14,582 matches
-
vin este comparabil și cel din Țările de Jos și din Regatul Unit, pe de altă parte, în care predomină consumul ocazional de vin. Opoziția Nord-Sud există și în cadrul Europei 78. II. Civilizația vinului și patriile berii Într-o cronică datând din secolul al XIX-lea găsim, în legătură cu ultima bătălie a lui Napoleon I din 18 iunie 1815, relatarea care urmează: "Berea și vinul s-au înfruntat la Waterloo. Vinul, roșu de furie, fierbând de însuflețire, cu o îndrăzneală nebună, s-
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Enbeck). Tot în secolul al XVII-lea, prezența olandezilor la Bordeaux a impus înființarea unei braserii în acest oraș pe care Evul Mediu îl considera capitala viticolă a lumii civilizate.80 Fabricarea berii la scară industrială și răspândirea consumului acesteia datează abia din secolul al XIX-lea, când distrugerea masivă a podgoriilor franceze din cauza filoxerei și dezvoltarea clasei muncitorești i-au dat un avânt deosebit: în 1900, s-a depășit pragul de 10 milioane de hectolitri, ajungându-se la 14 milioane
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
primară a Statelor membre. Planul de organizare comună a sectorului vitivinicol a evoluat fundamental de la înființarea sa, în cursul anilor 1964 -1970. Piața comună a vinurilor, intrată în vigoare la 1 iunie 1970, este ultima organizație de acest fel (primele datează din data de 1 iulie 1967). Măsura de intervenție pe piața vinurilor viza mai ales procesul de stocare-distilare: pe de o parte, ajutorul pentru stocarea privată pe o perioadă de trei sau nouă luni; pe de altă parte, recurgerea la
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
din aplicarea capsulei, a ștampilei sau a vignetei specifice taxelor indirecte. Acciza este achitată de îmbuteliatorii finali. În aplicarea acestor taxe, denumirea de "Franța" reprezintă atât Franța metropolitană, cât și teritoriile sale de peste mări. Politica comunitară de "armonizare a accizelor" datează din 1987 și s-a concretizat legal în 1992 sub forma a trei directive: Directiva nr. 92-12 a Consiliului din 25 februarie 1992 (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 76 din 23 martie 1992), transpusă în dreptul intern prin legea
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
sprijinul demonstrațiilor studențești împotriva spectacolelor de teatru în limba franceză, reproduse în volumul Franțuzomania (1904). Implicarea într-o mai amplă acțiune de utilitate socială pare să fi fost intenția permanentă a scriitorului: o afirmă răspicat într-o profesiune de credință datând din 1914: „E-o mătură/ E-o mătură de rând/ Obiectul ce port eu în mână/ În vraja nopților cu lună./ Și-a mă numi poet, artist/ Sau dramaturg, sau ziarist/ Ar fi... s-o faceți prea de oaie./ Eu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
J. Safarik și Th. Mommsen, îl arată familiarizat cu bibliografia de istorie și istorie literară. Îi lipseau însă discernământul critic, rigoarea. Într-un studiu asupra Codicelui Voronețean, din „Aurora română”, purtat de fantezie, el afirmă că primele texte românești scrise datează din secolul al X-lea. SCRIERI: Florinta, Cernăuți, 1880; Privire istorică asupra trecutului politic-social și național al „ducatului Bucovinei”, Brașov, 1886; Din istoria limbei și literaturei române, partea I: Istoria limbei române, Cernăuți, 1889. Repere bibliografice: Loghin, Ist. lit. Bucov
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285946_a_287275]
-
113. 1542 V. http://dexonline.ro/definiție/alean, consulté le 2 janvier 2012. 1543 V. Lucian Blaga, Dorul (Dor) în 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît., p. 40. 1544 Paula Romanescu traduit le vers " Mai cântă-mi înc-o dată dorul tău [...]. " par " Chante-moi encore ton dor [...]. " V. Lucian Blaga, Dorul (Dor) în 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît., p. 41. 1545 Jean-Louis Courriol, " Présentation ", în Mihai Eminescu Poezii/Poésies, op. cît., p. 9. 1546 V. Lucian Blaga
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
înscrise într-un caiet mare, pe cele 2 pagini ale registrului deschis. În același an, Ion Pavel publică în Buletinul Academiei de Medicină din România lucrarea „Une statistique des diabètiques à Bucarest et les enseignements qui en decoulent”. Din 1943 datează și prima fișă de diabet, care va suferi în timp mai multe modificări (18). 1944 - Ion Pavel publică prima ediție a lucrării „Le diabète” (cu ediții ulterioare în 1955, 1965, 1974). Lucrarea a primit Premiul Academiei de Științe din Paris
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
Germania secolului al XIX-lea, el mai supraviețuiește în titlurile unor reviste ca Modern Philology, Philological Quarterly și Studies in Philology. Boeckh, care a scris o fundamentală Eiicyklopädie und Methodologie der philologischen Wissenschaften (publicată în 1877, dar bazată pe prelegeri datînd în parte încă din 1809)1, a definit filologia ca "știința a tot ce se cunoaște", incluzând deci studiul limbilor și literaturilor, antelor și politicii, religiei și moravurilor sociale. Practic identică cu "istoria literară" a lui Greenlaw, filologia lui Boeckh
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
151. Tot Apcar Baltazar este criticul care redeschide discuția despre un "stil românesc" în arta decorativă cu articolul "Spre un stil românesc", publicat în Viața românească, în noiembrie 1908. Cum am văzut, preocupările pentru un stil național în artele plastice datează de la finele secolului, Leon Bachelin fiind unul dintre pionierii acestei problematici. Soluția dată de Bachelin era stilizarea artei populare după tehnicile oferite de decorativismul Art Nouveau, rețeta fiind la îndemâna oricărui artizan român. Cu alte cuvinte, temele și motivele artei populare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca element decorativ. Din păcate, în ceea ce o privește pe Mina Byk Wepper, nu avem la dispoziție decât aceste reproduceri, de o calitate mediocră. Marian Constantin atrage atenția asupra a trei panouri decorative ale pictoriței, dintre care unul singur este datat cu anul (1)918, panouri purtând amprenta unei sensibilități simboliste. În concepția acestor panouri este decelabilă influența Ceciliei Cuțescu-Storck, mai ales în direcția simbolismului gauguinizant pe care-l practică artista, manieră informată de o sensibilitate Art Nouveau. Mina Bick Wepper
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o orchestră de greieri. Într-un tufiș înflorit se precizează anamorfotic un chip zâmbitor. Schița de friză-mozaic a lui Theodorescu-Sion, intitulată Cele șapte fete de împărat (Proiect de mozaic, tempera pe carton, 0,490 x 0,960 cm, semnat și datat în partea dreaptă jos în tuș negru cu penița: Theodorescu-Sion, 1911), ilustrează atât sub raport stilistic, cât și tematic, influența pe care o exercită arta decorativă bizantină asupra pictorilor români ai timpului. Amprenta stilistică bizantină este la Theodorescu-Sion chiar mai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Berlin un portret al lui Mihai Eminescu pe care l-a păstrat în preajmă toată viața. În monografia inevitabil lacunară pe care i-o consacră Tudor Octavian 279 este reprodusă o ilustrare a unui poem eminescian, fără niciun titlu și datat 1910 cu mențiunea locului: Berlin. Tabloul îl înfățișează probabil pe Luceafăr plutind somnolent alături de iubita lui într-o mare de perle pe fondul de un albastru fluid al nemărginirii. Părul îndrăgostiților este auriu, marcă a contaminării simbolismului cu Art Nouveau-ul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tragism ineluctabil, aliaj care conferă nota simbolistă. Fritz Storck realizează câteva sculpturi ale unor figuri emblematice pentru istoria culturii europene, asociate geniului. Este vorba despre Johan Wolfgang Goethe (ronde-bosse în bronz, 65 x 43 x 4,5 cm, semnat și datat pe postament dreapta cu monograma: FS1922, inventar 915500), Friedrich Schiller (ronde- bosse în bronz, 68 x 30 x 31,5 cm, semnat și datat pe postament, în dreapta cu monograma: 19FS22, inventar 915501, 1922), Ludwig van Beethoven (ronde- bosse în bronz
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
despre Johan Wolfgang Goethe (ronde-bosse în bronz, 65 x 43 x 4,5 cm, semnat și datat pe postament dreapta cu monograma: FS1922, inventar 915500), Friedrich Schiller (ronde- bosse în bronz, 68 x 30 x 31,5 cm, semnat și datat pe postament, în dreapta cu monograma: 19FS22, inventar 915501, 1922), Ludwig van Beethoven (ronde- bosse în bronz, 48 x 32 x 24 cm, semnat, datat lateral dreapta cu monograma FS 1930, inventar 915502), de care-l apropie originea sa germană. Nota
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
915500), Friedrich Schiller (ronde- bosse în bronz, 68 x 30 x 31,5 cm, semnat și datat pe postament, în dreapta cu monograma: 19FS22, inventar 915501, 1922), Ludwig van Beethoven (ronde- bosse în bronz, 48 x 32 x 24 cm, semnat, datat lateral dreapta cu monograma FS 1930, inventar 915502), de care-l apropie originea sa germană. Nota simbolistă devine sesizabilă printr-un demers comparatistic vizând două sculpturi având-o ca model pe Cecilia Cuțescu-Storck, Cecilia Cuțescu Storck (sculptură adosată în marmură
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca model pe Cecilia Cuțescu-Storck, Cecilia Cuțescu Storck (sculptură adosată în marmură, 50 x 38 x 30 cm, nesemnat, nedatat, inventar 915146, 1909) și Cecilia Cuțescu Storck (ronde-bosse în bronz, 39 x 15,5 x 21,5 cm, semnat și datat pe postament stânga: Fr. Storck 1907, inventar 915194). Sculptura din 1900 este destul de convențională, o prezintă în mărime naturală, într-o rochie elegantă, ținându-și mâna în șold, este evidentă o anumită înclinație spre anecdotă în acest ronde-bosse în bronz
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
poartă expresia durerii, a tristeții irepresibile, posibil și o alegorie a morții sau o definiție simbolistă a ei. În aceeași arie simbolistă se află și alte două sculpturi-nuduri: Pe gânduri (ronde-bosse, 34,5 x 10 x 10 cm, semnat și datat pe postament spate: Fr. Storck 1905, inventar 915186) și Femeie pe gânduri (ronde-bosse, 35 x 9 x 9 cm, semnat și datat pe postament spate: 1905 Fr. Storck, inventar 915188), ilustrative pentru felul cum atenția se deplasează de la frumusețea corporală
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se află și alte două sculpturi-nuduri: Pe gânduri (ronde-bosse, 34,5 x 10 x 10 cm, semnat și datat pe postament spate: Fr. Storck 1905, inventar 915186) și Femeie pe gânduri (ronde-bosse, 35 x 9 x 9 cm, semnat și datat pe postament spate: 1905 Fr. Storck, inventar 915188), ilustrative pentru felul cum atenția se deplasează de la frumusețea corporală spre o atitudine reflexivă, înregistrată gestual. Sculptorul a evitat orice detaliu, cele două figuri feminine devin nu atât o înregistrare naturalistă a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
revendicare simbolică a unui statut aristocratic. Într-o atmosferă crepusculară, muzica solitarului violonist transpune o état d'âme a cărei cameră de rezonanță devine întinderea de ape. Remarcabil mi se pare însă un tablou puțin cunoscut al lui Ipolit Strâmbu, datat 1899, un studiu de nud (vezi planșa 2), tablou care face parte dintr-o colecție particulară 392. Avem figura sensibilă a unei femei al cărui chip exprimă deopotrivă tristețea și visarea, ieșind astfel din convențiile academice ale nudului. Pictorul înregistrează
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Smigelschi, cel intitulat Quartetul este dedicat, așa cum și titlul o indică, muzicii. Virgil Vătășianu este de părere că pictorul a dorit să realizeze "un imn al primăverii sau al naturii și o preamărire a muzicii"393. Prima ipostaziere a temei, datând de dinainte de 1900, înfățișează un grup de șapte copii care compun nu un quartet, ci mai degrabă o mică orchestră. Este drept că numai patru dintre ei dispun de un instrument: o harfă, o viola da gamba, vioara I și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
această temă, Țigancă cu ghiocei, într-o tratare destul de artificială, care o apropie de țigăncile lui Vermont. Există și excepții, țigănci prezentate într-o cheie naturalistă, precum Țigancă (Dena), (ulei pe carton, 0,400 x 0,328 cm, semnat și datat cu brun, 1926, P.N. 4275.) sau Țiganca cu coșul cu rufe (1913). Țiganca stă ghemuită, cu mâna în coșul cu flori, cu o cămașa albă care-i arată umerii slabi; pare absorbită de ceea ce face, poartă un batic portocaliu și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pliat și fruntea sprijinită de pământ, făcând invizibile trăsăturile personajului feminin, figura unei totale devoțiuni. Feminitatea este accentuată prin fluiditatea părului. Comparația revendică numaidecât pentru Salomeea artificialitatea unei coregrafieri atente, care circumscrie estetic dominanta posturală. O altă tratare a temei, datând din 1926, Salomeea (ronde-bosse în bronz, semnat pe postament spate cu monograma FS, nedatat, 575 x 14,5 x 46 cm, inventar 915467, 1926), ne oferă o Salomee verticală, care ține capul sfântului în dreptul feței, la oarecare distanță, în timp ce întoarce
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu minuțiozitate de sculptor. O a treia tratare a temei, Salomeea (nud culcat) (ronde-bosse în bronz, nesemnat, nedatat, 41 x 22 x 12 cm, inventar 915175), circumscrie o arie figurativă care cuprinde lucrări precum Dormind (ronde-bosse în bronz, semnat și datat pe postament dreapta: Fr. Storck 1904, 47 x 31 x 20 cm, inventar 915189), Femeie dormind (ronde-bosse în marmură, 15,5 x 31 x 58,5 cm, semnat pe postament stânga în spate cu monograma FS, nedatat, inventar 915170, 1918
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al poeților blestemați. Spleenul face parte din condiția provincială a intelectualului, resimțită aproape metafizic și trăită cu o voluptate amară, cum o ilustrează în Portretul Prof. Vintilă Dem. Mugur (ulei pe carton 0,590 x 0,490 cm, semnat și datat stânga, jos cu negru: Theodorescu Sion 1911). Cu capul rezemat în palmă, în timp ce brațul are ca suport speteaza scaunului, personajul evocă o tristețe la care se adaugă un soi de reflecție-reverie bolnăvicioasă. Pictorul decupează din lumea insalubră de detracați prosperi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]