14,595 matches
-
Nicholas di Roma (română: Nicolae de Roma, n. 1875, d. 1960) a fost fiul Contelui Petru de Roma (greacă: Peter) și al Prințesei Maria Roma-Vogoridi. Prințul Nicolae a fost botezat în cinstea bunicului său matern Principele Nicolae Vogoride, Regent al Moldovei. Nicolae de Roma s-a născut la Brăila în Conacul Roma, de pe Moșia Viziru, în anul 1875, fiind al doilea copil al cuplului nobiliar Petru și Maria. La nașterea sa, fratele mai mare, Petru
Nicolas Conte de Roma () [Corola-website/Science/315903_a_317232]
-
medicali ai reginei Victoria, iar unchiul ei, Alfred Henry Garrod (1846-1879), a fost un fiziolog și zoolog cunoscut, profesor de fiziologie si anatomie comparată. Mama ei, Laura Elisabeth Smith, se trăgea și ea dintr-o familie de medici, bunicul din partea maternă fiind baronetul sir Thomas Smith, chirurg faimos în vremea sa. Doi frați ai ei, dr Alfred Noel Garrod și Lt.Thomas Martin Garrod au căzut în anii 1916-1917 în primul război mondial, iar cel de-al treilea frate, Lt.Basil
Dorothy Garrod () [Corola-website/Science/316517_a_317846]
-
spera un moștenitor. Totuși, trei ani mai târziu, mama Anei, Sofia de Mecklenburg, l-a născut pe viitorul Christian al IV-lea al Danemarcei. Ana împreună cu sora ei mai mare Elizabeth, a fost trimisă în Germania, la Güstrow, la bunicii materni, ducele și ducesa de Mecklenburg. În comparație cu curtea daneză, Güstrow i-a oferit Anei un mediu modest și stabil. De asemenea, și fratele lor Christian a fost trimis la Güstrow însă doi ani mai târziu, în 1579 Consiliul danez a cerut
Ana a Danemarcei () [Corola-website/Science/315098_a_316427]
-
țară din lume în care există această chemare. Valer Părău a organizat studioul teritorial Radio Maria inaugurat la Zalău pe 8 martie 2009. Radio Maria este perceput de oamenii simpli ca Radioul Preacuratei, ca pe un dar al iubirii sale materne. Devoțiunea fața de Fecioara Maria a determinat nenumărate persoane să colaboreze cu generozitate, dînd naștere primelor acțiuni de "voluntariat". Ascultătorii sunt cei care au finanțat răspândirea radioului, mai întâi în întreaga Italie, apoi în diferite țări ale lumii. Cu mijloace
Radio Maria () [Corola-website/Science/315215_a_316544]
-
la Baisy, un oraș din Brabant, actualmente în Belgia. Aparținea unei familii nobile considerate de contemporani drept , fapt justificat de înrudirea cu regii franci și de o strălucită linie de strămoși care guverna Lotharingia încă din anul 950. Bunicul său matern era Godefroy cel Bărbos, Duce de Lotharingia Superioară care, revoltat mai întâi împotriva suveranului Henric al III-lea al Sfântului Imperiu Roman, devine apoi timp de 10 ani un hotărât susținător al papalității, ca marchiz de Toscana, fratele său fiind
Godefroy de Bouillon () [Corola-website/Science/315253_a_316582]
-
și al Idei de Lorena. Ca cel de al doilea fiu, avea mai puține oportunități în viață decât fratele său mai mare și era predestinat unei cariere de cavaler în slujba unui nobil. Șansa lui a venit din partea unchiului din partea maternă, Godfroy cel Cocoșat, Duce de Lotharingia Inferioară, care a murit fără moștenitori și l-a numit pe Godfroy de Bouillon ca moștenitor la moartea sa, în februarie 1076. Ducatul era foarte important, fiind o zonă situată la frontiera Sfântului Imperiu
Godefroy de Bouillon () [Corola-website/Science/315253_a_316582]
-
în Ruklys și Rupeikis. În secolul al XIII-lea Lituania au avut puține contacte cu ținuturile străine. Numele lituaniene sunau obscur și nefamiliare pentru diferiți cronicari, care au modificat în așa fel încât să sune ca numele din limba lor maternă. Numele lui Mindaugas în texte istorice a fost înregistrat în diferite forme distorsionate: Mindowe în latină; Mindouwe, Myndow, Myndawe, și Mindaw în limba germană; Mendog, Mondog, Mendoch și Mindovg în poloneză; și Mindovg, Mindog și Mindowh în limba rusă, printre
Mindaugas () [Corola-website/Science/318525_a_319854]
-
perioada bizantină (denumită astfel din anul 1557 de către Hieronymus Wolf), dar și-a păstrat continuitatea funcției sale de capitală a unicului Imperiu Roman, cunoscut ca atare atât de supușii proprii, cât și de străini. Oricare l-ar fi fost limba maternă, locuitorii imperiului se auto-numeau "Romanoi" , adică "Romani" , pentru că în ochii lor Imperiul Roman era același chiar dacă pierduse partea apuseană și își continua existența numai în Răsărit. Termenul de "roman" s-a regăsit în vorbirea și s-a folosit de către toate
Istoria Istanbulului () [Corola-website/Science/318583_a_319912]
-
fiică a regelui Albert I al Belgiei și a soției lui, Ducesa Elisabeta de Bavaria. La naștere a deținut titlul de Prințesă de Saxa-Coburg și Gotha până când utilizarea titlului a fost întreruptă la sfârșitul Primului Război Mondial. A fost numită după bunica maternă, Infanta Maria José a Portugaliei. La 8 ianuarie 1930, s-a căsătorit la Roma cu Prințul Umberto, la acel moment, Prinț Moștenitor al Italiei din Casa de Savoia. A devenit Prințesă de Piedmont (în italiană: "Principessa di Piemonte"). Au avut
Marie-José a Belgiei () [Corola-website/Science/318664_a_319993]
-
lângă pat în memoria unei pasiuni pe care a avut-o pentru ea. Maria, la fel ca mama sa, era purtătoare a genei hemofiliei. Unul dintre frații mamei sale Alexandra și doi dintre nepoții acesteia ca și unul dintre unchii materni și doi copii ai unui văr primar aveau toți hemofilie, la fel ca și fratele Mariei, Alexei. În decembrie 1914 în timpul unei operații pentru îndepărtarea amigdalelor Maria a avut hemoragie potrivit mătușii paterne, Marea Ducesă Olga Alexandrovna a Rusiei, care
Maria Nicolaevna, Mare Ducesă a Rusiei () [Corola-website/Science/316001_a_317330]
-
a transformat-o într-o monarhie constituțională. Deviza sa a fost: "Dragostea poporului, puterea mea". Frederic s-a născut la Palatul Amalienborg ca fiu al lui Christian al VIII-lea al Danemarcei și al Ducesei Charlotte Frederica de Mecklenburg-Schwerin. Bunicii materni erau Friedrich Franz I, Mare Duce de Mecklenburg-Schwerin și Luise, Ducesă de Saxa-Gotha. Străbunicul patern era regele Frederic al V-lea al Danemarcei. Primele două căsnicii ale regelui s-au terminat cu scandal și divorț. Prima dată s-a căsătorit
Frederic al VII-lea al Danemarcei () [Corola-website/Science/316161_a_317490]
-
consacră patrimoniului universal de orice percepție și orientare. Marcel Aymé s-a născut în provincia mică într-o familie cu șase copii. A fost fiul unui potcovar. Orfan de mama de la vârsta de doi ani, a fost crescut de bunicii materni la Villiers-Robert-Jura. Va evocă acele locuri în românele sale. Odată cu dispariția bunicii sale, în 1910, a plecat să locuiască la o mătușa, care l-a înscris la Colegiul din Dole. A urmat Politehnica până în toamna anului 1919, când o epidemie
Marcel Aymé () [Corola-website/Science/316193_a_317522]
-
a Mariei Terezia a Austriei și de două ori nepoată a Mariei Antoinette, fiind nepoată pe linie paternă a lui Leopold al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman (fiul Mariei Tereza și fratele Mariei Antoaneta) și nepoată pe linie maternă a Maria Carolina a Austriei (fiica Mariei Tereza, sora Mariei Antoaneta). Încă din copilărie a învățat mai multe limbi străine. În plus față de limba ei maternă, germana, vorbea fluent engleza, franceza, italiana, latina și spaniola. La 11 martie 1810 arhiducesa
Marie Louise, ducesă de Parma () [Corola-website/Science/316178_a_317507]
-
Sfântului Imperiu Roman (fiul Mariei Tereza și fratele Mariei Antoaneta) și nepoată pe linie maternă a Maria Carolina a Austriei (fiica Mariei Tereza, sora Mariei Antoaneta). Încă din copilărie a învățat mai multe limbi străine. În plus față de limba ei maternă, germana, vorbea fluent engleza, franceza, italiana, latina și spaniola. La 11 martie 1810 arhiducesa în vârstă de 18 ani se căsătorește cu împăratul Franței, Napoleon. Napoleon voia să valideze și să-și legitimeze imperiul printr-o căsătorie cu un membru
Marie Louise, ducesă de Parma () [Corola-website/Science/316178_a_317507]
-
Danemarcei, o vedea devenit prințesă ereditară a Danemarcei și apoi regină a Danemarcei. Bunicii paterni ai Louisei au fost Prințul Frederic de Hesse (fratele mai mic al lui Wilhelm I, Elector de Hesse) și a Prințesa Caroline de Nassau-Usingen. Bunicii materni au fost Sophia Frederica de Mecklenburg-Schwerin și Frederic, Prinț al Danemarcei (uneori regent al Danemarcei și Norvegiei, fiul cel mic al regelui Frederic al V-lea al Danemarcei). Unhiul ei matern a fost regele Christian al VIII-lea al Danemarcei
Louise von Hessen-Kassel () [Corola-website/Science/316192_a_317521]
-
de Hesse) și a Prințesa Caroline de Nassau-Usingen. Bunicii materni au fost Sophia Frederica de Mecklenburg-Schwerin și Frederic, Prinț al Danemarcei (uneori regent al Danemarcei și Norvegiei, fiul cel mic al regelui Frederic al V-lea al Danemarcei). Unhiul ei matern a fost regele Christian al VIII-lea al Danemarcei care a domnit în perioada 1839-48 și care a fost pentru scurt timp și rege al Norvegiei (1814). Era foarte aproape în linia de succesiune urmând după câteva persoane ale casei
Louise von Hessen-Kassel () [Corola-website/Science/316192_a_317521]
-
strănepot al regelui Frederic al V-lea al Danemarcei, prin mama sa, Prințesa Louise Caroline de Hesse-Kassel, a cărei mamă a fost a treia fiică a regelui Frederic. Christian, orfan de mic, a crescut la domeniul regal sub tutela mătușii materne regina Maria Sofia de Hesse, soția regelui Frederic al VI-lea al Danemarcei. După căsătoria Louisei cu Christian, mama Louisei, fratele și surorile sale mai mari au renunțat la drepturile lor în favoarea Louisei și a soțului ei. Acum, soția prințului
Louise von Hessen-Kassel () [Corola-website/Science/316192_a_317521]
-
al Rusiei și al Marii Ducese Victoria Feodorovna (născută Prințesa Victoria Melita de Saxa-Coburg și Gotha). Bunicii paterni ai lui Vladimir au fost Marele Duce Vladimir Alexandrovici al Rusiei și Marea Ducesă Maria Pavlovna ("născută" Ducesa Marie de Mecklenburg-Schwerin). Bunicii materni au fost Alfred, Duce de Saxa-Coburg și Gotha și Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei. Familia lui Vladimir a fugit în Finlanda după Revoluția Rusă din 1917. Au părăsit Finlanda în 1920 și s-au mutat la Coburg, în Germania
Vladimir Kirillovici, Mare Duce al Rusiei () [Corola-website/Science/320049_a_321378]
-
mutat în Austria, lângă granița cu Liechtenstein. A încercat să treacă frontiera, dar nici Liechtenstein, nici Elveția nu i-au emis viză de ieșire, așa că a rămas în Austria, unde a trăit în zona de ocupație americană. Mai târziu, mătușa maternă a lui Vladimir, Infanta Beatrice de Orléans-Borbon, i-a asigurat viză spaniolă, astfel că s-a mutat la Sanlúcar de Barrameda, în Andaluzia. După război a locut în principal la Madrid, făcând vizite frecvente la proprietatea sa din Bretania, precum și
Vladimir Kirillovici, Mare Duce al Rusiei () [Corola-website/Science/320049_a_321378]
-
2004. A participat la „The Stanway School” în oraș. L-a 17 ani s-a transferat la Ipswich Town că stagiar. În acelați timp el fiind selecțonat să reprezinte Irlanda de Nord la nivelul sub-18, calificându-se prin virtutea faptului că bunicul matern să născut în țară. "Correct aș of the end of the 2008-09 season"
Adam Miller () [Corola-website/Science/320078_a_321407]
-
1673. Înainte de căsătorie, era cunoscută la curte că "Mademoiselle de Nantes". Louise Françoise s-a născut la Tournai la 1 iunie 1673 în timp ce părinții ei, regele Ludovic al XIV-lea și Françoise-Athénais de Rochechouart erau într-o campanie militară; mătușa maternă, marchiza de Thianges, era acolo, de asemenea. După întoarcerea de la Tournai, părinții ei au plasat-o pe ea și pe frații mai mari în grija uneia dintre cunoștințele mamei sale, văduva Madame Scarron (viitoarea metresa a regelui). La 19 decembrie
Louise-Françoise de Bourbon () [Corola-website/Science/320156_a_321485]
-
ajutată de faptul că ea crescând în Țările de Jos (unde părinții ei și-au petrecut ultimele câteva decenii ale vieții lor) era bine cunoscută vărului ei regele William și era capabilă să vorbească fluent cu el în limba lui maternă. La un an după întâlnirea lor, Parlamentul Angliei a trecut "Act of Settlement 1701" declarând că în lipsa unor moștenitori legitimi de la Anne sau William al III-lea, coroanele Angliei și Scoției vor trece prințesei și moștenitorilor ei. Sofia a fost
Sofia de Hanovra () [Corola-website/Science/320271_a_321600]
-
Isabelle d'Orléans. Hélène a fost sora cu Amélie, regină a Portugaliei, Prințesa Isabelle de Orléans și Ferdinand, Duce de Montpensier. Tatăl ei a fost nepotul regelui Ludovic Filip I al Franței și moștenitorul aparent din 1842 până în 1848. Bunicii materni au fost Antoine, Duce de Montpensier și Infanta Luisa Fernanda a Spaniei. Părinții Hélènei aveau mari speranțe că ea se va căsători cu un moștenitor al unui tron. Ceilalți frați ai ei se căsătoriseră bine; sora ei mai mare Amélie
Prințesa Hélène de Orléans () [Corola-website/Science/320268_a_321597]
-
Orléans și "Prințesă de Orléans" prin naștere. A fost soția regelui Carlos I al Portugaliei și era cunoscută de poporul ei sub numele de "Maria Amélia". Bunicii paterni au fost Prințul Ferdinand-Filip al Franței și Ducesa Helen de Mecklenburg-Schwerin. Bunicii materni au fost Antoine, Duce de Montpensier și Infanta Luisa Fernanda a Spaniei. Bunicul patern și cel matern au fost frați, ambii fii ai regelui Ludovic-Filip al Franței și ai reginei Maria Amalia a celor Două Sicilii. La 22 mai 1886
Amélie de Orléans () [Corola-website/Science/320267_a_321596]
-
cunoscută de poporul ei sub numele de "Maria Amélia". Bunicii paterni au fost Prințul Ferdinand-Filip al Franței și Ducesa Helen de Mecklenburg-Schwerin. Bunicii materni au fost Antoine, Duce de Montpensier și Infanta Luisa Fernanda a Spaniei. Bunicul patern și cel matern au fost frați, ambii fii ai regelui Ludovic-Filip al Franței și ai reginei Maria Amalia a celor Două Sicilii. La 22 mai 1886, Amélie s-a căsătorit cu Carlos, Peinț Regal al Portugaliei. El era fiul cel mare al regelui
Amélie de Orléans () [Corola-website/Science/320267_a_321596]