141,440 matches
-
refuzând să urmeze studii universitare pe care le considera ca fiind distrugătoare a capacităților creatoare, urmează simple studii silvice într-o școală de stat. Exercită apoi funcțiile de pădurar și de paznic de vânătoare până la mobilizarea în 1914 în primul război mondial, unde avea să fie rănit. După război, își reia meseria de pădurar lângă Linz. Urmarea lipsei de cai de tracțiune după război, el asigură transportul lemnului pe un torent de apă, punând în practică cunoștințe de plutărit din tradiția
Viktor Schauberger () [Corola-website/Science/335959_a_337288]
-
considera ca fiind distrugătoare a capacităților creatoare, urmează simple studii silvice într-o școală de stat. Exercită apoi funcțiile de pădurar și de paznic de vânătoare până la mobilizarea în 1914 în primul război mondial, unde avea să fie rănit. După război, își reia meseria de pădurar lângă Linz. Urmarea lipsei de cai de tracțiune după război, el asigură transportul lemnului pe un torent de apă, punând în practică cunoștințe de plutărit din tradiția familiei. În perioada 1920 - 1924 administrează un district
Viktor Schauberger () [Corola-website/Science/335959_a_337288]
-
stat. Exercită apoi funcțiile de pădurar și de paznic de vânătoare până la mobilizarea în 1914 în primul război mondial, unde avea să fie rănit. După război, își reia meseria de pădurar lângă Linz. Urmarea lipsei de cai de tracțiune după război, el asigură transportul lemnului pe un torent de apă, punând în practică cunoștințe de plutărit din tradiția familiei. În perioada 1920 - 1924 administrează un district forestier sălbatic de 21 000 ha, la Bernerau, aparținând prințului Adolf de Schaumburg-Lippe, pentru valorificarea
Viktor Schauberger () [Corola-website/Science/335959_a_337288]
-
punct în lagărul de concentrare Mauthausen-Gusen, aparate de zbor discoidale, de tipul farfuriilor zburătoare. Concepe două dispozitive, "Repulsine" și "Propulsine", bazate pe principiul și forța imploziei. În 1944 împreună cu mai mulți ingineri, au fost mutați în localitatea Leonstein. La sfârșitul războiului, întreaga documentație a proiectelor a fost sechestrată de armata americană. Este ținut în detenție timp de 9 luni, și interogat. În 1958, la 73 de ani, un consorțiu american îi propune să-și pună teoriile în aplicare pe teritoriul S.U.A.
Viktor Schauberger () [Corola-website/Science/335959_a_337288]
-
Dimitrie și/sau Ipsilantis; în ; 179316 august 1832) a fost un dragoman al Imperiului Otoman, ce a slujit ca ofițer în Armata Imperială Rusă din Moldova și a fost numit primul mareșal al Greciei moderne de către Ioannis Kapodistrias, erou al Războiului de Independență al Greciei. Ipsilanti a fost fratele lui Alexandru Ipsilanti, conducătorul organizației Filiki Eteria. A fost membru al importantei familii fanariote Ipsilanti, fiind al doilea fiu al domnitorului Constantin Ipsilanti al Moldovei. El a fost trimis în Franța, unde
Dumitru Ipsilanti () [Corola-website/Science/335958_a_337287]
-
distins ca ofițer rus în campania militară din 1814. În 1821 a izbucnit în Moldova o rebeliune greacă condusă de , de care au beneficiat în mod indirect principatele Moldova și Valahia. În 1821 a plecat în Moreea, unde tocmai izbucnise Războiul Grec de Independență. El a fost unul dintre cei mai cunoscuți conducători fanarioți în primele etape ale revoltei, deși acțiunile sale au fost mult stânjenite de conducătorii militari locali și de fruntașii civili conduși de prințul Alexandru Mavrocordat; ca urmare
Dumitru Ipsilanti () [Corola-website/Science/335958_a_337287]
-
1828 a fost numit de Ioannis Kapodistrias în funcția de comandant al trupelor din estul Greciei. La 25 septembrie 1829 el a reușit să-l determine pe comandantul turc Aslan Bey să capituleze în Pasul Petra, punându-se astfel capăt războiului de eliberare. În plan sentimental, el a avut o relație de dragoste cu Manto Mavrogenous, eroină a Războiului de Independență al Greciei. A murit la Nafplion la 16 august 1832.
Dumitru Ipsilanti () [Corola-website/Science/335958_a_337287]
-
septembrie 1829 el a reușit să-l determine pe comandantul turc Aslan Bey să capituleze în Pasul Petra, punându-se astfel capăt războiului de eliberare. În plan sentimental, el a avut o relație de dragoste cu Manto Mavrogenous, eroină a Războiului de Independență al Greciei. A murit la Nafplion la 16 august 1832.
Dumitru Ipsilanti () [Corola-website/Science/335958_a_337287]
-
fost capitala Ducatului de Opava ce a aparținut pe rând Sileziei, Boemiei și în cele din urmă Austriei. În 1614 Carol I de Liechtenstein a devenit duce de Opava. După ce majoritatea teritoriului Sileziei a fost anexată de Regatul Prusiei în Războiul de Succesiune Austriac, după 1740, restul teritoriului Sileziei aflat încă sub controlul Monarhiei Habsburgice a devenit cunoscut ca Silezia Austriacă, cu capitala la Troppau (1742-1918). Congresul de la Troppau a avut loc acolo în perioada 27 octombrie - 17 decembrie 1820. Potrivit
Opava () [Corola-website/Science/335976_a_337305]
-
au declarat astfel că vorbesc limba germană. Principalul grup religios erau romano-catolicii cu 28.379 persoane(92.2%), urmat de protestanți cu 1.155 persoane (3,7%) și evrei cu 1.112 persoane (3.6%). După înfrângerea Austro-Ungariei în Primul Război Mondial, Troppau a devenit parte a Cehoslovaciei în 1919, sub numele de Opava. În perioada 1938-1945 Opava a fost parte a Germaniei Naziste, în conformitate cu Acordul de la München. Cu o zi înainte de anexarea Sudeților de către Germania în 1938, orașul s-a
Opava () [Corola-website/Science/335976_a_337305]
-
1938-1945 Opava a fost parte a Germaniei Naziste, în conformitate cu Acordul de la München. Cu o zi înainte de anexarea Sudeților de către Germania în 1938, orașul s-a separat de okres și a devenit propriul său Stadtkreis. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, întreaga populație germană din Opava a fost expulzată cu forța în 1945-1946, în baza termenilor prevăzuți în decretele Beneš; orașul a fost repopulat cu cehii. O mare parte a populației expulzate s-a stabilit în Bamberg, Germania. În timp ce Ducatul
Opava () [Corola-website/Science/335976_a_337305]
-
zonă industrială aglomerată, împreună cu Ostrava, și produce echipamente minier. Opava decernează, de asemenea, propriul său premiu cultural. Teatrul Silezian din Opava a fost fondat în anul 1805. Piesele au fost jucate în limba germană până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Orașul Opava este înfrățit cu:
Opava () [Corola-website/Science/335976_a_337305]
-
a ajuns pe tronul regatului în jurul anului 522, în urma unei rebeliuni, și care susținea cauza partidei autonomiste, s-a convertit la iudaism, probabil, pentru a sublinia poziția Iemenului ca putere independentă. La scurtă vreme după luarea puterii, Yusuf a pornit războiul împotriva regatului creștin al Axumului, în cursul căruia el a prigonit pe etiopienii și pe creștinii din regat. În anul 525 negusul etiopian Ella Asbeha a organizat o expediție militară în Himyar, în cursul căreia Yusuf As'ar Yath'ar
Regatul himiarit () [Corola-website/Science/335939_a_337268]
-
de la Muntele Alb în data de 8 noiembrie, conducătorii moravi ai insurecției antihabsburgice au fost închiși în castelul Špilberk timp de mai mulți ani. Fortificațiile și bastioanele castelului Špilberk au contribuit la apărarea orașului Brno împotriva incursiunilor suedeze din cursul Războiului de Treizeci de Ani, iar ulterior castelul a fost întărit și mai mult, dobândind o funcție militară decisivă. În același timp, castelul Špilberk a fost folosit ca închisoare. Primii prizonieri aduși aici au fost protestanții, urmați mai târziu de participanții
Castelul Špilberk () [Corola-website/Science/335963_a_337292]
-
Freiherr von der Trenck, militar austriac și una dintre cele mai controversate persoane din acele vremuri a fost, de asemenea, închis și a murit aici la 4 octombrie 1749. Mai târziu au ajuns aici câțiva revoluționari francezi importanți capturați în timpul războaielor coaliției antifranceze, cel mai cunoscut dintre ei fiind Jean-Baptiste Drouet, fostul șef al poștei din Sainte-Menehould care l-a arestat pe regele Ludovic al XVI-lea. Un grup de cincisprezece iacobini maghiari conduși de scriitorul Ferenc Kazinczy sunt, de asemenea
Castelul Špilberk () [Corola-website/Science/335963_a_337292]
-
Jipa, Brigada 22 Infanterie - comandată de colonelul Mihail Obogeanu și un detașament mixt (2 batalioane de infanterie și o baterie de artilerie), comandat de locotenent-colonel Dumitru Trușculescu. Unitățile din componența Diviziei 1 Infanterie se aflau în linia întîi de la începutul războiului, aveau rîndurile împuținate, iar oamenii erau obosiți pînă la extenuare. Divizia ocupa un dispozitiv de luptă centrat pe trecătorile Vâlcan și Surduc. Dispozitivul forțelor române nu era continuu, fiind format din detașamente dispuse pe principalele căi de comunicație. La data
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
puțin cunoscut este faptul că împăratul a angajat muncitori din regiunea Palestina pentru lucrările rămase. Construcția a fost terminată aproape douăzeci de ani mai târziu, în 1365, când a fost sfințită Capela Sfintei Cruci situată în Turnul Mare. În urma izbucnirii Războaielor Husite, bijuteriile coroanei imperiale au fost evacuate în 1421 și aduse prin Ungaria la Nürnberg. În 1422, în timpul asedierii castelului, atacatorii husiți au folosit arme tipice războiului biologic atunci când prințul Sigismund Korybut a folosit catapulte pentru a arunca peste ziduri
Castelul Karlštejn () [Corola-website/Science/335951_a_337280]
-
când a fost sfințită Capela Sfintei Cruci situată în Turnul Mare. În urma izbucnirii Războaielor Husite, bijuteriile coroanei imperiale au fost evacuate în 1421 și aduse prin Ungaria la Nürnberg. În 1422, în timpul asedierii castelului, atacatorii husiți au folosit arme tipice războiului biologic atunci când prințul Sigismund Korybut a folosit catapulte pentru a arunca peste ziduri cadavrele morților (neinfectați cu ciumă) și 2.000 de încărcături de bălegar, reușind se pare să răspândească boli în rândul apărătorilor. Mai târziu, bijuteriile Coroanei Boemiei au
Castelul Karlštejn () [Corola-website/Science/335951_a_337280]
-
stil gotic târziu după 1480 și în stil renascentist în ultimul sfert al secolului al XVI-lea. În anul 1487 Turnul Mare a fost avariat de incendiu, fiind refăcut de mai multe ori în cursul secolului al XVI-lea. În timpul Războiului de Treizeci de Ani, mai precis în 1619, bijuteriile coroanei și arhiva au fost aduse la Praga, iar în 1620 castelul a fost predat împăratului Ferdinand al II-lea. După ce a fost cucerit în 1648 de către suedezi, el a început
Castelul Karlštejn () [Corola-website/Science/335951_a_337280]
-
-lea și Viollet-le-Duc la Castelul Pierrefonds sau mai târziu de Wilhelm al II-lea al Germaniei la Castelul Haut-Kœnigsbourg.. Satul din apropiere a fost întemeiat în timpul construcției castelului și a purtat numele său până când a fost redenumit în Buda în urma Războaielor Husite. În secolul al XVIII-lea a primit numele de Budňany, apoi a fost unit cu Poučník și numit Karlštejn. Există aici un club de golf numit după castelul aflat în apropiere. Castelul a fost construit pe un promontoriu aflat
Castelul Karlštejn () [Corola-website/Science/335951_a_337280]
-
secret de arme biologice supervizat de Consiliul de Miniștri sovietic. Prima lui misiune (1975) a fost la sucursala est-europeană a Institutului de Biochimie Aplicată (IAB) de lângă Omutninsk, un combinat de producție a pesticidelor, care se putea converti pe timp de război în unitate de producție de arme biologice. La Omutninsk, Alibek și-a însușit știința formulării și evaluării mediilor de nutrienți și condițiilor de cultivare pentru optimizarea culturilor microbiene. Aici și-a dezvoltat aptitudinile în munca de laborator dobândite la facultatea
Ken Alibek () [Corola-website/Science/335974_a_337303]
-
director. Oficial, el a fost doar director adjunct al Asociației pentru Progres Științific și Producție, un producător de îngrășăminte și pesticide. La Stepnogorsk, Alibek a creat o linie de asamblare eficientă la scară industrială pentru formulări biologice. În timp de război, linia de asamblare putea fi folosită pentru a produce antrax în scopuri de război. Succesele continue în domeniul științei și biotehnologiei au condus la mai multe promovări, el fiind în cele din urmă transferat la Moscova. La Moscova, Alibek a
Ken Alibek () [Corola-website/Science/335974_a_337303]
-
Producție, un producător de îngrășăminte și pesticide. La Stepnogorsk, Alibek a creat o linie de asamblare eficientă la scară industrială pentru formulări biologice. În timp de război, linia de asamblare putea fi folosită pentru a produce antrax în scopuri de război. Succesele continue în domeniul științei și biotehnologiei au condus la mai multe promovări, el fiind în cele din urmă transferat la Moscova. La Moscova, Alibek a început să lucreze ca șef-adjunct al Direcției Biosecuritate de la Biopreparat. Ulterior, a fost promovat
Ken Alibek () [Corola-website/Science/335974_a_337303]
-
Imperiul Mongol a cucerit în anii 1216-1218 e.n. Înainte de invazie, războiul cu dinastia khwarazmidă și uzurparea puterii de către prințul a slăbit statul qara kitailor. Când Kuchlug a asediat , un oraș aparținând , vasali ai Imperiului Mongol, Ginghis Han a trimis o forță sub comanda lui să-l izgonească pe Kuchlug. După ce cei
Cucerirea mongolă a Hanatului Qara Kitai () [Corola-website/Science/335975_a_337304]
-
refugiat între qara kitai. Yelü Zhilugu l-a primit pe Kuchlug în imperiul său, iar Kuchlug a devenit un sfetnic și comandant militar, căsătorindu-se în cele din urmă cu una dintre fiicele lui Zhilugu. Cu toate acestea, în timpul unui război cu dinastia Khawarzmidă vecină, Kuchlug a profitat de ocazie și a orchestrat o lovitură de stat împotriva lui Zhilegu. După ce Kuchlug a preluat puterea, el l-a lăsat pe Zhilegu să păstreze titlul de gurhan fără putere reală. Când gurhanul
Cucerirea mongolă a Hanatului Qara Kitai () [Corola-website/Science/335975_a_337304]