19,447 matches
-
forma ca principiu și ca proiecție a voinței de limitare. Privirea, care conține în sine germenele departelui, este o trădare potențială a formei; pentru a percepe forma trebuie să rămâi în proximitatea ei. Și tocmai de aceea tactilul, singurul dintre simțuri care se naște prin anularea oricărei distanțe, prin contact, reprezintă suprema fidelitate față de formă; nu văzul, ci atingerea îi dă corpului o certitudine de existență. Însă când această căutare a formei devine o obsesie („caut forma în tot ce fac
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
idei care a întemeiat modernitatea, „o fenomenologie a profunzimii întreprinse din perspectiva suprafeței“. Suntem ființe ale absconsului și sublimului, dar avem nevoie — pentru propria noastră propulsie — de familiaritatea lipsită de frivolitate a tot ce e „jos“ și ne cade sub simțuri. Ambiguitatea noastră se bazează pe însăși ambiguitatea simbolurilor pe care le folosim la tot pasul: ne despărțim în permanență de sensibil rămânând în același timp prizonierii bogăției a cărei natură precară am denunțat-o. Scrise, după cum spune autorul, într-o
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
frecvent la pacienții care absorb medicamentul mai bine. Depresia plachetelor (de unde tendința de sânge rare) este cea mai serioasă consecință a toxicității. Se pot produce anemie și leucopenie. Alte efecte adverse mai puțin grave sunt tulburări gastrointestinale, cefalee, modificări ale simțului gustativ. Supradozajul accidental la copil produce vărsături, tremor, convulsii, precum și depresie a măduvei osoase. Toți pacienții tratați cu Pirimetamină ar trebui supravegheați bisăptămânal din punct de vedere al numărului de celule sangvine din periferie și al numărului de plachete. Efectele
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
Un număr de 20 de pacienți cu diferite tipuri de boli neoplazice mult avansate au fost tratați i.v. cu doze zilnice variind între 5-160 mg/kg. Doza de 35 mg/kg produce vasospasm local, senzație de frig, modificări ale simțului gustativ, vertij, amețeli, roșeața feței, lăcrimarea ochilor, tuse, vărsături, diaree și anorexie. Nu s-au observat toxicitate hematologică, modificări EKG sau afectare funcțională hepatică sau renală. Alte medicamente Trimetoprim + Sulfametoxazol În ciuda succeselor raportate în tratamentul toxoplasmozei cu această combinație, trimetoprimul
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
ÎNAINTE (la prima ediție) Noile achiziții ale științelor fundamentale și ale tehnicii moderne, limitele cunoașterii medico chirurgicale se extind considerabil față de trecut când simțul clinic și constatarea procesului anatomo-patologic constituiau elemente de bază pentru tratamentul curativ, cu toate inconvenientele sale. Astăzi patologia funcțională, biochimică, metabolică bazată pe explorări funcționale și imagistice de o acuratețe deosebită, permit depistarea cât mai precoce a numeroase stări patologice
INTRODUCERE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1178]
-
de muncă, deși dispun de curiozitatea și dinamismul specific vârstei lor și sunt capabili să execute orice lucruri. Unii dintre ei sunt indiferenți față de îndatoririle școlare și casnice și, lipsiți de interes. Alții sunt lipsiți de amor propriu, dar posedă simțul datoriei. In priomul caz, se poate face apel la amorul propriu, spre a se dezvolta la copil plăcerea de a munci, în al doilea caz, se va recurge la stimularea simțului datoriei. Lenea pasageră este dobîndită prin modificări psihice specifice
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
interes. Alții sunt lipsiți de amor propriu, dar posedă simțul datoriei. In priomul caz, se poate face apel la amorul propriu, spre a se dezvolta la copil plăcerea de a munci, în al doilea caz, se va recurge la stimularea simțului datoriei. Lenea pasageră este dobîndită prin modificări psihice specifice anumitor vârste (perturbări ale pubertății, sexualitate precoce, onanism, infantilism) și, mai ales, prin erori de educație în mediul familial și școlar, fenomene întâlnite la peste 50% din copiii aparținând acestei categorii
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
și Enciclopedică, București, 1981 footnote> . Scăderile și greșelile educative ale mamei, în prima copilărie, au cea mai mare însemnătate patogenă indiferent de R.Vincent apud V.Preda Profilația delincvenței și reintegrarea socială, motivarea lor (muncă, boli, indiferență, nepricepere, scăderi ale simțului matern), deoarece privează pe copil de afecțiunea echilibrantă pe care o reclamă dezvoltarea sa. Lipsa de afecțiune creează sechele caraceriale care pot fi reversibile numai dacă greșeala mamei este îndreptată la vreme. Altfel, devierile se pot structura în forme stabile
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
cu toate celelalte, să nu fie izolate, juxtapuse; să coreleze cu valorile morale; să aibă elemente de specificitate și unicitate. Lista trăsăturilor fundamentale de caracter variază de la autor la autor, dar foarte des întâlnite sunt: conștiința de sine, conștiința morală (simțul răspunderii), capacitatea de înfrânare, perseverența, curajul, tendința spre dominanță sau supunere. O trăsătură fundamentală a caracterului este pregnanța sau integrarea sa, care exprimă contrastul dintre un caracter ferm și unul oscilant, al unui om cu o conduită plină de contraste
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
ceea ce în popor se blamează.Cauzele originare ale acestor defecte morale țin cu deosebire de lipsurile din educația în families au în mediul macrosocial al evoluției copilului și tânărului. Iată de ce se impune ca principală valoare în educația morală formarea simțului măsurii și al echilibrului, al generozității și cumpătării, al răbdării și abstinenței necesare, al amânării și proiectării soluționării ordonate a unor trebuințe. Stăpânirea de sine presupune ordonare și măsură în toate laturile care traduc mobilurile interne ale comportării noastre. Ea
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Minister; reorganizează activitatea bibliotecii. Lui i se atribuie: • Mutarea bibliotecii în localul noii Universități înființate (actuala sala de lectură a Universității Tehnice Gh. Asachi) • Numește instituția Biblioteca Ulpia , proiectându-i și un sigiliu”cel mai potrivit cu demnitatea așezământului și cu simțul patriotismului”(<footnote POPESCU, Nicoleta ; PAPUC, Liviu; TĂTĂRUCĂ, Radu: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, BCU, Iași, 1989 p.130-141 footnote>) • Verificarea de către bibliotecari a tuturor tipografiilor și a condicelor, pentru a constata corectitudinea în privința expedierii către bibliotecă a exemplarelor din depozitul
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
jocuri pentru escaladare. 2. Jocuri pentru formarea și perfecționarea deprinderilor motrice specifice diferitelor ramuri de sport: fotbal, handbal, baschet, volei, judo, schi, etc. 3. Jocuri pentru sensibilizarea motrică și dezvoltarea calităților motrice de bază: de orientare în spațiu, pentru dezvoltarea simțului ritmului, pentru dezvoltarea simțului echilibrului, pentru dezvoltarea vitezei, pentru dezvoltarea îndemânării, pentru dezvoltarea forței. 4. Jocuri pentru educarea atenției. În concluzie nu se poate vorbi despre o clasificare universală a jocurilor de mișcare, ceea ce face ca lucrările consacrate jocurilor de
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
Jocuri pentru formarea și perfecționarea deprinderilor motrice specifice diferitelor ramuri de sport: fotbal, handbal, baschet, volei, judo, schi, etc. 3. Jocuri pentru sensibilizarea motrică și dezvoltarea calităților motrice de bază: de orientare în spațiu, pentru dezvoltarea simțului ritmului, pentru dezvoltarea simțului echilibrului, pentru dezvoltarea vitezei, pentru dezvoltarea îndemânării, pentru dezvoltarea forței. 4. Jocuri pentru educarea atenției. În concluzie nu se poate vorbi despre o clasificare universală a jocurilor de mișcare, ceea ce face ca lucrările consacrate jocurilor de mișcare să poarte diferite
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
și estetice (suplețe, eleganță); formarea unor trăsături de personalitate: caracter (fermitate, spirit de decizie), aptitudini (creativitate); aplicarea în condiții de întrecere a deprinderilor acumulate; formarea capacității de a utiliza în mod creator cunoștințele și deprinderilor motrice asimilate; educarea și formarea simțului sportivității, cinstei, corectitudinii, fair play-ului. Obiectivele cu funcții sociale: stimularea interesului copiilor pentru o anumită disciplină sportivă; transferul unui sistem de valori din activitatea sportivă în plan social; crearea motivației durabile pentru practicarea sportului. Iată motivul pentru care aceste
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
parametri privind pregătirea fizică, tehnicotactică, psihică și teoretică. Deși, la vârsta de 6-9 ani, copii nu sunt încadrați într-o pregătire sportivă specializată, diferențiată pe componentele antrenamentului, putem desprinde următoarele obiective: I. Din punct de vedere fizic: formarea și dezvoltarea simțului echilibrului și orientării în spațiu; formarea simțului ritmului mișcării; dezvoltarea mobilității coloanei vertebrale; dezvoltarea îndemânării și coordonării mișcărilor corpului și ale segmentelor. II. din punct de vedere tehnic: învățarea pozițiilor fundamentale și a deplasărilor pe saltea; formarea simțului adversarului și
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
teoretică. Deși, la vârsta de 6-9 ani, copii nu sunt încadrați într-o pregătire sportivă specializată, diferențiată pe componentele antrenamentului, putem desprinde următoarele obiective: I. Din punct de vedere fizic: formarea și dezvoltarea simțului echilibrului și orientării în spațiu; formarea simțului ritmului mișcării; dezvoltarea mobilității coloanei vertebrale; dezvoltarea îndemânării și coordonării mișcărilor corpului și ale segmentelor. II. din punct de vedere tehnic: învățarea pozițiilor fundamentale și a deplasărilor pe saltea; formarea simțului adversarului și al momentelor favorabile pentru acțiunile de dezechilibrare
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
și dezvoltarea simțului echilibrului și orientării în spațiu; formarea simțului ritmului mișcării; dezvoltarea mobilității coloanei vertebrale; dezvoltarea îndemânării și coordonării mișcărilor corpului și ale segmentelor. II. din punct de vedere tehnic: învățarea pozițiilor fundamentale și a deplasărilor pe saltea; formarea simțului adversarului și al momentelor favorabile pentru acțiunile de dezechilibrare (împingeri, tracțiuni, torsionări); însușirea capacității e autoasigurare în urma diferitelor căderi; cunoașterea pozițiilor de bază la sol; însușirea principalelor forme de mobilizare III. din punct de vedere teoretic: însușirea noțiunilor de bază
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
În timpul jocului copii trebuie să fie în contact doar cu pieptul, se va evita menținerea capului înainte sau a spatelui în extensie. Lupta determină dezvoltarea forței musculaturii spatelui și a echilibrului. “Duelul urșilor” obișnuiește copii cu senzațiile de dezechilibrare, cu „simțul” adversarului în timpul luptei, în special la procedeele de șold. PRINDE ADVERSARUL DE MIJLOC / II,III / forță, îndemn./ brațe, trunchi / O Goshi, Uki Goshi / Combatanții sunt unul înaintea celuilalt, la o distanță egală cu lungimea unui braț. Scopul jocului este de
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
unui anumit număr de puncte sau o anumită perioadă de timp. Jocul determină dezvoltarea forței musculaturii centurii scapulo humerale și a musculaturii spatelui, dezvoltarea îndemnării și a echilibrului. În același timp se dezvoltă mobilitatea încheieturii mâinii și contribuie la formarea simțului adversarului. Jocul demonstrează copiilor că se poate câștiga chiar cu un adversar mai puternic, folosinduse de forța lui, deoarece în momentul în care un jucător trage, celălalt împinge și invers. Acest principiu stă la baza execuției procedeelor, în timpul luptei, în
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
voie să se aplece și nici să îndoaie brațele. Dacă reușește să tragă partenerul să ajungă cu ambele picioare în propriu teren are un punct. Exercițiul dezvoltă forța antebrațului, cât și forța generală. De asemenea, jocul formează deprinderi legate de „simțul” adversarului în faza de încărcare a unui procedeu de aruncare. Variantă Tot din poziția, stând spate în spate, cu același baston folosit la jocul anterioare, dar cu mâinile apucat de baston de la spate, cei doi jucători se trag unul pe
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
cu partener. Din aceste considerente putem afirma că exercițiile cu partener, indiferent de conținutul acestora, reprezintă unul dintre mijloacele de bază din cadrul antrenamentului din judo. Utilizarea îndelungată a exercițiilor cu partener determină formarea unor deprinderi specifice cum ar fi: a). simțul partenerului; b). raportarea propriei poziții la partener; c). formarea încrederi în partener; d). formarea unei imagini obiective despre sine; e). influențarea dozării efortului; f). posibilitatea lucrului frontal etc. a). Simțul partenerului este un termen similar cu expresii folosite în jocurile
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
partener determină formarea unor deprinderi specifice cum ar fi: a). simțul partenerului; b). raportarea propriei poziții la partener; c). formarea încrederi în partener; d). formarea unei imagini obiective despre sine; e). influențarea dozării efortului; f). posibilitatea lucrului frontal etc. a). Simțul partenerului este un termen similar cu expresii folosite în jocurile sportive ca „simțul mingii”, „simțul porții”. De fapt, această deprindere îți oferă posibilitatea de a intui mișcările adversarului în timpul luptei, de a-ți poziționa corpul astfel încât să împiedici o aruncare
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
raportarea propriei poziții la partener; c). formarea încrederi în partener; d). formarea unei imagini obiective despre sine; e). influențarea dozării efortului; f). posibilitatea lucrului frontal etc. a). Simțul partenerului este un termen similar cu expresii folosite în jocurile sportive ca „simțul mingii”, „simțul porții”. De fapt, această deprindere îți oferă posibilitatea de a intui mișcările adversarului în timpul luptei, de a-ți poziționa corpul astfel încât să împiedici o aruncare (proiectare), de poziția optimă din care poate fi atacat. Acest simț al adversarului
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
poziții la partener; c). formarea încrederi în partener; d). formarea unei imagini obiective despre sine; e). influențarea dozării efortului; f). posibilitatea lucrului frontal etc. a). Simțul partenerului este un termen similar cu expresii folosite în jocurile sportive ca „simțul mingii”, „simțul porții”. De fapt, această deprindere îți oferă posibilitatea de a intui mișcările adversarului în timpul luptei, de a-ți poziționa corpul astfel încât să împiedici o aruncare (proiectare), de poziția optimă din care poate fi atacat. Acest simț al adversarului conduce până la
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
sportive ca „simțul mingii”, „simțul porții”. De fapt, această deprindere îți oferă posibilitatea de a intui mișcările adversarului în timpul luptei, de a-ți poziționa corpul astfel încât să împiedici o aruncare (proiectare), de poziția optimă din care poate fi atacat. Acest simț al adversarului conduce până la aprecierea greutății corporale, a stilului de luptă, a calităților dominante la acesta, iar după perioade îndelungate, chiar la determinarea unor trăsături de personalitate. b). Contactul direct cu adversarul ne oferă informații și de despre poziția propriului
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]