19,920 matches
-
a acestora în opera literară și mai ales neaccentuarea genurilor. Cât a contat/ contează biografia ta în ceea ce ai scris/ scrii? Întreaga mea operă stă sub semnul biografiei mele. Nu trebuie să recurg la alte surse de inspirație. Am fost acuzat de abundență de metafore. Nu le scriu în mod conștient. Ele vin pur și simplu din biografia mea, din starea împotriva căreia nu pot să lupt de a inventa cuvinte sau cel puțin conotații sau expresii noi. Apropo de vise
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ravagii în critica românească (atâta câtă mai e ea, plină de resentimente literare), nu în rândul scriitorilor. Nu văd cum un scriitor s-ar mulțumi cu puțin, el vrea să dea totul, dar scrie după puteri, nu poți să-l acuzi că n-a vrut să scrie performant. Criticii, în schimb, fac evaziune cu bună știință scriu de bine despre prieteni, deși cartea prietenilor lor nu are valoare, se învârt în jurul copacului și au grijă să salveze aparențele, prietenia prost înțeleasă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
sunt decât una și aceeași parte în a fi "vinovat" și de a rămâne inocenți. Această ambiguitate a poveștii nu face decât să o ducă pe mai departe "întru totul" ilizibilă pentru "apărare și acuzare". Tinerețea nu face decât să acuze și să manipuleze bătrânețea care la rândul ei nu face decât să ia apărarea tinereții în numele... unei tinereți ce plătește tribut maturizării. Eu în șaizeci de ani am iubit și am fost iubit. Mai iubesc dar nu știu și dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
lasă uneori perplex. Dau un exemplu personal, iertată fie-va lipsa de modestie: am scris, după cum știi, prima încercare de istorie tematică a literaturii române, iar un tânăr critic obscur, care nu s-a remarcat până acum prin nimic, o acuză, pe un blog, de... conservatorism. Dacă inovația bună, rea, nu e important poate fi taxată drept conservatorism, cuvântul în sine își pierde orice sens. Cu toții ne-am lovit, nu de neînțelegere, ci de această iresponsabilitate conceptuală și axiologică inexplicabilă, foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
a intrat din nou în oraș și a vizitat Palatul Domnesc. Capitala Moldovei era pustiită, case și mânăstiri au fost cuprinse de flăcări. Atunci a ars și mănăstirea Trei Ierarhi. Tătarii atacau și prădau peste tot. Dimitrie Cantemir îi va acuza pe poloni, considerând că, deși ar fi putut, nu au oprit incendiul devastator. Armatele polone se fac vinovate acum de spolierea bisericilor, de luarea moaștelor Sf. Ion cel Nou, de luarea în captivitate a mitropolitului Dosoftei, ca și de distrugerea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
au contribuit la întârzierea deplasării trupelor și la reducerea potențialului de luptă. Dacă adăugăm și lipsa unor informații despre puterea inamicului, atunci susținem aprecierea lui Nicolae Iorga: „Niciodată o mare expediție n-a fost mai deplorabil condusă. Nicolae Costin îl acuza pe Dimitrie Cantemir: „Acestu bine au agonesit țărîi Dumitrașco-Vodă, cu socoteala lui cea grabnică, de nu se va îndrepta mai în veci”, căci țara era în pericol să devină pașalâc. Ion Neculce îl considera vinovat de înfrângere pe Constantin Brâncoveanu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
denunța imoralitatea lui Giacinto, vicarul episcopului de Bacău: „Acest vicar, după ce a prezentat lui Vasile Lupu scrisorile de la episcop, a mers la Baia, unde a fost prins la o femeie, apoi la Iași și Ciubărciu”. La Huși, același vicar era acuzat de lăcomie și măsuri inumane: a oficiat la o cununie și, pentru a-l sili pe soț să plătească o taxă, i-a pus soția în butuci în fața bisericii (informație confirmată de P. B. Bakšič, Bandini ș.a.). Mai mult decât
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ar da prepus că ar fi avut vreo înclinație cu complotiștii”. În același an, la 29 aprilie, Pârcălăbia înștiința Isprăvnicia de Fălciu că a arestat la Galați pe Iordan Curtoforu, care venise de la Huși „fără vreo întrebuințare”. De fapt, era acuzat, în urma denunțului lui Gheorghe Mamora, (care aflase de la grecul Constantin Mihail, supusul britanic din Huși), că „și acesta ar fi unul din acei rău cugetători descoperiți în oraș Eșu”. Complotiștii vor fi eliberați, iar Ioniță Popovici va fi expulzat. Același
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dughenile închiriate și pe produse. Domnitorul Alexandru Ioan Mavrocordat a răspuns la 2 aprilie 1785, reglementând obligațiile târgoveților față de Episcopie după vechile prevederi. O atmosferă de încordare și de revoltă se înregistra la Huși în 1824, când unii locuitori erau acuzați că „întărîtau obștea târgoveților de a nu recunoaște episcopiei drepturile acordate ei asupra târgului”. Abia în 1834 s-a pus capăt acestei situații, dar Episcopia va exercita o mare influență asupra orașului până în 1858. Un centru de frământări și răzvrătiri
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
viciate și nule în fapt, invocând „ingerințe și mituiri”, guvernul le-a anulat și a organizat noi alegeri la 20 decembrie, când a fost ales deputat de Fălciu, N. Costachi. Atitudinea demnă a lui Anastasie Panu a avut urmări deosebite. Acuzat de nereguli și abuzuri produse în timpul alegerilor, a fost destituit din funcția de președinte al Tribunalului, arestat și dus la Galați. Anaforaua Sfatului Extraordinar din 7 august 1847 relata „neregulile” săvârșite la Fălciu de către aga Anastasie Panu. Documentul relevă „neorînduielile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
neorînduielile și sumețiile ce s-au pus în ivală la alegerea de deputat a ținutului Fălciu” și deficiențe la „paza liniștii și a bunei orânduieli”, căci „ s-a făcut căpetenia răzvrătirii și unealta prăpăditoarelor cugetări”. Mai mult decât atât, este acuzat de mituirea unui anume Țimbulechi, „cinovnic al Isprăvniciei, ca să dea glas pentru d-lui aga Lascarachi Roset, dându-i formulariu pentru bilet și făgăduindu-i a-l așăza cu leafă în calita de scriitor la Tribunal”. La 11 august 1847
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ținutului Fălciu și ai orașului Huși au fost: Laskaraki Costachi, George Tulbure, votați de marii proprietari, Grigore Butucea - de micii proprietari, Florea Munteanu din Vetrișoaia, ales de țărani și serdarul Grigore Tulbure, ales de hușeni. Episcopul Meletie Istrati a fost acuzat că l-ar fi ajutat pe Nicolae Vogoride în lupta împotriva clericilor unioniști. Lipsesc, din păcate, informații mai detaliate despre modul de desfășurare a alegerillor de la Huși. Unii cercetători menționează faptul că episcopul ar fi cerut preoților să adopte o
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
întreg orașul”. Aducerea apei potabile în cantități suficiente unei populații în creștere avea să fie rezolvată cu adevărat decenii mai târziu, când va fi realizată canalizarea localității. La început de secol, presa sesiza publicul hușean asupra unor dificultăți de aprovizionare, acuzând autoritățile, conform tradiției. De pildă, în 1905, primarul D. P. Andriescu era făcut vinovat de urcarea prețurilor la carne: „își petrece mai mult tinerețele pe la București, iar ajutorul său D-l Tomiță Chisacof să face că n-aude, nici vede
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
forță au susținut autoritățile în reprimarea răscoalei. Țăranii vor ceda treptat și vor renunța la o luptă deschisă împotriva autorităților. În timpul desășurării răscoalei, a fost semnalată prezența unor învățători. Astfel, învățătorul Paul Mităchescu din satul Crăsnășeni, comuna Tătărăni, a fost acuzat că ar fi instigat pe țărani la răscoală. Aflându-se într-un local public din Huși, în ziua de 11 martie, a adresat următoarele cuvinte arendașului Alexandru Calciu: „V-ați îmbogățit pe spinarea țăranilor, i-ați jefuit și acum voiți
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
P. N. L. și P. N. Ț., care ajungeau uneori până la acuzații grave ale opoziției aflată la putere. Astfel, găsim articole ce conțin atacuri dure ale țărăniștilor la adresa lui Octavian Goga și a lui Alexandru Vaida-Voievod („gogo-cuziștii”), în vreme ce dr. Nicolae Lupu era acuzat de bolșevism. La un moment dat, în 1936, un ziarist, în paginile „Gazetei Fălciului” îi ia apărarea acestuia din urmă, utilizând argumentul emoțional: „Care locuitor al județului Fălciu nu știe că D-nul Lupu a făcut din străduința lui cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ruta sa nu a mai atins Cuba, navigând până la gurile Orinocului și în apropierea coastelor Panama și Honduras. Avea să fie arestat, împreună cu fratele Bartolome, în Española, cu ocazia celei de a treia călătorii, de către noul administrator regal, Francisco Bobadilla, acuzat de abuzuri și proasta gestionare a bunurilor Coroanei și trimis în lanțuri în Spania. La 7 iulie 1503, redacta suveranilor "Scrisoarea din Jamaica", în care se plângea de nerecunoștința celor din jur față de el și marile sale servicii aduse Coroanei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
aspru de muncă la care au fost supuși, în special în mine, se apreciază că pe parcursul a doar un secol aceștia au fost exterminați. Până la dispariția lor totală, spaniolii au început să asalteze Coroana cu cereri de forță de muncă, acuzând băștinașii, conform unui document din 22 ianuarie 1510, că "son muy flacos e de poca fuerza" sunt slabi și de forță redusă... Sclavia neagră era cunoscută în secolul al XV-lea în Peninsula Iberică, în perioada descoperirii Americii apreciindu-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
bine să rămînem pe jos. Burnița continua. CÎinii ne lătrau cînd treceam pe lîngă ei. - Ține minte povestea noastră dacă ne saltă, mi-a zis Roy. Am adormit și ne-am sculat la capăt de linie. Tipu’ ăsta ne-a acuzat că i-am luat banii. Ne-am speriat și-atunci l-am pocnit și-am fugit. Or să ne bată de-o să ne căcăm pe noi. Tre’ să te-aștepți la asta. - Uite-o mașină, am zis. Și are faruri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
a făcut o capsulă și a cumpărat alta pentru diseară. Dupré a venit pe la doișpe, după ce-a ieșit de la muncă. Era În tura de noapte. Ceilalți veneau oricînd aveau chef. Bob Brandon, furnizorul nostru, era eliberat pe cauțiune. Era acuzat la o curte de justiție statală de posesie de marfă, o infracțiune sancționată de legea din Louisiana. Dosarul Împotriva lui se baza pe urme - adică scăpase de marfă Înainte ca gaborii să-l scotocească acasă. Dar nu spălase borcanele În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
droguri. Gaborii au Început să oprească dependenții pe stradă și să le examineze brațele, căutînd urme de ace. Dacă găseau urmele, Îl constrîngeau pe drogat să semneze o declarație În care să-și recunoască starea, astfel Încît să poată fi acuzat În baza „legii cu privire la dependenții de droguri”. Dependenților li se promitea o sentință cu suspendare dacă pledau „vinovat” și ofereau astfel material de pornire pentru noua lege. Dependenții se scobeau peste tot după vene În care să se injecteze În afara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
unde erau bănci. - Văd că nu prea aveți chef de vorbă acum, a-nceput avocatul. O să intrăm În detalii mai tîrziu. Ați semnat ceva? I-am spus de declarație. - Asta a fost ca să vă ia mașina, a zis avocatul. SÎnteți acuzat de stat. Am vorbit cu procurorul federal acum o oră la telefon și l-am Întrebat dacă o să preia dosarul. A zis „În nici un caz. E vorba o confiscare ilegală și e exclus ca biroul nostru să instrumenteze acest dosar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
să strice. Putea face rost la un preț bun dacă luam zece sau mai multe. Am zis nu. N-ai nevoie de o voință puternică să spui nu mărfii cînd te-ai lăsat. Nu ți-o dorești. În plus, eram acuzat de stat și căderile pentru marfă În stat se adună ca orice alt delict. La două căderi pentru marfă poți să iei șapte ani sau poți fi judecat de stat pentru una și de curtea federală pentru cealaltă, astfel că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Ike nu fura. Se descurca din vînzarea unor brățări și medalioane care păreau de argint. Trebuia s-o-ntindă repede din fața clienților, fiindcă argintul ăsta fals se Înnegrea În cîteva ore. O dată sau de două ori a fost arestat și acuzat de fraudă, dar am decartat Întotdeauna ca să-l scot. I-am zis să-și găsească ceva strict legal și s-a apucat de vîndut crucifixe. Ike fusese șutitor din magazine În State și pretindea că scotea o sută de dolari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
cu aliații de încredere; rușii pe care nu te puteai bizui. Cei dimprejurul lui, cei care împinseseră mai mult la o intrare imediată: [Costinescu, Take Ionescu, Filipescu, Pherekyde, dr. Angelescu, Duca](Ibidem.), nu se solidarizau în res pon sabilitate, ci acuzau lipsa de preparație a armatei, deși cu noșteau prea bine cauzele acestei lipse. Acum însă nu se mai putea opri nimic, trebuia făcută datoria întreagă și tras tot folosul dintr-o intervenție încă posibilă a Rusiei, interesată ca și noi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pomenii cu Hartenstein, șeful poliției, însoțit de doi agenți civili. Înalt, gras și roșu, într-o uniformă care-l strângea la gât. Îl băgai în sala de biliard și amândoi stând în picioare, el începu să strige și să mă acuze de a fi vizitat ilicit pe prizonierii din lagărul St. Frères, de a fi incitat contra statului german. Înțelesei îndată zăpăceala lui și, cu un surâs ironic: „Nu e adevărat. N-am fost la lagăr“. „Dar ești d-na Didina
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]