că regimurile noastre se definesc în acest fel. În ceea ce privește libertățile sociale drept capacitate efectivă, aceasta derivă și din protecția sau din ajutoarele asigurate de către stat, sau de către sindicat, ajutoare și protecție care sporesc puterea individuală a muncitorilor
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
aceasta depinde în mare parte de sentimentele pe care le provoacă gradul de inegalitate și sistemul de autoritate. Este deci greu de știut dacă și în care circumstanțe, oamenii încearcă sentimentul de a fi liberi într-o anumită societate, de vreme ce ideologia fiecăruia este cel puțin una dintre cauzele principale a sentimentului de libertate sau dimpotrivă a lipsei de libertate. Pe lângă acestea, știm, de asemenea, că disciplina profesională care există în întreprinderi este resimțită de o parte a populației și de muncitori
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
adică stabilind o ierarhie între diversele libertăți și alegând-o pe aceea care în ochii noștri definește o societate bună așa cum ar trebui să fie ea, fie, mai pe scurt, alegând libertățile esențiale din punctul nostru de vedre în funcție de o ideologie politică. De mult timp în Occident, să spunem de la dezvoltarea socialismului, discuția a avut ca obiect importanța relativă a ceea ce am numit libertăți sociale, adică libertățile în societatea civilă, și libertățile politice care se definesc în raport cu Statul, mai precis prin
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
deci renunțăm la necesitatea unei faze de dictatură a proletariatului, indirect abandonăm ideea originară a marxismului, sau a unei anumite interpretări a marxismului, și anume că, oricare ar fi regimul politic, societatea este supusă dictaturii sau dominării unei clase. Conform ideologiei sovietice astăzi, după ce mai întâi s-a suprimat proprietatea individuală asupra mijloacelor de producție, și, în același timp, s-a eliminat dictatura burgheziei pentru a o înlocui cu dictatura proletariatului, sovieticii au construit o societate unde dictatura proletariatului a devenit
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
fapt, în regimurile totalitare din secolul al XX-lea, liberalismul își regăsește toți dușmanii pe care i-a combătut de-a lungul istoriei sale. Într-adevăr, liberalismul s-a definit mai întâi contra absolutismului unei religii, și regăsim absolutismul unei ideologii. Apărăm dreptul fiecăruia de a-și căuta adevărul, și în acest sens, revendicarea contra absolutismului unei ideologii se situează în continuarea revendicării liberale sau a iluminismului contra absolutismului religios. Regimul liberal acceptă ca însuși principiul liberal să fie pus sub
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
a combătut de-a lungul istoriei sale. Într-adevăr, liberalismul s-a definit mai întâi contra absolutismului unei religii, și regăsim absolutismul unei ideologii. Apărăm dreptul fiecăruia de a-și căuta adevărul, și în acest sens, revendicarea contra absolutismului unei ideologii se situează în continuarea revendicării liberale sau a iluminismului contra absolutismului religios. Regimul liberal acceptă ca însuși principiul liberal să fie pus sub semnul întrebării și în acest sens, ajungem la o formă extremă a liberalismului originar. În același fel
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
limite, metoda istorică este, în general, utilizată de cercetători experimentați, care au la dispoziție resursele necesare unui asemenea demers. Sugestii de teme: „Rolul și locul lui J. Dewey în istoria gîndirii pedagogice”; „Schimbări ale legislației educaționale în România secolului XX”; „Ideologii ale reformei educaționale în România”; „Feminismul și impactul său asupra spațiului educațional”; „Imaginea instituției educaționale în mass-media începutului de secol XXI”. 3.4. Metode descriptive 3.4.1. Metode centrate pe analiza conduitei: observația, studiul de caz Observația este o
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
la condițiile în care un individ trăiește într-un tip de societate sau mediu nesatisfăcător pentru el. Contextul socio-cultural constituie un mediu constrângător pentru o persoană atunci când ea nu admite și nici nu poate adera la scările de valori, la ideologiile societății în care trăiește, pentru că ea nu se poate regăsi pe sine. Să ne aducem aminte de perioada de dinainte de anul 1990, marcată de regimul totalitar, când numeroase persoane de valoare au fost nevoite să emigreze pentru a-și regăsi
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
educația inimei, pornind de la Montaigne și Jean-Jacques Rousseau, în timp ce Petru Th. Missir dă un studiu de moravuri, Stăruința și hatârul, Const. S. Popovici scrie Izvoarele neîncrederii în sine a românului, iar I. U. Grozescu traduce, după Frédéric Tracy, Elemente de ideologie. Instrucția fiind privită ca posibilă „înălțare a gradului de responsabilitate”, se analizează activitatea școlilor normale pentru institutori, apar considerații despre învățământul clasic, sunt examinate opiniile lui J.-J. Rousseau despre cultivarea simțurilor, este susținut umanismul (Petru Gârboviceanu, Humanismul și realismul
ŢARA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290072_a_291401]
-
Scarlat Lahovary, Nicolae Titulescu; pe prima pagină a fiecărui număr se precizează că A. D. Xenopol „are direcțiunea părții istorice și sociologice”, în timp ce Mihail Dragomirescu „are conducerea părții literare”. Fără a afișa un program și fără a promova direct, vizibil, vreo ideologie, revista contează pe colaboratori prestigioși și pe specialiști afirmați în diverse domenii. Contribuția cea mai consistentă o reprezintă eseurile pe teme sociale, istorice și culturale semnate de A. D. Xenopol (Starea românilor în cele dintâi veacuri ale stăpânirii ungurești, Postulatul psihologic
ŢARA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290070_a_291399]
-
popor”, promovarea specificului transilvănean, dar și a specificului național în genere, apropierea de cultura și limba română din Regat, într-un cuvânt - un program menit a pregăti, ca și la publicațiile conduse de N. Iorga, unirea politică a românilor. Totuși, ideologia lui T. exprimată în „Luceafărul”, ca și gândirea sau acțiunea lui, nu se identifică cu orientarea sămănătoristă (cu care uneori au fost abuziv asimilate). Le desparte nu doar tradiția specifică a militantismului ardelenesc, ci și adoptarea unor idei maioresciene, precum
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
pleacă de la aceleași realități ca și romanele, iar lipsa de vitalitate a pieselor se explică prin prezența aceluiași schematism în construcția personajelor și în previzibilitatea deznodământului: binele învinge răul, eroismul luptătorilor marchează victoria asupra dușmanilor patriei sau a celor ostili ideologiei de partid. Scrierile Când zâmbesc scriitorii și artiștii (I-II, 1967-1970), Nimeni n-a murit de râs (1978) ș.a. sunt agreabile la lectură și selectează episoade comice din viața unor actori, regizori, scriitori: Mihail Sadoveanu, Victor Eftimiu ș.a. SCRIERI: Tăceri
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
lucruri să fie privită ca o problemă de stat. În studiul Gabriele D’Annunzio și critica italiană, retrospectivă a exegezei despre scriitorul italian, Elisabeta Naum arată că pentru critică opera lui D’Annunzio nu e decât un pretext pentru o ideologie sau teorie care își caută legitimarea. Un studiu de M. Nanu demonstrează polemic geneza românească a motivelor poetice la Ienăchiță Văcărescu, fără a rezolva totuși incidențele cu motivele goetheene. Lui N. Balca îi este găzduit un studiu filosofic, Deosebirea calitativă
THESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290166_a_291495]
-
existențial” este o definiție care i se potrivește. Când răspunde corespondentului său de la Iași, se simte „bătrân și resemnat”, dar scrie „detașat și voios”, nu are teorii, nu crede în estetică și nu crede nici în idei. Ideile duc la ideologie și ideologiile au devenit, în secolul al XX-lea, primejdioase. Scrie „totodată bătrânește și copilăros”, de aceea e mirat că este luat în serios și e socotit critic literar. Se consideră doar un diletant. Se răsfață, desigur, nu trebuie crezut
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
o definiție care i se potrivește. Când răspunde corespondentului său de la Iași, se simte „bătrân și resemnat”, dar scrie „detașat și voios”, nu are teorii, nu crede în estetică și nu crede nici în idei. Ideile duc la ideologie și ideologiile au devenit, în secolul al XX-lea, primejdioase. Scrie „totodată bătrânește și copilăros”, de aceea e mirat că este luat în serios și e socotit critic literar. Se consideră doar un diletant. Se răsfață, desigur, nu trebuie crezut la acest
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
personaj-martor, dezvăluită în momentele-cheie ale acțiunii, al cărei curs, văzut ca un dat istoric, nu poate fi schimbat, autorul are posibilitatea să dea o interpretare, parțial validă, din perspectiva contemporaneității. O ruptură mai radicală, vizibilă în abandonarea tematicii impuse de ideologia oficială și în abordarea cu o altă înțelegere a destinelor umane, poate fi detectată în romanul Până la ultima consecință (1988). Protagonistul, Anton Majaru, de fapt un alter ego al autorului, are o biografie similară cu aceea a unor personaje din
ŢIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
perspectiva marxistă, limitele concepției sociologice și estetice a teoreticianului, T. îi atribuie, pe de altă parte, lui E. Lovinescu meritul esențial de a se fi situat - evident, de pe „poziții strict liberal-burgheze” - în categorică opoziție cu tradiționalismul retrograd, mistic, obscurantist, cu ideologiile și mișcările politice de dreapta. O sensibilă lărgire de perspectivă gnoseologică și un considerabil spor de suplețe interpretativă învederează paginile din Eseuri (1968; Premiul revistei „Viața românească”), unde T. abordează mai ales ideile estetice și viziunea asupra existenței din operele
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
aparținând lui Gilbert Durând, Jacques Derrida, Michel Vovelle ș.a. Înființează în 1990 Editură Babel, la care editează lucrări de specialitate, acte ale unor colocvii, cursuri universitare. Primul volum al lui Ț., apărut în 1982, este teza să de doctorat, Epistemă, ideologie, român: secolul XVIII francez, o contribuție originală, inedită nu doar în planul culturii române, de abordare a structurilor de profunzime ale literaturii din perspectiva pragmaticii, a cărei viziune este îmbogățita cu sugestii venite dinspre deconstructivism și din aria studiilor culturale
TOMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290215_a_291544]
-
Ț. reface un tablou al problematicii legate de limitarea sau ilimitarea comunicării în condițiile eticii societății moderne. Întreaga sa activitate se concentrează asupra decriptării raționale, cu întregul aparat teoretic al modernității, a magiei verbale ce definește textul literar. SCRIERI: Epistemă, ideologie, român: secolul XVIII francez, București, 1982; Pour Cocon Idiotiseanul ou Ce qu’îl est raisonnable de dire de la littérature, București, 2000; Leș Temps qui courent racontés aux littéraires, București, 2000. Traduceri: Nathalie Sarraute, Fructele de aur, pref. Irina Mavrodin, București
TOMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290215_a_291544]
-
URSS și Marea Britanie a Axei Germania-Italia-Japonia, a cărei concentrare de capabilități risca să dezechilibreze sistemul internațional și amenința supraviețuirea altor state. Cât privește ordinea bipolară instaurată, ea nu a fost cauzată nici de expansionismul constitutiv al Uniunii Sovietice și internaționalismul ideologiei comuniste, și nici de încercarea Statelor Unite de a-și instaura și extinde sfera de influență în Europa, ci ca urmare a vidului de putere creat într-o Europă slăbită, care a fost acoperit în mod mecanic și automat de către cele
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
consideră că trebuie protejat, securizat. Sectorul militar are în vedere mai cu seamă statul, dar se poate referi de fapt la orice entitate politică. Pentru sectorul politic, amenințările se definesc în general prin prisma principiului constitutiv suveranitatea, dar câteodată și ideologia, cum a fost cazul Uniunii Sovietice. Victime ale unor amenințări economice pot fi firme, economii naționale sau stabilitatea unor sisteme chiar mai largi de exemplu, crizele financiare, care se pot propaga cu viteză în întreaga lume. Termenul de referință al
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
Mihai Codreanu și Grigore T. Popa scot, începând cu luna ianuarie, revista lunară Însemnări ieșene. La moartea lui Garabet Ibrăileanu, Mihail Sadoveanu va evoca cu cuvinte elogioase personalitatea criticului de la revista Viața românească. * După anul 1947, scrisul său virează spre ideologia noului regim comunist, publicând opere afiliate curentului sovietic al realismului socialist, celebre fiind romanul Mitrea Cocor sau cartea de reportaje din URSS Lumina vine de la Răsărit. Ca recompensă pentru această orientare, devine președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale, funcția politică
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
neoficial, eram doi care hotăram ce trebuie făcut. Ați putea afirma că organizația era de inspirație legionară? Nu, nu aveam absolut nimic cu legionarii... De fapt, trebuie să recunosc că aproape nu știam aproape nimic despre Mișcarea Legionară sau despre ideologia ei, dacă se poate vorbi de o ideologie... Treceam pe lângă o cruce și așa, Întâmplător, tatăl meu mi-a zis: „Aici a fost Împușcat Popa Șapcă pentru că a fost legionar”... Dar trecuse pe lângă mine informația... Iar ceea ce Învățaserăm noi În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Ați putea afirma că organizația era de inspirație legionară? Nu, nu aveam absolut nimic cu legionarii... De fapt, trebuie să recunosc că aproape nu știam aproape nimic despre Mișcarea Legionară sau despre ideologia ei, dacă se poate vorbi de o ideologie... Treceam pe lângă o cruce și așa, Întâmplător, tatăl meu mi-a zis: „Aici a fost Împușcat Popa Șapcă pentru că a fost legionar”... Dar trecuse pe lângă mine informația... Iar ceea ce Învățaserăm noi În liceu era foarte puțin..., că era tratată fugitiv
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]