14,766 matches
-
străduit inutil să împingă ușa care a rămas blocată de presiunea copiilor cuprinși de panică. Știrea a făcut înconjurul lumii și de peste hotare (Europa, SUA) au venit tone de ajutoare. La înmormântarea celor peste o sută de copii a venit Regina Maria și regele copil Mihai. O lungă perioadă de timp, în sat nu au mai avut loc nunți, botezuri, cumetrii sau alte petreceri. Cele 116 suflete care au pierit în flăcări sunt pomenite anual în Săptămâna Luminată. Pe locul bisericii
Incendiul de la biserica din Costești, Argeș () [Corola-website/Science/335043_a_336372]
-
centrul comunității georgiene din Ierusalim și a fost locuită de numeroși călugări veniți din Georgia. Între ei s-a aflat și Șota Rustaveli, poetul național al Georgiei, membru al unei familii princiare georgiene care fusese la un moment dat trezorierul reginei Tamara a Georgiei. După legendă, Rustaveli a fost nevoit să fugă din Georgia în anul 1185 dupa ce a fost acuzat de a fi întreținut o relație interzisă cu regina Tamara. El s-a stabilit în Mănăstirea Sfintei Cruci pentru
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
familii princiare georgiene care fusese la un moment dat trezorierul reginei Tamara a Georgiei. După legendă, Rustaveli a fost nevoit să fugă din Georgia în anul 1185 dupa ce a fost acuzat de a fi întreținut o relație interzisă cu regina Tamara. El s-a stabilit în Mănăstirea Sfintei Cruci pentru o lungă vreme, timp în care a scris renumitul său poem „Viteazul în blană de tigru” și a pictat picturi murale. O legendă georgiană susține ca după ultima dorință a
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
Tamara. El s-a stabilit în Mănăstirea Sfintei Cruci pentru o lungă vreme, timp în care a scris renumitul său poem „Viteazul în blană de tigru” și a pictat picturi murale. O legendă georgiană susține ca după ultima dorință a reginei Tamara, i-au fost pregătite zece sicrii, care au fost trimise în mai multe locuri din lume, unul din ele fiind , fără ca lumea să știe în care din ele se aflau cu adevărat rămășitele ei pământești. Din acest motiv Mănăstirea
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
în mai multe locuri din lume, unul din ele fiind , fără ca lumea să știe în care din ele se aflau cu adevărat rămășitele ei pământești. Din acest motiv Mănăstirea Crucii din Ierusalim este socotită drept un posibil loc al mormântului reginei Tamara. Patru ani după cucerirea Ierusalimului de către cruciați povestește pelerinul Saewulf din Anglia ca mănăstirea este „onorabilă și frumoasă”, și că a fost „distrusă în trecut de către păgâni”. Un document cruciat din anul 1177 menționează că Regii cruciați ai Ierusalimului
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
sfârșitul anilor ’20. Take Ionescu și Adina Olmazu nu au avut copii, dar există surse conform cărora actorul Mircea Șeptilici ar fi fost fiul natural al ilustrului politician. După moartea lui Take Ionescu, Adina a devenit doamnă de onoare a Reginei Maria, calitate în care a servit până în anul 1929, când s-a recăsătorit a treia oară. Adina Ionescu a încetat din viață la București în 1975 la vârsta de 84 de ani. În 1929 s-a recăsătorit cu principele polonez
Biografia lui Take Ionescu () [Corola-website/Science/335149_a_336478]
-
Duce Vladimir Kirillovici al Rusiei, șeful Casei Imperiale a Rusiei, și a Leonidei Georgievna, Mare Ducesă a Rusiei|Prințesei Leonida, care aparținea nobilimii georgiene-poloneze. Bunicii paterni au fost Marele Duce Kiril Vladimirovici al Rusiei și Marea Ducesă Victoria Fiodorovna (sora reginei Maria a României). Nașul ei a fost Prințul Nicolae al României iar nașa, regina Ioana a Bulgariei. Maria a fost educată la Madrid și Paris, înainte să studieze istoria și literatura rusă la Universitatea Oxford. La 23 decembrie 1969, la
Maria Vladimirovna, Mare Ducesă a Rusiei () [Corola-website/Science/335217_a_336546]
-
Mare Ducesă a Rusiei|Prințesei Leonida, care aparținea nobilimii georgiene-poloneze. Bunicii paterni au fost Marele Duce Kiril Vladimirovici al Rusiei și Marea Ducesă Victoria Fiodorovna (sora reginei Maria a României). Nașul ei a fost Prințul Nicolae al României iar nașa, regina Ioana a Bulgariei. Maria a fost educată la Madrid și Paris, înainte să studieze istoria și literatura rusă la Universitatea Oxford. La 23 decembrie 1969, la atingerea majoritate ei dinastic, Maria a jurat loialitate față de tatăl ei, Rusiei, și să
Maria Vladimirovna, Mare Ducesă a Rusiei () [Corola-website/Science/335217_a_336546]
-
ca moștenitoare prezumtivă. La 22 septembrie 1976, la Madrid, ea s-a căsătorit cu Prințul Franz Wilhelm al Prusiei, vărul ei de gradul al treilea. El era strănepot al ultimului împărat al Germaniei, Wilhelm al II-lea și stră-stră-strănepot al reginei Victoria. Franz Wilhelm s-a converttit la credința ortodoxă înainte de nuntă, luând numele de Mihail Pavlovici și primind titlul de Mare Duce al Rusiei de la tatăl Mariei. Cuplul s-a separat în 1982, la un an după nașterea singurului lor
Maria Vladimirovna, Mare Ducesă a Rusiei () [Corola-website/Science/335217_a_336546]
-
însărcinată, însă în noiembrie 1286 orice speranță de a avea un fiu era imposibilă. În consecință, în Tratatul de la Salisbury, Gardienii Scoției au recunoscut-o pe nepoata în vârstă de trei ani a lui Alexandru, Margareta I a Scoției, ca regină a Scoției. Margareta a rămas în regatul tatălui ei din Norvegia până în toamna anului 1290, când a fost trimisă în Scoția. Cu toate acestea, Margareta a murit pe drum, în Orkney, neavând să pună niciodată piciorul pe pământul scoțian și
Lista monarhilor scoțieni () [Corola-website/Science/335235_a_336564]
-
până în toamna anului 1290, când a fost trimisă în Scoția. Cu toate acestea, Margareta a murit pe drum, în Orkney, neavând să pună niciodată piciorul pe pământul scoțian și fără să fie încoronată vreodată. Prin urmare, uneori nu este considerată regină de către naționaliști. Primul Interregnum a avut loc între 1290 și 1292 de către Gardienii Scoției, conducătorii de facto ai Scoției. Pe parcursul multor ani a minorității din istoria Scoției, au existat mai mulți gardieni ai Scoției și postul a fost o caracteristică
Lista monarhilor scoțieni () [Corola-website/Science/335235_a_336564]
-
populației care favoriza Calvinismul și dezaproba religia catolică. Aceasta a fost forțată să abdice și să fugă în Anglia, unde a fost închisă în castele și conace diferite timp de 18 ani, iar ulterior a fost executată pentru trădare împotriva reginei Elisabeta I. La abdicarea ei, fiul său, conceput cu un membru al familiei Stuart, a devenit rege. Staurții din Lennox au fost o ramură junioară a familiei Stuart; nu erau descendenți direcți pe linie masculină cu Robert al II-lea
Lista monarhilor scoțieni () [Corola-website/Science/335235_a_336564]
-
a Angliei. O încercare de a restabili un imperiu colonial scoțian prin intermediul sistemului Darien, în rivalitate cu cel al Angliei, nu a reușit, lăsând nobilii scoțieni în stare de faliment după ce aceștia au riscat finanțand. Aceasta a coincis cu aderarea reginei Anna a Marii Britanii, fiica lui Iacob al VII-lea. Anna a avut mai mulți copii, dar nici unul dintre aceștia nu au supraviețuit, lăsând ca moștenitor al său un frate vitreg, Iacob, apoi a plecat în Franța, trăind în exil. Englezii
Lista monarhilor scoțieni () [Corola-website/Science/335235_a_336564]
-
Scoției și Iacob al III-lea al Angliei și Irlandei. A continuat să pretindă tronul toată viața sa, chiar și după ce Regatele Angliei și Scoției s-au unit sub Regatul Marii Britanii. În 1715, la un an după moartea surorii sale, regina Anna și a vărului său, George de Hanovra, Iacob s-a întors în Scoția încercând să pretindă tronul. A eșuat și a fost nevoit să fugă de pe continent. O a doua încercare a fiului său, Carol, în numele tatălui său, în
Lista monarhilor scoțieni () [Corola-website/Science/335235_a_336564]
-
pretenții la tron din 1807. Legea Uniunii au fost două acte parlamentare în timpul anului 1706 până în 1707 de către Parlamentul Angliei și Parlamentului Scoției, punand în aplicare condițiile Tratatului de Uniune, încheiat la 22 iulie 1706, în urma negocierilor prelungite între comisarii reginei Anne, reprezentânt ambele parlamente. Actele reprezentau Regatul Angliei și Regatului Scoției unite sub Regatul Marii Britanii. Scoția și Anglia au împărtit un monarh comun de la Uniunea coroanelor în 1603, atunci când Iacob al VI-lea, regele Scotiei, a moștenit tronul englez de la
Lista monarhilor scoțieni () [Corola-website/Science/335235_a_336564]
-
parlamente. Actele reprezentau Regatul Angliei și Regatului Scoției unite sub Regatul Marii Britanii. Scoția și Anglia au împărtit un monarh comun de la Uniunea coroanelor în 1603, atunci când Iacob al VI-lea, regele Scotiei, a moștenit tronul englez de la verișoara sa primară, regina Elisabeta I a Angliei. Deși descris ca o Uniune de coroane, înaintea Actelor Uniunii din 1707, coroanele celor două regate separate au stat pe acelasi cap. Deși au fost făcute trei încercări nereușite (în 1606, 1667, și 1689) pentru a
Lista monarhilor scoțieni () [Corola-website/Science/335235_a_336564]
-
câmpul de luptă 24. În măruntaie 25. Poarta întunericului 26. Reuniunea 27. Ospățul dintre lumi 28. Tatăl 29. Lupta proștilor 30. Exterminarea din Ishval 31. Promisiunea făcută pentru 520 de cenți 32. Fiul Președintelui 33. Zidul Nordic din Briggs 34. Regina Gheții 35. Forma țării 36. Portret de familie 37. Primul Homunculus 38. Înfruntarea din Baschool 39. Visând cu ochii deschiși 40. Homunculus 41. Iadul 42. Semnele unui contraatac 43. O mușcătură de furnică 44. Intensitate maximă 45. Ziua promisă 46
Lista episoadelor din Fullmetal Alchemist: BrOtherhood () [Corola-website/Science/335267_a_336596]
-
live la Festivalul Apei de la Kings Castle, Stockholm și a lansat un single de caritate, cu un cover după piesa lui Julian Lennon "Saltwater". Toate încasările au fost donate în scopuri caritabile. În 1993, la a 50-a aniversare a reginei Silvia, Frida a fost rugată să interpreteze "Dancing Queen" pe scenă, așa cum o făcuse și grupul ABBA, când regele și regina s-au căsătorit. Frida a luat legătura cu The Real Group și împreună au interpretat melodia pe scena Operei
Anni-Frid Lyngstad () [Corola-website/Science/335273_a_336602]
-
Julian Lennon "Saltwater". Toate încasările au fost donate în scopuri caritabile. În 1993, la a 50-a aniversare a reginei Silvia, Frida a fost rugată să interpreteze "Dancing Queen" pe scenă, așa cum o făcuse și grupul ABBA, când regele și regina s-au căsătorit. Frida a luat legătura cu The Real Group și împreună au interpretat melodia pe scena Operei din Stockholm, în fața regelui și reginei. Prim-ministrul suedez de la acea vreme, Ingvar Carlsson, prezent și el în acea seară, a
Anni-Frid Lyngstad () [Corola-website/Science/335273_a_336602]
-
să interpreteze "Dancing Queen" pe scenă, așa cum o făcuse și grupul ABBA, când regele și regina s-au căsătorit. Frida a luat legătura cu The Real Group și împreună au interpretat melodia pe scena Operei din Stockholm, în fața regelui și reginei. Prim-ministrul suedez de la acea vreme, Ingvar Carlsson, prezent și el în acea seară, a spus că a fost o idee ingenioasă interpretarea piesei "Dancing Queen" a cappella. Interpretarea a fost filmată de televiziunea suedeză și poate fi văzută pe
Anni-Frid Lyngstad () [Corola-website/Science/335273_a_336602]
-
a fost o căbănuță din lemn, construită în 1898, în pădurea de lângă Castelul Peleș din Sinaia, la înălțimea de 8 m de la sol, între niște brazi falnici, la cererea viitoarei regine Maria a României pe când aceasta avea 21 de ani și era încă principesă de coroană. La cererea unchiului său, regele Carol I al României, principesa a organizat acolo ceaiuri pentru oaspeții pe care regele îi considera mai pretențioși. Printre care
Cuibul Prințesei () [Corola-website/Science/335333_a_336662]
-
necesar pentru a pregăti feluri de mâncare simple și făcut ceaiul. Salonul era mobilat atractiv, cu cărți din abundență pe rafturi, materiale de desenat și pictat, etc., care puteau fi găsite întotdeauna acolo. În biografia sa, intitulată „Povestea vieții mele”, regina Maria descria astfel acest „cuib”: Realizarea practică i-a fost încredințată arhitectului regal, André Lecomte du Noüy, ajutat de Karel Líman, arhitectul castelului Peleș. Întreaga construcție a fost terminată în patru luni, inaugurarea făcându-se în iulie 1898. Construcția a
Cuibul Prințesei () [Corola-website/Science/335333_a_336662]
-
schimb mai există astăzi instrumente care datează din perioada cuprinsă între 1538 (primul violoncel produs de Amati, intitulat "Regele") și 1574. Cele mai multe datează din 1560, un set pentru o întreagă orchestră de 38 de membri comandată de Catherine de Medici, regina regentă a Franței și poartă decorațiuni franceze pictate de mână în aur ce includeau deviza și stema fiului ei, Carol al IX-lea al Franței. Din cele 38 de instrumente comandate Amati a creat viori în două dimensiuni, viole în
Amati () [Corola-website/Science/331542_a_332871]
-
din pielea deținuților uciși cu tatuaje distinctive. Ea era cunoscută sub numele de "Vrăjitoarea de la Buchenwald" ("Die Hexe von Buchenwald") de către deținuții din cauza presupusei sale cruzimi și desfrânării față de deținuți. Ea, de asemenea, a mai fost numită "Bestia de la Buchenwald", "Regina de la Buchenwald", "Vrăjitoarea Roșie de la Buchenwald", "Văduva Măcelarului" și "Curva de la Buchenwald." a fost închisă înainte de 1944, atunci când a fost achitată din lipsă de probe, dar soțul ei a fost găsit vinovat și condamnat la moarte de către un tribunal SS
Ilse Koch () [Corola-website/Science/331554_a_332883]
-
martie 1909, a fost solista concertului organizat de "Societatea Studențească Petru Maior" din Budapesta, concert cu un larg ecou în capitala Ungariei. În anul 1909 l-a cunoscut la Sinaia pe George Enescu care i-a mijlocit accesul în intimitatea reginei Elisabeta (Carmen Sylva), devenind "Doamnă de onoare" a acesteia, calitate în care cânta la Reuniunile muzicale ale acesteia. La 28 decembrie 1909 a susținut un mare concert la Ateneul Român unde, acompaniată la pian de George Enescu și Th. Fucs
Veturia Goga () [Corola-website/Science/331550_a_332879]