KorAP: Find »[drukola/base=credincios & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...562 563 564 ...570 >

14,243 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

Lui590. În articolul "Duhul Apostolatului Rugăciunii" scris de Ioan Ferenț, autorul nota: "Mântuitorul nostru ne dă în chipul acesta o menire dumnezeiască, făcându-ne colaboratori ai săi în munca pentru mântuirea sufletelor"591. Ținând cont de această menire a tuturor credincioșilor, la începutul anului, se edita un calendar ce cuprindea motivele pentru care populația se ruga în fiecare lună. În anul 1930 de exemplu, existau următoarele evenimente: "ianuarie ca toți să fie una; februarie sfințirea căsătoriei, școlile catolice în misiuni; martie

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
răspândit din Sinaia în dimineața zilei de 27 septembrie 1924 și care a umplut de o adâncă durere întreaga țară. Regele Carol I a murit de bătaie de inimă"607. Pe tot parcursul războiului au fost editate materiale care informau credincioșii și care îi încurajau spre a demonstra o trăire creștină în astfel de momente. A fost relatată o întâmplare petrecută în Paris, unde un soldat rănit aflat în sala de asteptare a gării a cerut să fie spovedit; un alt

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ora 3 dimineața a avut loc în salonul N.D.S. adunarea Mamelor creștine. Iași 10 decembrie în salonul Notre Dame De Sion a avut loc serbarea pomului de Crăciun pentru școlile primare din localitate. Răchiteni 17 decembrie merită o deosebită laudă credincioșii din Parohia Răchiteni județul Roman, pentru dărnicia lor față de Seminarul nostru diecezan"627. Existau articole privitoare la vizitele canonice făcute de episcop în parohii, despre evenimentele importante petrecute aici și altele. În anul 1936 a decedat redactorul revistei, Anton Gabor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
al Bisericii Catolice și s-a criticat apropierea dintre Stat și Biserica Ortodoxă Română, precum și implicarea Statului în problemele Bisericii. Acest material a prezentat așadar punctul de vedere al Bisericii cu privire la două probleme de actualitate, care-i priveau pe toți credincioșii catolici și pe toți cetățenii României: Concordatul și statutul cultelor. Au existat mai multe proiecte ce au vizat în esență atingerea a două finalități majore: prima circulația unei publicații catolice mai des de două ori pe lună, sau chiar o dată

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Publicația a vizat, conform redactorilor ei, două aspecte: ghidarea către o viață sufletească cât mai nobilă și sfântă, dar și către o viață pământească fericită. Viața a fost diferită de revista diecezană Lumina creștinului, deoarece s-a adresat în special credincioșilor din parohia Săbăoani, adică oamenilor de la țară. La editarea primelor numere ale publicației au colaborat: Grațian Carpati, Iosif Tălmăcel, Gârleanu Ion, Neculăeș Dominic, Matas Francisc. Revista se tipărea la Roman, la tipografia "Frații Rothmberg". Primul număr cuprindea articole ce tratau

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
existente în parohie, dar și poezii în stil popular, precum și mici istorioare care îi aveau în centru pe locuitorii de la sate. În revistă au apărut o serie de articole care au avut ca subiect "mântuirea oamenilor"; ele explicau cum trebuiau credincioșii să-și trăiască viața pentru a nu ajunge în iad: "cine nu crede, nu poate ajunge la fericirea veșnică", "omul nu se poate mântui decât în religia cea adevărată", "Despre păcat și urmările lui"670. Primele două numere ale buletinului

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Petru și Paul erau considerați stâlpii Bisericii și martiri ai acesteia, de aceea erau deseori evocați. Un rol important în paginile revistei l-a ocupat Maica Domnului, Născătoarea de Dumnezeu, care oferea un exemplu pentru toate femeile și pentru toți credincioșii. Ceilalți sfinți erau prezentați ca modele de trăire creștină, de eroism și jertfă supremă 677. Sfântul care a ocupat un loc aparte în publicațiile catolice (mai cu seamă cele franciscane, fiind întemeietorul acestui Ordin) a fost Sfântul Francisc, căruia îi

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
s-a încheiat odată cu venirea regimului comunist. În ultima perioadă a apariției revistei a existat un incident cauzat de relatarea eronată a unor momente din viața Sfântului Francisc despre care episcopul de Iași M. Robu a considerat că "a scandalizat credincioșii"; drept urmare, a "poruncit celor din redacție" ca astfel de relatări să nu mai apară în paginile unei tipărituri catolice 704. Episcopul a atras atenția și conducătorului Ordinului Franciscan din Moldova asupra celor apărute în revistă, menționând că dacă acest incident

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
prisma Bisericii Catolice. Faptul că cele mai multe articole de acest gen au apărut în revistele "patronate" de preoți franciscani nu a fost întâmplător, căci ei fiind misionari prin formare foloseau textele cu cel mai mare efect și atingeau problemele existențiale ale credincioșilor. Autorii au apelat deseori la traduceri ale unor mari teologi din Occident, adaptându-le apoi la realitățile din România. Un articol din tematica referitoare la morala creștină și la viețile sfinților a fost "Datorii părintești Înțelepciunea"711. Materialul făcea referire

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ales capacității lor de traducători și prelucrători ai unor articole și cărți publicate în Occident. Majoritatea articolelor erau redactate de parohul Cipolloni, care a realizat numeroase traduceri 718. Buletinul s-a adresat populației catolice române din Galați, dar și unor credincioși aparținând altor etnii și naționalități care locuiau în oraș. În primul număr al revistei, redactorul ei a prezentat scopul și aspirațiile publicației. El îndemna cititorii să nu se sperie de apariția unei alte reviste catolice, asigurându-i că din paginile

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
franciscane din Moldova au vizat atât aspecte ale vieții spirituale (prin articole în care erau explicate teme biblice, povestite viețile sfinților, pilde cu caracter moralizator, rugăciuni, cântece și poezii religioase), cât și aspecte ale vieții de zi cu zi ale credincioșilor catolici, de la sate și orașe (prin rubrici care tratau viața de familie, expuneau sfaturi practice pentru muncile agricole, ofereau o minimă educație cetățenească și altele). Ele au contribuit la educarea populației catolice. Conștientizând rolul ziarelor în transmiterea învățăturilor creștine și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de la sate și orașe (prin rubrici care tratau viața de familie, expuneau sfaturi practice pentru muncile agricole, ofereau o minimă educație cetățenească și altele). Ele au contribuit la educarea populației catolice. Conștientizând rolul ziarelor în transmiterea învățăturilor creștine și informarea credincioșilor despre problemele trecute și actuale întâmpinate în munca de răspândire a mesajului creștin, Biserica Catolică a sprijinit și încurajat apostolatul prin intermediul presei. Acest lucru s-a concretizat prin apariția mai multor reviste franciscane și diecezane în Moldova. Ele reprezintă o

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în cazul revistelor ce aparțineau acestor ordine). Articolele publicate au fost utile clericilor, dar și laicilor. Soluțiile oferite la unele probleme constituiau subiecte de predici, preoții având ocazia de a se informa mai bine și putând transmite apoi aceste informații credincioșilor. Aceștia aveau și ei acces direct la scrierile catolice care răspundeau la unele probleme de teologie, dar explicau și învățăturile biblice. Numeroase materiale nu au fost originale, ci reprezentau doar traduceri din operele unor teologi occidentali; însă toate au avut

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
direct la scrierile catolice care răspundeau la unele probleme de teologie, dar explicau și învățăturile biblice. Numeroase materiale nu au fost originale, ci reprezentau doar traduceri din operele unor teologi occidentali; însă toate au avut un rol important în educarea credincioșilor catolici. II.3.2.3. Redactori și colaboratori ai revistelor catolice din dieceza de Iași loan Ferenț S-a născut în comuna Dărmănești (Bacău). A studiat la școala primară din localitate, apoi a fost elev al seminarului din Iași. În

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
istoric. În 1919 a fost numit paroh la Răchiteni (1919-1923), iar după doi ani a început să administreze și parohia Butea (1923-1933). Din 1923 a rămas numai paroh de Butea. În această calitate a muncit mult pentru binele spiritual al credincioșilor, a refăcut biserica parohială și le-a construit pe cele din Fărcășeni și Caracași 734. A decedat în august 1933, din cauza paraliziei 735. A fost un preot cărturar și un distins scriitor, deosebit de rezervat însă cu publicațiile, deoarece "totdeauna era

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
editoriale la Editura "Presa Bună" și "Serafica"; a promovat-o pe aceasta din urmă în calitatea de secretar episcopal, pe când îl însoțea pe episcopul Mihai Robu în satele catolice din Moldova, cu ocazia vizitelor canonice. El a recomandat parohilor și credincioșilor să sprijine presa catolică. Ca publicist, s-a făcut remarcat prin seria de articole publicate ani de-a rândul, prelucrate după studiile scriitorului Alban Stolz și apărute sub titlul Salutare îngerească 756. În perioada 17 octombrie 1930 2 decembrie 1932

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
1923-1929), a coordonat parohia Pustiana (1929-1934) și a călătorit de câteva ori a fost în străinătate, în scopuri spirituale. În primăvara anului 1944 și-a început peregrinarea prin țară: Gliganul de Sus (Argeș), București, Bihor, Bacău, Oradea, pentru a ajuta credincioșii din aceste localități. După 1948, a condus mai bine de 20 de ani parohia Poiana Micului (Suceava). Spre sfârșitul vieții s-a retras la Mărgineni, în județul Bacău, unde a murit în 1979. Activitatea sa literar-religioasă a ocupat un loc

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
mare măsură donațiilor primite de la membrii Ordinului franciscan. În aceste condiții, publicația din Galați nu a reușit să apară decât 5 ani (1925-1930). Criza economică din anii 30 a făcut ca revista să nu mai poată fi susținută financiar de credincioși, noul redactor Ioan Duma fiind nevoit să sisteze editarea ei790. Gazeta a apărut într-un tiraj redus, pentru că era un buletin parohial după model occidental, ce se adresa locuitorilor orașului Galați. Aurora franciscană, apărută pentru prima dată la Huși în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
bilanț pozitiv; cele mai fericite situații au fost atunci când s-a reușit acoperirea cheltuielilor de editare și tipărire. Scopul principal al apariției periodicelor catolice nu era însă acela de a obține profit, ci de a informa și de a învăța credincioșii catolici dogmele Bisericii și învățătura creștină, de a lua atitudine față de evenimentele contemporane referitoare la Biserica Catolică și la evoluția societății . Tirajul revistelor din Moldova a fost determinat de publicul căruia i s-a adresat fiecare revistă în parte. Evident

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pe catolici ca și confesiune, însă fiecare publicație a avut un public țintă, bine definit în interiorul comunității catolice, care era mai numeros sau mai puțin numeros în funcție de specificul revistei. Lumina creștinului a fost o gazetă care s-a adresat tuturor credincioșilor catolici din Moldova și nu numai; ea a fost difuzată la București și în Transilvania, deoarece era o revistă diecezană ce cuprindea tot felul de informații locale (din dieceza de Iași), naționale, dar și externe (din Italia, Brasilia, Japonia, Columbia

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
dezvolte presa catolică din România, au avut loc mai multe tentative în acest sens, unele cu caracter regional sau la nivel de episcopie, unele caracteristice ordinelor misionare, altele ritului unit, prin care s-a adus o contribuție semnificativă la culturalizarea credincioșilor, la apărarea Bisericii Catolice în țară și la răspândirea mesajului creștin. Organizațiile de presă existente în 1924 au fost: Societatea pe acțiuni "Sfânta Unire" din Blaj(aflată în curs de formare) și Societatea "Presa Bună" din Iași, care viza dezvoltarea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Lumina creștinului și în Sentinela catolică 994. În luna februarie 1930 a fost achiziționată o nouă mașină de tipărit din Germania, marca Haidelberg. Cheltuielile făcute pentru aducerea noului utilaj l-au determinat pe monseniorul Gabor să facă numeroase apeluri la credincioși în vederea susținerii presei catolice: "Faceți ceva pentru presă! Ascultați glasul timpului (...) La foarte multe se gândesc (creștinii): la clopote, la icoane, la zugrăvirea bisericilor și la altele, dar la susținerea presei catolice, nu. Cu toate acestea un ziar catolic poate

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
făcut în sprijinul presei, o zi ce monseniorul Anton Gabor a vrut-o extinsă în toată țara și sărbătorită cu deosebit interes prin festivaluri, expoziții de cărți și reviste, împărțiri de cataloage, reclame, pentru ca să se deștepte cât mai mult interesul credincioșilor"997. În anul 1935 s-a deschis o tipografie catolică omonimă ("Presa Bună") și la Chișinău, cu scopul de "a fi o instituție de cultură creștinească și românească"998. Punerea acesteia în funcțiune a fost amânată însă, din cauza unor dificultăți

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ideea de unificare și de coordonare a presei catolice din lumea întreagă a scos în evidență lipsa de unitate a presei românești. Ținând cont de contextul social-politic existent în statul român (precum și de gradul de dezvoltare economică și culturală) unde credincioșii catolici reprezentau o minoritate confesională, publicațiile catolice au avut o difuzare destul bună, iar informațiile transmise au fost de folos acestei comunități. Nu s-a reușit însă depășirea graniței confesionale și crearea unui cotidian reprezentativ al catolicilor din România, în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
existentă pe plan etnic și confesional a fost una inedită pentru România. Prezența unor confesiuni minoritare în cadrul noului stat impunea guvernelor de la București adoptarea unei legislații care să permită armonizarea formelor de organizare a structurilor ecleziastice, precum și conviețuirea pașnică a credincioșilor minoritari cu cei aparținând Bisericii dominante în stat. Guvernele românești au considerat ca pe un imperativ politic necesitatea stabilirii relațiilor diplomatice cu Vaticanul și a negocierii unui concordat prin care să se reglementeze problemele legate de defășurarea activității Bisericii Catolice

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]