15,944 matches
-
sătulă de privațiuni. Lenin s-a reîntors în Rusia din exilul său din Elveția cu ajutorul serviciilor de spionaj germane. Germanii sperau ca certurile politice să facă Rusia să înceteze lupta. Când trenul cu care se deplasase Lenin a intrat în gară, o mulțime de mii de țărani, muncitori și soldați l-a întâmpinat cu entuziasm pe liderul bolșevic. După numeroase lupte de culise, sovietele au reușit să preia controlul guvernului în noiembrie 1917, Kerenski și miniștrii guvernului său moderat fiind alungați
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
același nume. Comuna Vrata este situată în sudul județului Mehedinți, la 65 km de Drobeta Turnu Severin, la 32 km de orașul Vânju Mare care are o influență scăzută asupra comunei și la 45 km de Calafat. Cea mai apropiată gară este halta Maglavit la o distanță de 33 km. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vrata se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (72,92
Comuna Vrata, Mehedinți () [Corola-website/Science/301615_a_302944]
-
drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ139, care leagă comuna spre nord-vest de Ploiești și spre sud de Râfov. Ea este traversată și de calea ferată Ploiești-Buzău, dar aceasta nu are nicio stație pe teritoriul comunei, cea mai apropiată fiind gara Ploiești Est. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Berceni se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,11%). Pentru 2,72% din populație, apartenența etnică
Comuna Berceni, Prahova () [Corola-website/Science/301644_a_302973]
-
Treime, de către Safta Brâncoveanu. Biserica este de plan dreptunghiular simplu, cu absida decrosata, poligonală. A fost reparată în 1888, iar în prezent figurează printre monumentele cele mai vechi din comună. La data de 13 septembrie 1872 este pusă în circulație gara Brazi (pe linia București-Ploiești), aflată la o distanța de 6,6 km față de gara Prahova și 7,6 km față de gara Ploiești Triaj, la o altitudine de 128,78 m deasupra nivelului mării. În 1890, în satul Popești, se construiește
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
A fost reparată în 1888, iar în prezent figurează printre monumentele cele mai vechi din comună. La data de 13 septembrie 1872 este pusă în circulație gara Brazi (pe linia București-Ploiești), aflată la o distanța de 6,6 km față de gara Prahova și 7,6 km față de gara Ploiești Triaj, la o altitudine de 128,78 m deasupra nivelului mării. În 1890, în satul Popești, se construiește, de către un inginer străin ("Albert Paner") o moară de apă a cărui proprietar era
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
prezent figurează printre monumentele cele mai vechi din comună. La data de 13 septembrie 1872 este pusă în circulație gara Brazi (pe linia București-Ploiești), aflată la o distanța de 6,6 km față de gara Prahova și 7,6 km față de gara Ploiești Triaj, la o altitudine de 128,78 m deasupra nivelului mării. În 1890, în satul Popești, se construiește, de către un inginer străin ("Albert Paner") o moară de apă a cărui proprietar era boierul Emanoil Eahovan. În 1924 a luat
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
și se termină în DN1; din el se ramifică, în sudul extrem al comunei, șoseaua județeană DJ101R, care o leagă de Câmpina. Nu trec căi ferate pe teritoriul comunei Cornu, dar zona de nord a comunei este foarte apropiată de gara Breaza, de pe calea ferată Ploiești-Brașov. Temperatura medie multianuală este de 9,5 °C; maxima pozitivă a verii,cu o valoare de 36,1 °C a fost înregistrată la 9 iulie 1996, iar maxima negativă de -25,1 °C, la 23
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
est către Balta Doamnei și Gherghița, iar în vest se termină la Poienarii Apostoli în șoselele DJ130A care duce spre Tinosu și DJ101E care duce spre Poienarii Burchii. Prin comună trece și calea ferată București-Ploiești, pe care este deservită de gara Crivina. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gorgota se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,62%). Pentru 1,98% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Gorgota, Prahova () [Corola-website/Science/301678_a_303007]
-
turce, care nu au reușit niciodată să îl cucerească. Prin extensie, trecătoarea situată în Carpații Meridionali, în defileul Oltului, a luat numele de "Pasul Turnu Roșu ( în , în )". Până în anul 1966 numele satului nu era "Turnu Roșu", numele era Porcești, gară în care staționau trenurile se numea "Turnu Roșu" dar numele localități era Porcești (în dialectul săsesc "Portschescht/ Porkendorf", în , în ). Cronicile arată că în 1761 și acesta biserică a fost distrusă de generalul austriac Adolf von Buccow, din ordinul dat
Turnu Roșu, Sibiu () [Corola-website/Science/301749_a_303078]
-
care nu este în sat și anume MĂNĂSTIREA PORTĂRIȚA-ortodoxă, aceasta fiind așezată în domeniul Prilogului, în imediata apropiere a localității Mujdeni. Se poate ajunge la Portărița ușor, având drumuri de acces prin Prilog Vii , dinspre Călinești-Oaș sau pe jos de la gara Mujdeni.
Prilog, Satu Mare () [Corola-website/Science/301770_a_303099]
-
de oraș, pe malul Milcovului. El cuprinde vestigiile unei așezări fortificate și ale unei necropole din Epoca Bronzului (cultură Monteoru), precum și necropole din perioada Halstatt și din Epoca Medievală (secolele al XIII-lea-al XVI-lea). Monumentele de arhitectură sunt: gară (1893); școală cu două corpuri din strada C. Dobrogeanu-Gherea (sfârșitul secolului al XIX-lea); beciurile Bahamat (secolul al XIX-lea) din strada Fundătura Cetățuia; casă Gaicu (începutul secolului al XX-lea) din incinta fostei ferme IAS; casă Apostu (1901); primăria
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
de circa 10 kilometri, o suprafață a bazinului hidrografic de 40 kilometri pătrați, un fond forestier de circa 109 hectare, izvorăște de pe teritoriul comunei Zau de Câmpie, satul Bărboși, străbate satele Bărboși, Bârza și Sânger și se varsă în apropierea gării C.F.R. din Sânger în Valea Câmpiei. Are numeroși afluenți, atât de stânga cât și de dreapta, unii fiind permanenți, alții temporari. Printre cei mai importanți afluenți se numără Pârâul Satului, Pârâul Bârza (De sub Coastă), Pârâul Cânetelii, Pârâul Recea. Deși în
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
școala din Borlești. În rest, alte cinci obiective din comuna Merișani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Mihail și Gavriil” (1810) din Dobrogostea; gara (1880); curtea boierească (secolele al XVIII-lea-al XIX-lea), formată din conac, pavilioane, anexă, grajduri, parc și zid de incintă cu poartă; biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1808), ultimele trei din satul Merișani; și biserica „Sfântul Nicolae” (1868) din Vâlcelele
Comuna Merișani, Argeș () [Corola-website/Science/300630_a_301959]
-
arabile , localitatea găsindu-se situată în zona de silvostepă. Convergența tuturor componentelor de ordin fizico și economico-geografic din această zonă schițează și mai mult pitoreasca așezare a comunei Slobozia , aflată în plină zonă de câmpie. Cea mai apropiată stație feroviară ( gară ) se află la 25 - 30 Km , tot în orașul Găești . Satul Negrișoara se află situat la o distanță de aproximativ 2 - 3 Km față de satul de reședință al comunei , iar faptul că este mult mai nou se observă foarte clar
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
monumente de interes local. Trei dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice: așezarea eneolitică (cultura Cucuteni) din Dealul Vrăbiilor, de la marginea de est a satului Răcăciuni; așezarea fortificată din Epoca Bronzului (cultura Monteoru) aflată pe Dealul Cetățuia, la sud-vest de gara Răcăciuni; și situl de la est de zona „Zootehnică” a satului de reședință, sit ce cuprinde urmele unor așezări din epoca migrațiilor (cultura Cerneahov) și din Epoca Medievală (secolele al VIII-lea-al XVI-lea). Alte patru obiective sunt clasificate ca
Comuna Răcăciuni, Bacău () [Corola-website/Science/300696_a_302025]
-
erau dintre cele mai frumoase sau aruncau în direcția lor cu , câte ceva”, chiar pietricele. Unii din tren mai strigau , uite mă luna”, legat de această expresie există o legendă pe care o vom prezenta în continuare. În zona ,Năroaie” lângă gara Baru (un timp s-a numit gara Livadia deoarece era pe teritoriul satului ) s-ar fi consumat următorul eveniment. Într-o seară, după asfințitul soarelui, trei săteni din Livadia care cosiseră în zonă stăteau pe malul unui eleșteu și priveau
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
în direcția lor cu , câte ceva”, chiar pietricele. Unii din tren mai strigau , uite mă luna”, legat de această expresie există o legendă pe care o vom prezenta în continuare. În zona ,Năroaie” lângă gara Baru (un timp s-a numit gara Livadia deoarece era pe teritoriul satului ) s-ar fi consumat următorul eveniment. Într-o seară, după asfințitul soarelui, trei săteni din Livadia care cosiseră în zonă stăteau pe malul unui eleșteu și priveau dacă se văd pești în apă. Atunci
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
jud. Hunedoara. Din 1948 -1952 a stat ascuns într-o încăpere zidită în subsolul casei părintești din Livadia, iar după arestare au urmat închisorile, canalul, etc. Fratele său Milu, a urmat Facultatea de Drept, a fost funcționar CFR (șef de gară), comisar de poliție în Petroșani în perioada guvernării legionare, suferind și efectuând 10 ani de închisoare sub comuniști. Surorile Lucreția și Valeria au fost învățătoare în sat trei decenii. Malvina profesoară în licee din județ. 4) În deceniile 20-30 alți
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
meseria de „ciubucar”, transportând persoane cu autoturisme proprii, pe același traseu al autobuzelor și la același tarif. În cadrul comunei regăsim următoarele stații de autobuz: De menționat este faptul că, secolul trecut exista o linie ferată care unea „Poiana Scutarului” cu gara Onești, trecând și prin Cașin. Calea ferată deservea la exploatarea forestieră și a înlesnit transporturile pentru armată în al II -lea război mondial. Acum, în Cașin, pe locul fostei căi ferate se află un drum comunal lung dintr-un capăt
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
mare efort intelectual și fizic pentru a-și aduce un ultim obol satului din care făcea parte, și anume redactarea primei monografii a comunei Cașin.. Imaginați-vă ca un intelectual în vârstă de peste 70 de ani, să ia drumul spre gara Onești iar de aici spre București. Acum 70 de ani nu erau alte mijloace de locomoție decât carul cu cai sau șareta cu un cal, pe o șosea neasfaltată cu praf de 10 - 12 cm, gropi sau chiar pietroaie până
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Cochirleanca este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Boboc, Cochirleanca (reședința), Gara Bobocu, Roșioru și Târlele. Are o populație de aproximativ 5000 de locuitori și se află în partea de est a județului, în Câmpia Râmnicului. Comuna se află la de orașul Buzău și este cunoscută pentru Școala de Aplicație pentru Forțele
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
variază între . Reședința comunei este satul Cochirleanca, aflat la o distanță de față de orașul Buzău și la față de orașul Râmnicu Sărat, având o suprafață de , din care reprezintă terenuri agricole. Comuna cuprinde 5 sate: Cochirleanca (satul de reședință), Boboc, Roșioru, Gara Bobocu și Târlele. Se învecinează la nord cu comunele Ziduri și Bălăceanu, la vest cu comuna Poșta Câlnău, la sud cu comunele Săgeata și Vadu Pașii (toate din județul Buzău), iar la est cu comuna Galbenu din județul Brăila. Are
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
mălai și uruială existente la Cochirleanca, Boboc și Roșioru. Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ220, care o leagă spre vest de (DN2) și spre nord-est de . Prin comună trece și calea ferată Buzău-Focșani, pe care comuna este deservită de gara Boboc. La Gara Bobocu funcționează Școala de Aplicație pentru Aviație Aurel Vlaicu. În comună sunt trei școli cu clasele I-VIII (două în Cochirleanca și una la Boboc) și trei școli cu clase I-IV (Gara Bobocu, Târlele și Roșioru
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
existente la Cochirleanca, Boboc și Roșioru. Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ220, care o leagă spre vest de (DN2) și spre nord-est de . Prin comună trece și calea ferată Buzău-Focșani, pe care comuna este deservită de gara Boboc. La Gara Bobocu funcționează Școala de Aplicație pentru Aviație Aurel Vlaicu. În comună sunt trei școli cu clasele I-VIII (două în Cochirleanca și una la Boboc) și trei școli cu clase I-IV (Gara Bobocu, Târlele și Roșioru). Există și 4
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
comuna este deservită de gara Boboc. La Gara Bobocu funcționează Școala de Aplicație pentru Aviație Aurel Vlaicu. În comună sunt trei școli cu clasele I-VIII (două în Cochirleanca și una la Boboc) și trei școli cu clase I-IV (Gara Bobocu, Târlele și Roșioru). Există și 4 grădinițe pentru preșcolari, în toate satele câte una (cu excepția satului Târlele). Vestigii arheologice au fost descoperite la Roșioru și ele aparțin culturii Sântana de Mureș (sec.III-V d.Hr.). Tot la Roșioru
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]