14,196 matches
-
093 fălcii ale răzeșilor, „2.962 fălcii 959 stânjeni p/ătrați/”. Prin urmare, se observă cu ușurință din compararea datelor de mai sus cum atât capitolul populație umbrăreșteană, cât și cel al teritoriului statornicit cu multe veacuri în urmă prin hotare distincte, hotare prezentate în prima partea a lucrării de fața și care, cu unele pierderi pe parcursul istoriei, s-au păstrat atât documentar, cât și în realitate până în zilele noastre, incongruențele sunt evidente. Căci și situația demografică, și aceea a teritoriului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ale răzeșilor, „2.962 fălcii 959 stânjeni p/ătrați/”. Prin urmare, se observă cu ușurință din compararea datelor de mai sus cum atât capitolul populație umbrăreșteană, cât și cel al teritoriului statornicit cu multe veacuri în urmă prin hotare distincte, hotare prezentate în prima partea a lucrării de fața și care, cu unele pierderi pe parcursul istoriei, s-au păstrat atât documentar, cât și în realitate până în zilele noastre, incongruențele sunt evidente. Căci și situația demografică, și aceea a teritoriului s-a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
preocupări, lipsesc pentru o bună perioadă de timp. Dar este aproape de la sine înțeles că umbrăreștenii, locuitori de câmpie fiind, nu aveau cum să nu practice pe mari suprafețe cultivarea plantelor, în primul rând. Le-o impunea dimensiunile largi ale hotarului stăpânirii lor, ce se întindea de la Herătău și până în pârâul Dimaciului (și invers), cuprinzându-se în interiorul acestui hotar și cele două principale cursuri de apă, Bârladul și Siretul, cu afluenții lor din zonă. Ar fi și acesta un temei de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
câmpie fiind, nu aveau cum să nu practice pe mari suprafețe cultivarea plantelor, în primul rând. Le-o impunea dimensiunile largi ale hotarului stăpânirii lor, ce se întindea de la Herătău și până în pârâul Dimaciului (și invers), cuprinzându-se în interiorul acestui hotar și cele două principale cursuri de apă, Bârladul și Siretul, cu afluenții lor din zonă. Ar fi și acesta un temei de a considera că locuitorii practicau o agricultură extensivă. În secolul al XIX-lea, satele noastre erau menționate ca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și cheltuieli, recoltele pe moșii și vechilii lor etc. Așa vor proceda la Umbrărești boierul Gavril Conachi și oamenii săi. În anul 1778, el intră efectiv în stăpânirea Umbrăreștilor, partea boierească a Costăcheștilor, a Bozieștilor, inclusiv Tămășenii numiți și Corpăcești. Hotarele adunau la un loc un adevărat latifundiu, căci, așa cum am semnalat deja, se întindea din Valea Herătăului, la hotarul cu Cudalbii, până în pârâul Dimaciului, la hotarul cu ținutul Putnei, învecinându-se la nord cu nu mai puțin decât patru sate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
săi. În anul 1778, el intră efectiv în stăpânirea Umbrăreștilor, partea boierească a Costăcheștilor, a Bozieștilor, inclusiv Tămășenii numiți și Corpăcești. Hotarele adunau la un loc un adevărat latifundiu, căci, așa cum am semnalat deja, se întindea din Valea Herătăului, la hotarul cu Cudalbii, până în pârâul Dimaciului, la hotarul cu ținutul Putnei, învecinându-se la nord cu nu mai puțin decât patru sate și moșii: Trohăneștii (Barcea), Bârlădenii (actualul sat Podoleni), Movilenii și Bilieștii, iar în partea de sud avea hotar cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în stăpânirea Umbrăreștilor, partea boierească a Costăcheștilor, a Bozieștilor, inclusiv Tămășenii numiți și Corpăcești. Hotarele adunau la un loc un adevărat latifundiu, căci, așa cum am semnalat deja, se întindea din Valea Herătăului, la hotarul cu Cudalbii, până în pârâul Dimaciului, la hotarul cu ținutul Putnei, învecinându-se la nord cu nu mai puțin decât patru sate și moșii: Trohăneștii (Barcea), Bârlădenii (actualul sat Podoleni), Movilenii și Bilieștii, iar în partea de sud avea hotar cu Torceștii, Umbrăreștii-răzeși, luate satele în ordine de la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la hotarul cu Cudalbii, până în pârâul Dimaciului, la hotarul cu ținutul Putnei, învecinându-se la nord cu nu mai puțin decât patru sate și moșii: Trohăneștii (Barcea), Bârlădenii (actualul sat Podoleni), Movilenii și Bilieștii, iar în partea de sud avea hotar cu Torceștii, Umbrăreștii-răzeși, luate satele în ordine de la est spre vest. Gavril Conachi intră în stăpânirea locurilor menționate prin căsătoria sa cu Măriuța Costache în anul 1777. Potrivit scrisorilor de învoială și împărțire între fiii și urmașii direcți ai paharnicului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a făcut celor patru bătrâni din Torcești. Că au existat mori cu mult timp înaintea celor atestate prin documentele menționate mai sus ne putem convinge din mărturiile date în pricini de hotărnicie, când sunt luate și date ca semne de hotar locuri unde „au fost” mori; astfel, în hrisovul prin care Vasile Lupu întărește stăpâniri de sate și locuri, lui Ștefan căpitanul de Tecuci și alor săi, hotarul trebuie „să fie precum din vechi au ținut, din Bârloviță și din moara
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
date în pricini de hotărnicie, când sunt luate și date ca semne de hotar locuri unde „au fost” mori; astfel, în hrisovul prin care Vasile Lupu întărește stăpâniri de sate și locuri, lui Ștefan căpitanul de Tecuci și alor săi, hotarul trebuie „să fie precum din vechi au ținut, din Bârloviță și din moara lui Crăciun Cioașcă pănă în Sirețelul muntenesc”. Prin urmare, moara era din vechi semn hotarnic, deci exista și se afla pe Bârloviță, la est de Siret. O
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în Sirețelul muntenesc”. Prin urmare, moara era din vechi semn hotarnic, deci exista și se afla pe Bârloviță, la est de Siret. O altă moară era pe Dimaci, fapt ce rezultă tot din actul respectiv, când scrie să se continuie hotarul pe lîngă „Sasul de Jos și pre unde au hotărât Costin postelnicul cu Umbrăreștii, păn’ la moara lui Opre din Dimaci”. Rezultă clar din textele citate că una din mori era pe Bârlovița, iar cealaltă pe Dimaci, prima situându-se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
postelnicul cu Umbrăreștii, păn’ la moara lui Opre din Dimaci”. Rezultă clar din textele citate că una din mori era pe Bârlovița, iar cealaltă pe Dimaci, prima situându-se pe teritoriul actual al Umbrăreștilor, în timp ce a doua se afla la hotarul de vest al așezării și moșiei respetive. Locul morii de pe Bârlovița s-a păstrat îm amintirea locuitorilor cu numele „moara lui Cioașcă”, dar și în Cartea de hotărnicie a moșiilor Iveștii și Torceștii din 1892, atât în text cât și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Cartea de hotărnicie a moșiilor Iveștii și Torceștii din 1892, atât în text cât și pe harta întocmită găsim menționată „groapa lui Cioașcă”. În documente vechi aflate în fondul mănăstirii Adam, punctul acesta, „moara lui Cioașcă”, este localizat greșit pe „hotarul muntenesc unde se numește moara lui Cioașcă”, urmare a interpretării greșite a textului din 1639 și a faptului că moara și amintirea ei dispăruseră; or, oamenii chemați la hotărnicii ulterioare, fiind de la vest de Siret, nu cunoșteau așa cum trebuie reperele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
muntenesc unde se numește moara lui Cioașcă”, urmare a interpretării greșite a textului din 1639 și a faptului că moara și amintirea ei dispăruseră; or, oamenii chemați la hotărnicii ulterioare, fiind de la vest de Siret, nu cunoșteau așa cum trebuie reperele hotar. Păstrarea numelui și a locului unde a fost moara în memoria umbrăreștenilor ne demonstrează că această moară și proprietarul sau constructorul ei se aflau pe teritoriul de astăzi al comunei noastre. Locul a fost văzut și de autorul acestor rânduri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prin preajma caselor boierești, deci pe vatra actualului sat Siliștea, ori foarte aproape de ea. Spre o asemenea localizare ne îndrumă și o informație dintr-o hotarnică de mai târziu a satului Bârlădeni (Podoleni), unde se arătă că o piatră despărțitoare de hotar se pune „pe din sus de unde au fost viile Umbrăreștilor”. Din text se înțelege că la data hotărniciei, 1724, viile nu mai erau, se părăginiseră, cum deseori se întâmpla pe atunci, ca apoi să se refacă. Este și situația pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu mai erau, se părăginiseră, cum deseori se întâmpla pe atunci, ca apoi să se refacă. Este și situația pe care o desprindea din menționarea zapisului din Cartea domnească emisă de Constantin Cantemir în 1687, consemnându-se în ea că hotarul părții stăpânită de logofătul Miron Costin trece „piste niște vii păragină a lui Sârbie”, motiv ca aceste vii să fie vândute marelui logofăt de către deținătorul anterior. Viile acestea nu puteau fi decât pe teritoriul satului Bozieștii de Sus, partea Corpăceștilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
iernic/ și să-i mute pe moșia dumisale ca să lipsească pricina dintre dumnealor”. În unele situații, locurile de prisacă serveau drept repere hotarnice, o altă dovadă de străvechime. Așa rezultă din mărturia unor locuitori din preajma noastră, mărturie dată pentru îndreptarea hotarelor moșiei Dumbrăvița dinspre moșia „spătarului Dia, cari au fost moșie Dediului, Sasul de Jos”. Printre semnele hotarnice reper se arată și „poiana prisăcii care au fost prisacă Dediului”, acestuia fiindu-i zestre de la socrul său, Dumitrașcu Cârnul, pe a cărui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
totală de 2.362,0506 ha. El a fost parcelat și lotizat în două moduri: 1) loturi unitare, de câte 5 ha, într-un singur trup compact, numite de localnici „loturile mari” situate în partea de est a moșiei, până în hotarul loturilor cudălbene, tot din moșia Umbrărești; 2) loturi situate în trei puncte și anume: de 2 ha pe valea Lupei, de 3 ha la nisipuri și micile suprafețe date în compensație de câte 7.754 m.p., pe care urma să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de ușor se ridicau locuințele, pe atât de repede și de ușor au fost predispuse distrugerilor din diverse cauze și, în consecință, și ștergerea urmelor existenței lor din peisajul a ceea ce numim „vestigii arheologice”. Existența vetrelor de sat însă, a hotarelor și a oamenilor care le-au stăpânit de-a lungul istoriei, hotarele din veac, înseamnă prin ele însele așezări stabile, „cuprinse sub vechiul termen latin casă”, termen ce a generat fermecătorul, nostru acasă. Cum Umbrăreștii sunt situați geografic într-o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au fost predispuse distrugerilor din diverse cauze și, în consecință, și ștergerea urmelor existenței lor din peisajul a ceea ce numim „vestigii arheologice”. Existența vetrelor de sat însă, a hotarelor și a oamenilor care le-au stăpânit de-a lungul istoriei, hotarele din veac, înseamnă prin ele însele așezări stabile, „cuprinse sub vechiul termen latin casă”, termen ce a generat fermecătorul, nostru acasă. Cum Umbrăreștii sunt situați geografic într-o zonă joasă, ca altitudine, construcția locuințelor s-a pretat, încă de timpuriu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe lângă un vechi curs al Bârladului. Aceiași hotărnici, Constantin Zbere stolnic și Sandul, fost căpitan din Umbrărești, cu megieșii, urcă „la deal înspre apus, prin dumbravă, pe un drum vechiu [...] prin mijlocul dumbrăvii” și pun o altă piatră semn de hotar. Acest „drum vechi” din document ne duce cu gândul la drumul dacic despre care am relatat, el aflându-se, după cum se constată lesne de către cunoscătorii locului, pe interfluviul Bârlad-Siret și făcea legătura, o face și acum, între Umbrărești și Movileni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lesne de către cunoscătorii locului, pe interfluviul Bârlad-Siret și făcea legătura, o face și acum, între Umbrărești și Movileni. Luăm în considerație și precizarea prin care în hotarnică se specifică faptul că moșia Bârlădeni „păr/ă/ aici vine tot alăture cu hotarul Umbrăreștilor”, urmând apoi hotarul cu Movilenii și Bilieștii, înțelegăndu-se că este vorba de capetele acestor două din urmă moșii în partea lor estică. Aflăm notat „drumul Bozieștilor” și în Planul moșiilor Torcești, Bozieștii, Tămășenii, lucrat de inginerul statului, Iosif Baiardi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe interfluviul Bârlad-Siret și făcea legătura, o face și acum, între Umbrărești și Movileni. Luăm în considerație și precizarea prin care în hotarnică se specifică faptul că moșia Bârlădeni „păr/ă/ aici vine tot alăture cu hotarul Umbrăreștilor”, urmând apoi hotarul cu Movilenii și Bilieștii, înțelegăndu-se că este vorba de capetele acestor două din urmă moșii în partea lor estică. Aflăm notat „drumul Bozieștilor” și în Planul moșiilor Torcești, Bozieștii, Tămășenii, lucrat de inginerul statului, Iosif Baiardi, în anul 1841. Iar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
deși o anume reglementare și așezare îi linie dreaptă a caselor, implicit a drumurilor, s-a produs după împroprietărirea, din 1864, când unii locuitori și-au mutat casele pe proprietățile obținute. Drumurile dintre sate se trasau în mod obligatoriu pe hotarele despărțitoare și tot până foarte recent auzeam vorbindu-se de „drumul hotarului” între Torcești și Slobozia (vechii Boziești), între Bozieștii de Jos și cei de Sus, între aceștia și Tămășeni, dar care drumuri acum nu erau altceva decât simple poteci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a drumurilor, s-a produs după împroprietărirea, din 1864, când unii locuitori și-au mutat casele pe proprietățile obținute. Drumurile dintre sate se trasau în mod obligatoriu pe hotarele despărțitoare și tot până foarte recent auzeam vorbindu-se de „drumul hotarului” între Torcești și Slobozia (vechii Boziești), între Bozieștii de Jos și cei de Sus, între aceștia și Tămășeni, dar care drumuri acum nu erau altceva decât simple poteci de mers cu piciorul. La fel, termenul uliță, cu sensul la noi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]