143,841 matches
-
Buenos Aires un port liber la sfârșitul secolului XVIII. Capturarea „Porto Bello” de către britanici a alimentat de asemenea necesitatea favorizării comerțului peste Atlantic, în detrimentul Limei, ca centru comercial. Una dintre hotărâri a fost sa despartă zona de la Viceregatul Peru și în schimb a creat Viceregatul Rio de la Plata, cu Buenos Aires drept capitală. Totuși, planificatele acțiuni ale lui Carol nu au avut efectul dorit, iar locuitorii Buenos Aires au devenit și mai convinși de necesitatea independenței față de Spania. Pe durata invaziei britanice a Rio
Buenos Aires () [Corola-website/Science/297223_a_298552]
-
numit Rollo în schimbul păcii și încetării raidurilor. Această regiune din nordul Franței este acum cunoscută sub numele de Normandia, sau "țara nordicilor." Excelenți marinari și neguțători, s-au aventurat în depărtări până la Constantinopol și Bagdad în căutare de cuceriri și schimburi comerciale. În est, erau cunoscuți sub numele de varegi, care au invadat Europa de Est și Rusia de azi (nume derivat din "Rus", popoarele slave au folosit numele pentru invadatorii scandinavi), începând din secolul VIII, folosind metode similare cu cele ale danezilor
Vikingi () [Corola-website/Science/297254_a_298583]
-
nou (RON). 1 RON este egal cu 10.000 ROL. România a intrat în Uniunea Europeană pe 1 ianuarie 2007 și este de așteptat să treacă la moneda unică europeană, euro, cel mai devreme în 2019. Regimul actual al cursului de schimb al leului este cel de flotare controlată. În secolul al XVII-lea în statele românești se foloseau ca monedă talerii-leu olandezi (în , iar în și, până în 1901, "Löwenthaler"), denumiți astfel deoarece aveau gravat pe revers un leu rampant. Chiar și
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
și suveranii englezi (25,22). Valuta intră astfel masiv în țară, mai ales rubla rusească, ceea ce duce la măsuri drastice din partea unor miniștri, cum a fost Dimitrie A. Sturdza, supranumit „Mitiță roade ruble”, care a forțat un anumit curs de schimb și o anumită circulație de monedă. Primele însemne monetare de hârtie sunt biletele ipotecare, emise conform legii din 12 iunie 1877, cu valorile nominale de 5 lei, 10 lei, 20 lei, 50 lei, 100 lei și 500 lei, de către Ministerul
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
20 lei din această perioadă este înscris „Ministerul Finanțelor” (în loc de „Banca Națională” sau „Banca R.P.R. - Banca de stat”). În 1952 se face reforma monetară, la un raport de 1 leu nou = 20 lei vechi. Spre deosebire de denominarea precedentă, diferite rate de schimb au fost utilizate pentru diferite modalități de schimb (bani lichizi, depozite bancare, datorii etc). Aceste parități variau între 20 și 400 de lei vechi pentru 1 leu nou. Niciun avertisment premergător nu a fost dat nici de data aceasta. Toate
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
Finanțelor” (în loc de „Banca Națională” sau „Banca R.P.R. - Banca de stat”). În 1952 se face reforma monetară, la un raport de 1 leu nou = 20 lei vechi. Spre deosebire de denominarea precedentă, diferite rate de schimb au fost utilizate pentru diferite modalități de schimb (bani lichizi, depozite bancare, datorii etc). Aceste parități variau între 20 și 400 de lei vechi pentru 1 leu nou. Niciun avertisment premergător nu a fost dat nici de data aceasta. Toate aceste bancnote au cunoscut două tipuri: cu serie
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
acestea rămânând în circulație până după Revoluția română din 1989. În timpul regimului comunist, s-a renunțat la standardul aurului după ce au fost necesare ajustări drastice pentru a preveni inflația în urma denominărilor. După această decizie, leul și-a pierdut paritatea de schimb cu monedele străine și între 1970 și 1989, rata de schimb a fost stabilită de conducere prin măsuri legislative. Rata de schimb era utilizată de regim pentru a calcula valoarea comerțului către alte state. În România nu se putea găsi
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
regimului comunist, s-a renunțat la standardul aurului după ce au fost necesare ajustări drastice pentru a preveni inflația în urma denominărilor. După această decizie, leul și-a pierdut paritatea de schimb cu monedele străine și între 1970 și 1989, rata de schimb a fost stabilită de conducere prin măsuri legislative. Rata de schimb era utilizată de regim pentru a calcula valoarea comerțului către alte state. În România nu se putea găsi valută și nici nu putea fi vândută persoanelor private. Posesia sau
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
necesare ajustări drastice pentru a preveni inflația în urma denominărilor. După această decizie, leul și-a pierdut paritatea de schimb cu monedele străine și între 1970 și 1989, rata de schimb a fost stabilită de conducere prin măsuri legislative. Rata de schimb era utilizată de regim pentru a calcula valoarea comerțului către alte state. În România nu se putea găsi valută și nici nu putea fi vândută persoanelor private. Posesia sau vânzarea de valută era o faptă penală care putea fi pedepsită
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
pe de altă parte este văzut ca locul unui nou început. O importantă minoritate care are de la început o situație specială este cea irlandeză, catolică, în conflict continuu cu englezii. Relațiile cu aborigenii sunt la început bune, materializându-se în schimburi mărunte, însă curând vor începe masacrele de ambele părți. Populația engleză, conștientă de superioritatea sa, va deveni treptat o forță asimilatoare. Se formează o a doua așezare la Paramatta. Al doilea Guvernator este Francis Grose, care are un rol important
Australia () [Corola-website/Science/297266_a_298595]
-
părăsit peninsula Iberică și au revenit la cultul mozaic în regiuni mai tolerante. Conform principiul Halahei (codul legilor religioase evreiești ortodoxe), preluat de legea votată în Kneset (Parlamentul israelian) în anul 1950, "un evreu este, prin definiție, cineva care:" În schimb, „Legea reîntoarcerii” acordă cetățenia israeliană oricărei persoane de origine evreiască ajunsă în Israel și nu în baza criteriilor de mai sus. Cetățenia israeliană o poate obține orice persoană cu un părinte sau un bunic evreu, precum și soțiile sau soții acestor
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
mai ales în America de Nord. În Israel, congregațiile reformată (iudaism progresist) sau "yahadut mitkademet" și conservatoare (iudaism așa-zis „tradițional”, "yahadut massortit") au încă un număr foarte redus de membri și nu sunt recunoscute ca legitime de instituțiile rabinice oficiale. În schimb ele se bucură de o deplină libertate a cultului. Șef rabinatul Israelului - încă bicefal - așkenaz și sefard, care deține monopolul în domeniul convertirii la iudaism, al stării civile - căsătoriei și divorțului - și în domeniul rânduielilor de înmormântare religioasă pentru evreii
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
de o relație parabolică între indicele de refracție și distanța față de ax. Fibrele optice cu un diametru al miezului mai mic decât de zece ori lungimea de undă a luminii propagate nu pot fi modelate cu ajutorul opticii geometrice. Trebuie, în schimb, să se analizeze structura sa electromagnetică, prin rezolvarea ecuațiilor lui Maxwell reduse la ecuația undei electromagnetice. Analiza electromagnetică ar putea fi necesară și pentru a înțelege comportamente ce au loc atunci când lumina coerentă se propagă printr-o fibră multimodală. Ca
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
multimodale cu optică electromagnetică se apropie de predicțiile opticii geometrice, dacă fibra este suficient de mare și suportă un număr mare de moduri. Analiza ghidului de undă arată că energia luminii în fibră nu este complet păstrată în miez. În schimb, mai ales la fibra monomodală, o fracțiune semnificativă de energie se transferă tecii sub formă de unde evanescente. Cel mai frecvent folosit tip de fibră monomodală are un diametru al miezului de 8-10 micrometri și este gândit pentru a fi utilizat
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
fiind martor al înfrângerii otomanilor în Bătălia de la Zenta, unde s-a convins de decadența Imperiului Otoman. În 1710 a fost numit la tronul Moldovei, având misiunea de a-l supraveghea pe Brâncoveanu, bănuit de neloialitate față de Imperiul Otoman, în schimb a încheiat el însuși un tratat cu Imperiul Rus al lui Petru cel Mare. Armata rusă ajutată de moldoveni a suferit o înfrângere categorică din partea turcilor în Bătălia de la Stănilești. În consecință, Cantemir a fost nevoit să se refugieze în
Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/297283_a_298612]
-
de la Marengo, din anul 1800. El cucerește Belgia (zonele de la Rin) și Italia. Prin Concordatul cu papalitatea, Napoleon a obținut supremația asupra Italiei. În 1802, Franța a încheiat cu Anglia pacea de la Amiens (pacea perpetuă), prin care se producea un schimb de posesiuni: Franța renunța la Egipt, iar Anglia la teritoriile cucerite în timpul războaielor anterioare. Având puterea consolidată de realizările guvernării sale, Napoleon a fost proclamat împărat de către Senatul francez în 1804, printr-un "senatus-consultus". Încoronat în Catedrala Notre-Dame din Paris
Napoleon I () [Corola-website/Science/297278_a_298607]
-
deloc la festivitate. Extraordinar de riguros este finisajul: David nu omite nici cel mai mic detaliu, în ceea ce privește veșmintele perechii imperiale, iar portretele personajelor reprezintă imaginea fidelă a realității. Încoronarea lui Napoleon are în primul rând valoarea unei mărturii istorice; în schimb caracterul static al compoziției îndepărtează tabloul de estetica neoclasicistă. Lipsește aici tensiunea vibrantă care este caracteristica teatralității neoclasiciste. Spre deosebire de "Sabinele" și "Jurământul Horațiilor", David, se inspiră de data aceasta mai degrabă din tradiția romană, decât din cea greacă. Lui Napoleon
Napoleon I () [Corola-website/Science/297278_a_298607]
-
spirit resemnat sau unul luptător?”. Această istorie a interpretărilor, cu evidente conotații filosofice, e marcată de câteva puseuri acuzatoare urmate de fiecare dată de replici justificative. După Al Doilea Război Mondial, aceste excese își pierd din intensitate, remarcându-se, în schimb, o amplă ofensivă a concepției nonfataliste - George Călinescu, Constantin Brăiloiu, Adrian Fochi și Mircea Eliade fiind repere solide ale acestui curent. Lucrări ce conțin antologii de texte mioritice: Poeții și scriitorii români și-au manifestat deschis o admirație necondiționată față de
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
europene în măsura în care această civilizație o înțelege și o asimilează. Francezii, de exemplu, au fost primii care au ridicat un semn de întrebare în dreptul baladei (J. Michelet, 1854), acuzând resemnarea ciobanului în față morții, ceea ce ar defini o „trăsătură națională”. În schimb, George Călinescu a fost de părere că folclorul românesc valorificat în literatura cultă a întrunit aprecieri favorabile din partea britanicilor. Miorița suportă o paralelă cu riturile de inițiere (sacerdoțială), respectiv concepția despre moarte și nemurire a tibetanilor. Mircea Eliade, prin studiul
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
După multe reforme, schimbările legislației au venit la finalul unui proces început în 1860, atunci când instituția de reglementare a proiectelor legislative pentru cele două principate, Comisia Comună din Focșani, dominată de conservatori, a refuzat să pună bazele reformei agrare. În schimb, a pus capăt "corvezilor", permițând și țărânilor să aibe control asupra propriilor case de pe pământurile boierești și o parcela de pășune. Cunoscută că "Legea Rurală", proiectul a avut parte de sprijinul premierului de atunci, Barbu Catargiu, lider al conservatorilor, ținta
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
Rusiei, susținută de Gyula Andrássy, ministrul de externe al Austro-Ungariei și de William Henry Waddington, ministrul de externe al Franței. Presiuni suplimentare au venit și din partea lui Otto von Bismarck, cancelarul Imperiului German. Rezultatul a stârnit controverse în România, unde schimbul a fost considerat nedrept, unele voci cerând chiar acceptarea suzeranității otomane pentru a răsturna situația. În paralel, Rusia a cerut ca România să-i acorde drept nelimitat de trecere a armatelor prin Dobrogea de Nord, dar România și alte state
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
a reprezentat apoi țară în Franța (1880), devenind primul trimis oficial român la Paris, avându-l în echipa sa și pe Alexandru Lahovary. În ianuarie 1880-1881, a supervizat primele contacte diplomatice dintre România și Chină dinastiei Qing, sub forma unui schimb de corespondență între ambasada română din Franța și Zeng Jize, ambasadorul Chinei în Regatul Unit. După ce s-a retras din viața politică, Kogălniceanu, care fusese ales ca membru al Secțiunii Istorice a Academiei Române în 1868, a fost președinte al Academiei
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
a început odată cu fondarea unei așezări olandeze în 1614 ce se ocupa cu comerțul de blănuri, denumită mai târziu „Noul Amsterdam“, situată în sudul Manhattanului. Directorul-general colonial, olandezul Peter Minuit, a cumpărat insula Manhattan mai târziu în 1626, oferind în schimb 60 guilderi (denumirea monedelor de aur olandeze). Legenda, acum recunoscuta ca fiind falsă, susținea că Minuit ar fi cumpărat zona cu mărgele din sticlă valorând 24$. În 1664, orașul a fost cucerit de către englezi și redenumit "New York", după Ducele englez
New York (oraș) () [Corola-website/Science/297303_a_298632]
-
a fost cucerit de către englezi și redenumit "New York", după Ducele englez de York și Albany. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Anglo-Olandez, Olanda a căpătat controlul asupra insulei Run (care la acea vreme avea o mai mare importanță), în schimb Anglia obținând New York-ul. Până în anul 1700, populația lenapilor a scăzut la 200. Importanța New York-ului ca port comercial a crescut în timpul stăpânirii engleze. Universitatea de la Columbia a fost înființată în 1754, pe timpul regelui George al II-lea. Orașul a
New York (oraș) () [Corola-website/Science/297303_a_298632]
-
față de numeroșii elevi ai criticului, adversarul lor necruțător, mai tîrziu. Sînt, apoi, puține senmnele de prețuire din partea lui Maiorescu față de incomodul foiletonist de la Epoca. Cîteva adnotații favorabile pe marginea dramei ibseniene "De peste prag" (1906) și... cam atît. E. Lovinescu, în schimb, crescut în stima și admirația lui Maiorescu, format intelectualicește în spiritul junimismului, va pune prețuirea sa pe singurul teren posibil pentru un critic: acel al ideilor fundamentale. Maiorescianismul său e, deci, structural. Încă din foiletoanele din Epoca despre Sadoveanu și
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]