14,769 matches
-
obține o viață dedicată, e suficient să se menționeze zelul național care animă un autor, fără să se precizeze particularitatea sa. În acest cadru, nu ar avea niciun sens figura unui scriitor care să elaboreze, plecând de la particularitățile propriei vieți sufletești, o versiune singularizată a aspirației naționale. Pentru universul naționalist o căutare de sine care să aspire la identificarea unei chemări este inutilă. Și în realitate, figura interiorității diferențiate - care participă chiar prin diferențierea sa la constituirea unei misiuni - e foarte
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
renunțării la chemarea teologică în favoarea celei literare și alegerea unei existențe precarizate în marginea societății. Ceea ce e particular aici e faptul că Maiorescu alege să "ancheteze" folosind literatura lui Popovici Bănățeanu ca să obțină răspunsuri: acumulează poezii ca și cum ar recompune documente sufletești. Aflând că a fost îndrăgostit, criticul vrea să evalueze intensitatea sentimentului: Firește așa trebuia să scrie pedagogul; dar firește așa trebuia să facă poetul, fiecare după menirea lui în lume. Și ce puternică a fost simțirea junelui teolog, lumească, nu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lume. Și ce puternică a fost simțirea junelui teolog, lumească, nu e vorba, dar sfântă, cum o numește el și cum are dreptul să o numească, se vede din poeziile lui123. După ce citează încă două texte conchide triumfător: Acum viața sufletească a autorului ne era deslușită, nu doar că micile notițe biografice [nu] serveau la explicarea poeziilor, cum cere o rătăcire modernă a criticei literare, ci din contră, poeziile serveau la explicarea biografică a unei personalități atât de atrăgătoare 124. Inversiunea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ați stat. S. Ț.: Da, da, da! Se legau prietenii, ești om indiferent de situație și mai ales în situații de genul acesta, perioada asta de groază prin care ai trecut, se leagă cu atât mai mult prietenii și legături sufletești între oameni. Asta n-a înțeles sistemul comunist: că nu mă întâlneam cu cel cu care am stat în detenție ca să uneltesc să mă răzbun. Am trăit în aceeași barcă, în același calvar și ne-am salvat unul pe altul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fi țara bogaților Europei. Se putea construi un nivel de viață ridicat, altfel de relații interpersonale, cu totul diferită de ceea ce a fost și de ceea ce avem astăzi, relații care puteau favoriza dezvoltarea liberă a indivizilor. Însă legat de structura sufletească a omului, de felul omului de a gândi și de a se manifesta: aici a fost totul o eroare și un dezastru! Tocmai asta au vrut să distrugă comuniștii: personalitatea. C. I.: Precum și solidaritatea firească care se naște între oameni
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
din punct de vedere politic? D.V.: Bineînțeles că eram conștient! C.I.: Pentru că poezia era categoric... D.V.: ... era categoric un pericol. Îmi dădeam seama de acest lucru. Dar a fost o țâșnire sentimentală de moment. Era, de fapt, miezul trăirilor mele sufletești, crezul meu sufletesc în Ștefan, în istoria acestui popor și, dacă vreți, în demnitatea acestui popor de a reveni la felul nostru plin de frumusețe sufletească din trecut. După ce s-au terminat festivitățile din 1957, cu prilejul sărbătoririi a 500
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
vedere politic? D.V.: Bineînțeles că eram conștient! C.I.: Pentru că poezia era categoric... D.V.: ... era categoric un pericol. Îmi dădeam seama de acest lucru. Dar a fost o țâșnire sentimentală de moment. Era, de fapt, miezul trăirilor mele sufletești, crezul meu sufletesc în Ștefan, în istoria acestui popor și, dacă vreți, în demnitatea acestui popor de a reveni la felul nostru plin de frumusețe sufletească din trecut. După ce s-au terminat festivitățile din 1957, cu prilejul sărbătoririi a 500 de ani de la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Dar a fost o țâșnire sentimentală de moment. Era, de fapt, miezul trăirilor mele sufletești, crezul meu sufletesc în Ștefan, în istoria acestui popor și, dacă vreți, în demnitatea acestui popor de a reveni la felul nostru plin de frumusețe sufletească din trecut. După ce s-au terminat festivitățile din 1957, cu prilejul sărbătoririi a 500 de ani de la urcarea pe tron a lui Ștefan cel Mare, noi, fericiți de tot ceea ce s-a petrecut, am dat uitării, adică n-am mai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Cei mai buni prieteni devin turnători odioși atunci când sunt stimulați. Iertați-mă că lovesc atât de murdar în acest cuvânt sfânt numit prietenie, dar ferească-vă Dumnezeu să aveți prieteni așa cum am avut eu, de pildă. Să crezi în minunea sufletească a unor prieteni și după aceea să citești notele informative date despre tine la Securitate sau la Partid și să vezi ce suflet au avut acești prieteni cu care râdeam tot timpul sau ne invitau la agape studențești, la fel de fel
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
prin țară și căutau pricini: bătăi, furtișaguri, omoruri, curvari și curve etc. și-i amendau, sau cum se zicea, atunci, „îi cioboteau", după plac. În asemenea cazuri rezultau pârele și clevetirile, răstruirile dușmănoase între locuitori. Deșugubina se plătea pentru păcate sufletești, cum era răpirea sau seducerea de fete, de văduve, de neveste. Erau slujbași speciali însărcinați să strângă aceste globii și care se numeau deșugubinari (Radu Rosetti, din „Pământul, sătenii și stăpânii", vol. I, p. 282). Deșugubinarii căutau să găsească cât
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
preoțesc", trebuiau să aibă în vedere ca cei „orânduiți pentru păstorii norodului" să-i învețe nu „numai cele trebuincioase pravilei", ci și „cele ce sunt ale acestui sfânt cin preoțesc", adică, cum și în ce fel se cade ca fiii sufletești să „cârmuiască" pe creștini. Apoi, era hotărât ca la Mitropolie, Episcopii și la mânăstiri să fie dascăli și copii la învățătură. Era prevăzut ca „la târguri și la sate", Mitropolitul și Episcopii, în eparhiile lor, să așeze „preoți de ispravă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
averilor mănăstirești, care rămân „a se ocârmui de soborul lor", duce la demisia mitropolitului Veniamin Costachi. Retragerea lui din arhipăstoria Moldovei la 26 ianuarie 1843 pune „în mare mișcare populația lașului, deprinsă a vedea în vrednicul mitropolit un adevărat părinte sufletesc al norodului". Pentru a preîntâmpina o tulburare printre credincioși, domnul s-a îngrijit „ca mitropolitul să plece noaptea din oraș, spre mănăstirea Slatina, unde după 4 ani are să-i fie și sfârșitul zilelor". Întorcându-ne la anul 1847, el este
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Kogălniceanu, sub a cărui nume a apărut în Letopisețe Cronica Moldovei de la 1733 până la 1774, deși Enache doar o copiase, făcându-i și unele adaosuri. Deci istoricul și omul de stat Mihail Kogălniceanu a venit pe lume „cu o moștenire sufletească" bogată, ceea ce i-a ajutat să-și fructifice avantajos aptitudinile politice și intelectuale, ajutat de talentul viguros și educația primită. Având ca nași la botez pe Domnița Marghioala Calimah, soția logofătului Grigore Sturdza și mama lui Mihail Sturdza, ajuns Vodă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în aceeași biserică, ca în cazul bisericii „Sf. Nicolae - Mihai Vodă" unde se află moaștele a 43 de sfinți, ori biserica Schitului Darvari, în care sunt moaștele a 13 sfinți, fiecare sfânt fiind căutat ca doctor al unui anume beteșug sufletesc, unul ocrotind familia și pruncii, altul păgubașii sau pe cei loviți de vrăji ori boli pe care le vindecă, este o binefacere. Din tradiția laică ori bisericească țin și obiceiurile de Anul Nou, de Crăciun și de Paști, cântecele și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Românesc (conținea informații din viața episcopiei și alte știri de interes general) a fost organ bilunar al diecezei unite de la Lugoj, fondat în 1914 de monseniorul V. Tr. Frontiu și reorganizat în 1920 de canonicul N. Brânzeu 314. Tipăritura Păstorul sufletesc a fost fondată în 1907, la Simleul Silvaniei de preoții uniți Alimpii Coste, Ioan Budisan și Avram Dragos și a încetat să apară în 1914; în anul 1928, a fost reeditată de vicarul general din Simleu, Emil Bran. Ulterior, revista
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
să trecem cu vederea rolul său în dezvoltarea presei catolice în România. Monseniorul Carol Auner a fost și parohul Catedralei "Sf. Iosif" din București 504, iar din această funcție a "organizat și dispus parohia conform intereselor lumii catolice, ale disciplinei sufletești și directivelor sănătoase, acordând o atenție deosebită oficierii diferitelor acte ale vieții, solemnităților și ceremoniilor religioase sau ocazionale"505. Toate aceste realizări i-au adus în timpul vieții o serie de onoruri și întreaga admirație a contemporanilor 506. Raymund Netzhammer. S-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cititorii erau încurajați, prin multiple pilde, prezentate la finalul fiecărui material, să ducă o viață morală cât mai frumoasă și, în primul rând, cât mai "curată". S-a considerat "Curăția" un rod al convingerii de sine, ca izvor al trăirii sufletești și al unei glorii deosebite în rai593. Materialul "Curăția, izvorul trăirii sufletești''594, a prezentat viziunea Bisericii asupra "Curăției". A fost structurat în trei părți; în prima, s-a enunțat pericolul păcatului necurăției, apoi s-a prezentat "abordarea" corectă, creștinească
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ducă o viață morală cât mai frumoasă și, în primul rând, cât mai "curată". S-a considerat "Curăția" un rod al convingerii de sine, ca izvor al trăirii sufletești și al unei glorii deosebite în rai593. Materialul "Curăția, izvorul trăirii sufletești''594, a prezentat viziunea Bisericii asupra "Curăției". A fost structurat în trei părți; în prima, s-a enunțat pericolul păcatului necurăției, apoi s-a prezentat "abordarea" corectă, creștinească, a acestei probleme morale ("și totuși înfrânarea este semnul și izvorul trăirii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
morale și temeinice"659. Tot în acel număr omagial, autorii au enumerat așteptările pe care le-au avut pe parcursul tipăririi revistei, adică scopul propus: "multe cugete au găsit în Almanahul Presa Bună cel puțin un început de licărire și lumină sufletească, ce le-a fost îndrumătoare în calea grea a vieții; și multe inimi s-au încălzit la flacăra de ideal și binecuvântare pe care au găsit-o în acest almanah"660. Redactorii publicațiilor catolice au urmărit mai multe obiective, din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în viața de toate zilele"669. Se specifica faptul că revista nu va apărea lunar și că va trata toate problemele practice care erau legate de parohia Săbăoani. Publicația a vizat, conform redactorilor ei, două aspecte: ghidarea către o viață sufletească cât mai nobilă și sfântă, dar și către o viață pământească fericită. Viața a fost diferită de revista diecezană Lumina creștinului, deoarece s-a adresat în special credincioșilor din parohia Săbăoani, adică oamenilor de la țară. La editarea primelor numere ale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ales că ar trebui să se procure o casă ad-hoc"891. În aceeași scrisoare trimisă de Cisar lui Gabor la 1 februarie 1932, arhiepiscopul constata cu regret faptul că mai multe publicații catolice importante din țară își încetaseră activitatea: "Păstorul sufletesc, Bukarester sonntagsblatt, Buletin parroisial, Aurora și Curierul, toate au dispărut. E ușor a începe, dar cine continuă și cât timp?"892. Văzând că proiectul fondării unei tipografii la București nu a fost pe placul arhiepiscopului, iar apariția unui ziar în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sociale, culturale ale neamului"947. Colectivul de redacție a avut ca obiectiv și tratarea problemelor care vizau procesul de unificare a populației României după 1918 în cadrul noului stat format, adică analizarea și explicarea legilor unificării: "Cea mai grea problemă, unificarea sufletească, vom căuta să o servim, făcând cunoscute diferitele ținuturi, care constituie azi România Mare și nedespărțită; făcându-ne ecoul tuturor glasurilor de bine, ca să ne cunoaștem, să ne știm prețui și să ne unim în sfânta alipire către patria mamă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ne știm prețui și să ne unim în sfânta alipire către patria mamă"948. S-au identificat și enumerat axele cele mai importante ale tematicii acestui ziar, precum și scopul său principal, ce a avut două componente majore, prima fiind "unificarea sufletească", iar a doua referindu-se la unitatea națională dobândită după Primul Război Mondial. Tema unității naționale și a regalității 949 au fost vectorii principali ai tuturor publicațiilor catolice românești, iar pentru cele unite, au constituit elementele de bază, fiind un
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
despre proiectul aducerii tipografiei la București și am fost și aici de părere contrarie: Non expedit nunc! Avem la București nenumărate tipografii bine instalate: n-am putea concura, mai ales că ar trebui să se procure o casă ad-hoc. Păstorul sufletesc a răposat, după cum au mai făcut-o și alte periodice (Bukarester Sonntagsblatt, Buletin Parroissial, Aurora, Curierul etc),dar totuși se mai găsesc aventurieri pentru noi periodice!!! E ușor a începe, dar cine continuă și cât timp?!"1022. Unii episcopi priveau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care sunt adeseori cu totul nepo trivite în aplicare cu starea actuală, și uneori chiar cu natura poporului român. Sunt convins că primul ministru și fiecare ministru ca și mine, dlor, a făcut în năuntrul lor un fel de proces sufletesc, pe care laș numi proces de împământenire intelectuală a germenelor de cultură din Franța sau din Germania. În această trans formare pentru împământenire stă o parte a puterii orcărui om de Stat. În această nouă gândire, în această renaștere a
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]