14,112 matches
-
O altă posibilă origine ar putea fi arhaismul "vätter", care se referă la spirite ale pădurilor sau ale lacurilor. Suprafața totală a lacului este de aproximativ 1,912km, cu un bazin hidrografic un pic peste dublul acesteia - 4,503 km. Adâncimea maximă a lacului este de 128 metri, cel mai adânc punct fiind situat în sudul insulei Visingsö. Adâncimea medie este de 41 metri. Lacul are un perimetru de 642km și un volum de 77km. Aceste numere tind să rămână fixe
Lacul Vättern () [Corola-website/Science/336548_a_337877]
-
lacurilor. Suprafața totală a lacului este de aproximativ 1,912km, cu un bazin hidrografic un pic peste dublul acesteia - 4,503 km. Adâncimea maximă a lacului este de 128 metri, cel mai adânc punct fiind situat în sudul insulei Visingsö. Adâncimea medie este de 41 metri. Lacul are un perimetru de 642km și un volum de 77km. Aceste numere tind să rămână fixe deoarece nivelul lacului este reglementat. Situat în Götaland, lacul este drenat de râul Motala ström, care își are
Lacul Vättern () [Corola-website/Science/336548_a_337877]
-
în 1627, 1703, 1730 și 1883. Primul cutremur, de 6,2 grade, a avut loc la ora 03:36 (04:36, ora României), în zona Accumoli/Arquata del Tronto (la granița dintre regiunile Lazio și Marche, în centrul Italiei), la adâncimea de doar 4 kilometri. Au urmat alte două mișcări telurice, la orele 04:32 și 04:33, cu intensități de 5,1, respectiv 5,5 grade, la adâncimi de 8 și 9 km. Cele trei seisme au fost urmate de peste
Cutremurul din Italia, august 2016 () [Corola-website/Science/336701_a_338030]
-
Tronto (la granița dintre regiunile Lazio și Marche, în centrul Italiei), la adâncimea de doar 4 kilometri. Au urmat alte două mișcări telurice, la orele 04:32 și 04:33, cu intensități de 5,1, respectiv 5,5 grade, la adâncimi de 8 și 9 km. Cele trei seisme au fost urmate de peste 70 de replici cu magnitudini mai mari de 2. Orașele din trei regiuni - Umbria, Lazio și Marche - au fost devastate de cutremur, care a putut fi simțit pe
Cutremurul din Italia, august 2016 () [Corola-website/Science/336701_a_338030]
-
polul sud lunar". Lunar Mission One este o misiune britanică fără pilot pe Lună, anunțată în noiembrie 2014 și planificată pentru 2024. Acesta va încerca să aselenizeze la polul sud al lunii, apoi să foreze în zonă cel puțin 20m adâncime și, eventual, chiar mai adânc, până la 100m. Acest lucru ar putea îmbunătăți în mod dramatic modul de înțelegere a compoziției lunii, istoria geologică și formarea ei, dezvăluind noi indicii despre începuturile Sistemului Solar. Misiunea este o încercare de a obține
Polul Sud al Lunii () [Corola-website/Science/336873_a_338202]
-
00:02 GMT), a fost numit "de la Kokaeli" și a avut epicentrul la 3 km de orașul Gölcük. Această localitate este foarte apropiată de un mare centru industrial al Turciei și port la un golf al Mării Marmara, orașul Izmit. Adâncimea focarului a fost, după cele mai multe centre seismologice din lume, la numai 15 km. Seismul a fost resimțit până în sudul României inclusiv, la București intensitatea fiind, se pare, de III-IV grade pe scara Mercalli. Clădirile, construite în marea lor majoritate fără
Cutremurul de la Izmit () [Corola-website/Science/336887_a_338216]
-
matematice. Gara din Predeal atrage atenția trecătorilor prin forma ei deosebită. Acoperișul se sprijină pe două puncte fixe, în jurul cărora forța și rezistența ajung în echilibru, acestea sprijinindu-se la rândul lor pe trei coloane de tip Benoto cu o adâncime de 25 de metri în sol pentru o rezistență deosebită. Actuala clădire a Gării din Predeal a fost inaugurată la 25 decembrie 1968, fiind până în prezent una dintre cele mai moderne construcții din țară. La realizarea clădireii au colaborat inginerul
Irina Rosetti () [Corola-website/Science/337046_a_338375]
-
multi experti au criticat antropocentrismul în căutarea vieții extraterestre. În conformitate cu aceste critici, Pământul nu este un optim de locuibilitatea planetară în funcție de diferite aspecte, cum ar fi tipul de stea în jurul căruia se învârte, suprafața totală, proporția acoperită de oceane și adâncimea medie a acestora, intensitatea câmpului magnetic, activitatea geologică, temperatura de suprafață, etc. S-ar putea exista în univers planete sau sateliti cu termeni mai buni, permițând viață să aibă loc mai devreme și durează mai mult decât pe Pământ. Un
Planetă super-locuibilă () [Corola-website/Science/337074_a_338403]
-
niște lumi acvatice reprezintă o tranziție între mini-Neptunurile și planetele terestre, în particular dacă orbită în jurul la pitici roșii sau de pitici portocalii. Heller și Armstrong afirmă că cu toate că niște planete acoperite întregime cu apă ar puter să fie locuibile, adâncimea medie de apă și absența de pământuri nu ar trebui să rapoarte super-locuibile. De un punct de vedere geologic, masa optimă de o planetă este aproximativ . Adâncimea medie al oceanelor afectă de asemenea locuibilitatea de o planetă. Cont ținut de
Planetă super-locuibilă () [Corola-website/Science/337074_a_338403]
-
că cu toate că niște planete acoperite întregime cu apă ar puter să fie locuibile, adâncimea medie de apă și absența de pământuri nu ar trebui să rapoarte super-locuibile. De un punct de vedere geologic, masa optimă de o planetă este aproximativ . Adâncimea medie al oceanelor afectă de asemenea locuibilitatea de o planetă. Cont ținut de cantitatea luminii și căldurii care primesc, zonele maritime un pic profunde sânt, în general, mai propice la specile acvatice ; este deci probabil că exoplanetele cu adâncimea medie
Planetă super-locuibilă () [Corola-website/Science/337074_a_338403]
-
aproximativ . Adâncimea medie al oceanelor afectă de asemenea locuibilitatea de o planetă. Cont ținut de cantitatea luminii și căldurii care primesc, zonele maritime un pic profunde sânt, în general, mai propice la specile acvatice ; este deci probabil că exoplanetele cu adâncimea medie slabă sânt mai adaptate la viață. Cu cât o planetă este mai masivă, cu atâta gravitatea este mai mare și mai puțin bazinele sânt adânce ; sânt deci mai primitoare pentru viață. Tectonica plăcilor, așa că prezența de corpuri mari de
Planetă super-locuibilă () [Corola-website/Science/337074_a_338403]
-
din Italia în ultimi 36 de ani, de la . Un cutremur cu magnitudinea de 5,4 grade a lovit centrul Italiei la cca. 8 km est - sud-est de Sellano pe 26 octombrie, la ora 7:11 p. m. ora locală, la o adâncime de 10 km. Cutremurul a fost resimțit și în Roma. În regiunea Marche unele case s-au prăbușit, conform mass-media italiană. Electricitatea și liniile telefonice au fost, de asemenea, întrerupte. La două ore a fost urmat de un alt cutremur
Cutremurele din centrul Italiei, octombrie 2016 () [Corola-website/Science/337083_a_338412]
-
de cutremurul anterior. Cu toate acestea, protecția civilă a estimat consecințele acestuia mai puțin dramatice. Potrivit datelor oficiale, un om a murit pentru că a suferit un atac de cord, ca urmare a cutremurului. Un al treilea mare cutremur de mică adâncime, de magnitudine preliminară de 7,1 M, recalculată la 6,5 M a avut loc la 6 km nord de Norcia, la 30 octombrie, ora locală 7:40:17. În ciuda intensități mari a cutremurului, nu au fost raportate cazuri de
Cutremurele din centrul Italiei, octombrie 2016 () [Corola-website/Science/337083_a_338412]
-
evolutive alternează cu cele de acalmie. Pentru desemnarea concomitentă a leziunii, simptomelor și a cauzei se utilizează termenul boală ulceroasă gastroduodenală sau boală ulceroasă. Ulcerul poate avea dimensiuni de la câțiva milimetri la câțiva centimetri. Ulcerul se deosebește de eroziune prin adâncimea penetrației; eroziunea este mai superficială și nu ajunge la musculara mucoasei. Cauza ulcerului gastroduodenal este legată de prezența unui germen microbian ("Helicobacter pylori"), de utilizare de AINS (antiinflamatoare nesteroidiene), de factori alimentari, stres, și mai rar de o hipersecreție de
Ulcer gastroduodenal () [Corola-website/Science/337217_a_338546]
-
însă nu de mare amploare că la clădirile din centru spre exemplu. Lucrările de reabilitare la cele două troițe au constat în reconsolidarea cu un nou strat de ciment a celor două postamente din beton întrucât, ele fuseseră fisurate în adâncime de acțiunea dura a apei, restul componentelor troițelor fiind intacte. Astfel troițele au avut iar un aspect frumos. Lucrările de reconsolidare ale troițelor au fost realizate de sacristierul bisericii romano-catolice Ilia. Din anul 1970, aceste nu au mai fost atinse
Biserica Sfântul Anton de Padova din Ilia () [Corola-website/Science/337378_a_338707]
-
orașului Târgu Ocna și aduce un câștig alături de exploatarea petrolieră și forestieră din zonă. Principalul domeniu de activitate îl constituie extracția, prepararea și comercializarea sării. Există o nouă și modernă bază de agrement, amplasată în mina Trotuș, la 240 m adâncime, oferă conditii optime pentru: relaxare, mișcare, tratarea afecțiunilor respiratorii, reculegere în lacașul bisericii orodoxe Sfânta Varvara și cunoaștere în cadrul muzeului sării. Masivul de sare de la Târgu Ocna este divizat de planul unei falii, situată în zona nordică a zăcământului, în
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
ocnele de sare bogate din apropierea lor. În ținutul Bacăului, lângă târgu Trotuș, se găsesc saline foarte bogate, numite în țară ocne. Nu e nevoie de vreun meșteșug deosebit să alegi sarea, dacă sapi în pământ până la unul sau doi coți adâncime, găsești sarea cea mai curată și limpede ca porfirul sau cristalul... Ocnele acestea sunt sunt nesecate, cu toate că în ele lucrează zi de zi sute de oameni." Exploatarea sării în zonă s-a realizat în ocne sub formă de clopot (În
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
ocnelor se deosebesc două categorii de muncitori: -muncitorii liberi: ocolașii (refetașii-muncitori împroprietăriți, cu drepturi ce reveneau oricărui slujitor al statului) și șalgăii (muncitori mineri secui veniți de dincolo de carpați); -criminalii -„ocnașii” care erau condamnați la muncă pentru grave delicte. Din cauza adâncimii mari accesul în ocnă era dificil. Pentru a economisi timp și pentru mărirea producției, cererile devenind tot mai mari, ocnașii rămâneau 24 de ore în adâncul minei. Această situație a avut repercursiuni asupra sănătății deținuților, lucru demonstrat În afișul adresat
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
dalta și ciocanul. Din anul 1850 Începe extragerea sării din Ocnița, prin puțul Sf.Constantin. În perioada 1875-1881 la Târgu Ocna s-a folosit o mașină de extracție acționată de aburi; ea coborând și ridicând vasele de extracție la o adâncime de 60 m. În 1881 are loc însă o mare inundație în Ocnele Unite, astfel se renunță la folosirea mașinii de extracție acționată de aburi. De abia În octombrie 1891 s-a pus În funcțiune o altă mașină de extracție
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
pătrați, aplicată experimental, pentru întâia dată în România. În mină Pilot a fost amenajat și a funcționat prima bază de turism a Salinei Târgu Ocna, în perioada 08.1974-09.07.2005 (cunoscută sub denumirea de Sanatoriu). Acolo, la 130 m adâncime, se tratau cu maximă eficientă: boli asmatiforme, maladii provocate de poluare, sindromul de suprasolicitare, nevroze. Accesul la Sanatoriu se realiza cu mijloace auto. La baza Sanatoriului (etajul I al minei Pilot) se află primul muzeu al sării cu exponate interesante
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
prima continua să se extindă. O parte din cartierul Gura Slănicului a fost evacuat iar familiile s-au mutat în alte zone. În anul 2013 Specialiștii de la Institutul de Studii Geotehnice și Geofizice din Cluj-Napoca nu au reușit să stabilească adâncimea lacului. Motivul ar fi acela că fundul apei are legături cu caverne pornite de la sonde abandonate de extragere a sării din zona Slănicului. Se afirmă că în zonă există două fenomene distincte: un experiment eșuat și o veche exploatație de
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
sare se deosebesc două categorii de muncitori: -muncitorii liberi: ocolașii (refetașii-muncitori împroprietăriți, cu drepturi ce reveneau oricărui slujitor al statului) și șalgăii (muncitori mineri secui veniți de dincolo de carpați); -criminalii -„ocnașii” care erau condamnați la muncă pentru grave delicte. Din cauza adâncimii mari accesul în ocnă era dificil. Pentru a economisi timp și pentru mărirea producției, cererile devenind tot mai mari, ocnașii rămâneau 24 de ore în adâncul minei. Această situație a avut repercursiuni asupra sănătății deținuților, lucru demonstrat În afișul adresat
Penitenciarul-Spital Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337394_a_338723]
-
sistemul de peșteri carstice al Moraviei din Republica Cehă, situată la nord de orașul Brno, în apropierea orașului Blansko. Ea este o parte a Peșterii Punkva, iar râul subteran Punkva curge prin interiorul ei. Dolina are aproximativ 138,7 metri adâncime și este cea mai adâncă gaură montană de suprafață din Europa Centrală. Este o atracție turistică populară pentru turiștii ocazionali în regiune, ca și pentru speologi și scafandri profesioniști. În partea de început a canionului Pustý Žleb (Jgheabul Pustiu), sub
Prăpastia Macocha () [Corola-website/Science/335884_a_337213]
-
prefectura Oita. Cutremurele s-au soldat cu 41 de morți și circa 1000 de răniți. La data de 14 aprilie 2016, la ora 21:26 după timpul local (12:26 UTC), în prefectura Kumamoto, în apropierea orașului Kumamoto, la o adâncime de 11 km s-a produs un cutremur („foreshock”) cu magnitudinea de 6,2 după scara momentului seismic (M), sau 6,5 după scara de magnitudine a Agenției Meteorologice a Japoniei (M). Cea mai mare intensitate a seismului pe suprafața
Cutremurele din Kumamoto (2016) () [Corola-website/Science/335902_a_337231]
-
Agenția de Meteorologie i-a atribuit denumirea oficială de sau „The 2016 Kumamoto Earthquake” în limba engleză. La data de 16 aprilie 2016, la ora 1:25 după timpul local (15 aprilie 16:25 UTC), în prefectura Kumamoto, la o adâncime de 12 km s-a produs cel de-al doilea cutremur puternic ("cutremur principal" conform AMJ) cu magnitudinea de 7,0 M după scara momentului sau 7,3 M după scara AMJ. A fost de aceeași intensitate ca din 1995
Cutremurele din Kumamoto (2016) () [Corola-website/Science/335902_a_337231]