15,885 matches
-
Și-au devenit mari membri de partid... Aveați simpatii politice pe vremea aceea? Dracu’, Doamne iartă-mă! Eu am căpătat simpatii politice În pușcărie. În pușcărie, oamenii de-acolo, cei mai În vârstă, cu ideile lor, mi-au dat oarecare ideologie. Însă În casă la noi nu se discuta politică... E-adevărat, am și acuma radioul pe care În 1940, când am ajuns la Alba Iulia, l-a cumpărat tata. El mai asculta BBC-ul, Vocea Americii, iar după 1945, Europa
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
psihologic și de situația socială de-atunci, și-așa mai departe. Și-al doilea”, zic, „Lenin.” „Ia te uită ce asociere!” Zic: „Da, dom’le, același lucru s-a-ntâmplat: În plin feudalism, apare Lenin cu, mă rog, o nouă ideologie... Hristos a fost cu bunătatea, el a vrut cu schimbarea. Și această revoluție care-a-nceput atuncea”, zic, „merge și-n ziua de astăzi, Încă este În continuare pe plan mondial.” „A”, zice, „uite un lucru foarte interesant”... „Asta e
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și ăștia nu știu nimic, ne țin În foamete, ne țin În mizerie”... Deci noi n-am declarat altceva decât că suntem Împotriva comunismului... N-am avut arme, n-am avut cuțite, n-am avut nimic, decât eram Împotrivă, ca ideologie... Și ne-ntâlneam și discutam... Dar, la nevoie, noi eram gata să plecăm În munți. Discutam cei mai mari Între noi: „Bă, la nevoie, mergem, luptăm În munți!”. Deci asta a fost atmosfera. Noi am fost prima serie arestați..., și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
acolo pe careva sau pe Dezméri, care vorbea bine, pentru că el a umblat În școala românească. Într-un fel, au avut grijă la asta, ca să nu cumva să fie acuzați că fac deosebire de naționalitate... Pentru că asta a fost În ideologia comunismului... Dar nu ați simțit că se purtau mai cu grijă față de dumneavoastră? Nu. Dacă s-au purtat cu grijă cu mine, asta era pentru că În primul plan erau acolo legionarii. De la mine nu prea aveau ce să afle, mă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
l-o scos pe ușă afară și dup-aia nu mai știu. Ei veniseră de la Suceava cu acțiunea de reeducare, pe care, zicea Țurcanu, a subminat-o Bogdanovici. El nu era de acord cu principiul bătăii, era cu cărți, cu ideologie, cu vorbe... Era foarte rău bătut, avea dinții din gură rupți, era vai de capul lui. Cei din gașca lui Țurcanu Îi spuneau: „Ai făcut la Suceava așa, ai vrut să ne tragi pe sfoară, să ne induci În eroare
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
din ce în ce mai amenințată de pretenții revizioniste, constatând că fascismul nu este altceva decât „o modernizare a tiraniei, modernizare impusă tocmai de marele ascendent al democrațiilor moderne.“29 Totodată el se arăta la fel de îngrijorat de consolidarea comunismului bolșevic - o denaturare grosolană a ideologiei social-democrate, devenit o amenințare din ce în ce mai evident la adresa statelor democrate, inclusiv a României: „Comunismul - arăta Bacalbașa în mai 1927 - se manifestă pretutindeni ca o agentură a imperialismului rusesc de culoare roșie“ pregătind „hegemonia rusească asupra lumii.“30 18 studiu introductiv 27
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
opoziție față de regimul conservator și exprimau concepții înaintate privind direcțiile de dezvoltare a tânărului stat român, pe drumul transformării într-o societate capitalistă modernă, de tip occi dental. Sunt ani în care criticismul liberal la adresa regimului conser vator și a ideologiei sale câștigă adeziunea unor mase mai largi și de aceea nu e deloc întâmplător faptul că o bună parte a tineretului studios al vremii este atras de ideile radicale ale unor liberali, situați atunci la stânga eșichie rului vieții noastre politice
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
însoți textul acestuia ne dispensează de discuții mai ample, care, de fapt, nici nu ar putea fi cuprinse într-o prefață) se referă la succesiunea la putere ale celor două partide de guvernământ ale vremii, liberal și conservator. Deosebite prin ideologie - și mai ales prin felul cum concepeau viitorul țării - cele două partide au asigurat, în răstimpul de până la 1916, o continuitate în sens constructiv a puterii (care nu a fost, totuși, o „monstruoasă coaliție“), interesate și unul, și altul, dar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Iași ș.a. Ideile liberalilor aveau să însuflețească în perioada respectivă masele bucureștene (meseriași, negustori, mica burghezie) și să atragă majoritatea tineretului studios (elevi și studenți), antrenați în lupta pentru impunerea modernizării structurilor social-politice și economice ale societății românești în spiritul ideologiei liberale. 16. Până la 1/13 ianuarie 1868, când a fost introdus în România noul sistem monetar, un galben austriac valora 32 de lei sau 11,85 franci. în bucurești 57 Pe lângă aparatul religios, copiii erau domesticiți și cu înscenări de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cunoscut în curând, așa cum, de altfel, va nota Bacalbașa însuși, la locul cuvenit, evoluții de la o grupare către alta (îndeosebi de la conservatori către liberali). Câteva precizări se impun, totuși: P.P. Carp și Titu Maiorescu erau junimiști, grupare care, având o ideologie conservatoare distinctă, nu s-a contopit niciodată în partidul conservator; Ion Cantacuzino, Constantin Bosianu și Gh. Vernescu erau liberali moderați; B.P. Hasdeu era, pe atunci, apropiat de liberalii-radicali (în august 1870 va fi chiar arestat pentru câteva zile, odată cu N.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
promovate de acesta); după 1871, în principalele orașe ale vechii Românii luau ființă cercuri socialiste, și la activitatea acestora avea să ia parte însuși autorul Bucureștilor de altădată, de prin 1877. Ceea ce-i însă perfect adevărat este că, pe atunci, ideologia libe ralilor radicali exprima cele mai înaintate poziții politice din epocă și, în jurul acestora, îndeosebi a lui Rosetti și Brătianu, se vor aduna mulți dintre tinerii studioși ai anilor 1870-1875, așa cum menționează, exact, Bacalbașa. 194 bucureștii de altădată intermediare nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
liberali, în care își expune, cu energie pamfletară, opiniile antidinastice, foarte la modă pe atunci, reluate apoi de el, cu nuanțe republicane, în Telegraful. Legăturile sale cu lumea școlară a Bucureștilor sunt acum puternice, e admirat de adolescenții încălziți de ideologia încă revoluționară a liberalilor și, în semn de suverană prețuire a foarte tinerilor săi amici, le închină cu generozitate de viitor maestru, în Oltul, o Odă dedicată junimii liceale din București (Adrian Marino, Viața lui Alexandru Macedonski, Ed. pentru Literatură
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vorba de un asasinat politic! De pe urma lui rămîne o operă solidă și unitară ca viziune și stil, cu foarte puține aspecte regretabile. Artist important, Preda a trăit aproape exclusiv pentru literatură, trăgînd chiulul (dovadă de forță interioară) mobilizărilor comandate de ideologii literari contemporani, evitînd astfel să fie infirmat de evoluția evenimentelor și a gustului. Totuși, în cele din urmă marile sale calități l-au impus și lumii politice. Conducea de peste zece ani Editura „Cartea Românească”, iar în martie acest an a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
De pe marginea cărților plonjam în lungi și năucitoare reverii. Acum, cel mai mare număr de ore mi-l ocup cu temerile pentru sănătate. E vreo legătură între cele două epoci? *Militantul unui partid nu poate vedea lumea decît prin lentila ideologiei partidului respectiv. Fatalmente, „universul” său e redus, înfășurat într-o lumină particulară, specifică. Îmi plac confruntările, îmi place lupta, cuvîntul „militant” mă impulsionează, cu toate astea n-aș putea să mă situez ferm, irevocabil, pe poziții partinice. Cu partidul am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Les Nouvelles de Moscou” simt că „societatea se mișcă”. Totul începe de la limbaj: glasnost (transparență), perestroika (restructurare). Prin contrast, epocile precedente sînt numite „epoci ale stagnării”. Cei care scriu sînt (diferența față de trecut e perceptibilă) angajați, au în materie de ideologie, de politica internă și externă (lucru de neconceput altădată) păreri personale. Bucuria lecturii îmi vine dintr un sentiment de solidaritate profesională, care la noi nu poate fi exprimat. Presa reacționează imediat la eveniment, e peste tot „reflector” și „control al
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
al colaboratorilor lui Ceaușescu în domeniul politic. Procedând în mod constant pe bază de criterii subiective, el este nevoit să-și repudieze favoriții, rând pe rând. Astfel, după caruselul în doi Burtică Dumitru Popescu, care s-au succedat în fruntea ideologiei și culturii, el s-a oprit asupra unui outsider, Petru Enache, fost prim secretar la tineret, fost prim-secretar la județele Neamț și Iași și cocoțat acum pe postul celor doi înainte numiți. Cu o biografie cam dubioasă, Petru Enache
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
primul-secretar, sub privirile stupefiate ale obștei scriitoricești, asupra căreia plutea un duh de bătrânețe și lașitate. De mult folos i-ar fi fost societății românești contemporane critica aspră și obiectivă, oricât de distructivă ar părea ea unor minți îmbătate de ideologie. Așadar, stimați tovarăși, vă invit să descoperiți propriul dvs. oraș prin prisma unui condei care nu v-a fost de mare trebuință și mereu l ați certat, pe când respira lângă dvs. Ia încercați să vă sculați din paturile dvs. confortabile
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Se spune că s-au înregistrat și câteva decese ale unor copii. Numai opt. Față de cel din primăvară, al apreciatului regizor Doru Năstase, mort de infarct, în ajunul zilei de 1 Mai, când a aflat că, pentru a șasea oară ideologii partidului i-au respins spectacolul pus de el la punct, noile victime ale terorii mute comuniste reprezintă un record. Cine se poate mândri cu el? Cine va răspunde pentru ele? Și-acum, câteva din bombele acestui august trist și ridicol
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
permis familiei Ceaușescu să reprime cu brutalitate încercările clasei muncitoare din România de a obține drepturi economice și politice. Eșecul primelor încercări făcute de clasa muncitoare se datorează atât lipsei sale de experiență, precum și lipsei unei tactici date de o ideologie revoluționară. Dar istoria ne învață că, după eșecul unor încercări pașnice, se trece la forme violente. Deraieri de trenuri provocate de mâini nevăzute, incendii și explozii în întreprinderi mari, lichidarea fizică a unor activiști de partid și a unor ofițeri
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
a așezat hotărât într-un unghi de creație nimerit, el devenind, ni se spune mai departe, un observator contrariat al universului, un agent radical al unei îndreptări universale. Concluzia: Rar, în generația mai tânără, creator cu o atât de pregnantă ideologie decât acesta: istoricistă, decisă, poezia lui Corneliu Vadim Tudor este a unui talent exprimat, creație care, cum se poate citi la finalul recenziei, începe să capete, încă de azi, înfățișarea unei opere adevărate. Bun, veți zice. De ce am citat atât
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
din Luceafărul. Trei sferturi din noile poeme reprezintă o pastișă a poeziei păunesciene, afirmă același C. Sorescu. Cenaclistului de la Flacăra i se mai adaugă și Dimitrie Bolintineanu, luat și el ca exemplu de poetul creator cu o atât de pregnantă ideologie istoricistă etc., poet care (după părerea lui Artur Silvestri) se dovedește un cu totul admirabil știutor de istorie românească (literară, aș adăuga eu, ținând seama de câți maeștri și-a permis să convoace pe masa de lucru, nu o dată însângerată
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
că România socialistă încalcă drepturile religioase ale poporului român și persecută creștinii prin fel de fel de metode (bătăi, internări în spitale neuropsihiatrice, amenzi foarte mari, închisoare). Sistemul antiteist din România acceptă totuși un formalism religios de suprafață compatibil cu ideologia comunistă și acceptat de ierarhia Bisericii Ortodoxe Române, supusă. În 1980, în august, într-o ședința de orientare cu preoții din Mitropolia Banatului, preotul Viorel Dumitrescu cere eliberarea din închisoare a preotului-martir Gheorghe Calciu-Dumitreasa, explicând tuturor că acesta este nevinovat
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
proaste și bere alterată, să călătorim în trenuri murdare și neîncălzite, să îmbrăcăm haine demodate, să avem telefoane care se deranjează mereu, să ne bucurăm când putem cumpăra încălțăminte sau confecții refuzate la export, să acceptăm o literatură falsificată de ideologie, pierdută în haosul demagogic și obsedată de inventarea unei noi istorii; să acceptăm kilometri de filme politizate și să ascultăm până la intoxicare propaganda cenaclului Flacăra. Adăugăm lipsa cronică a medicamentelor, cinismul cu care suntem izgoniți din hotelurile de pe Litoral când
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
fusesem urmărit de copoii cu steluțe roșii Încă din 1962, când aveam 26 de ani. Eram pe atunci un inginer oarecare, despre care nimeni nu știa că s-ar ocupa și de literatură, pe deasupra deloc revoluționar În sensul Înțeles de ideologia la putere sau de cea contrară ei. Printre ciudățeniile mai picante ale DOSARULUI se află și fișa mea medicală, Întocmită În primăvara 1945 de Crucea Roșie, la revenirea din Transnistria În România, pe care nici eu, nici părinții mei nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
care nu o cutezaseră nici chiar staliniștii perioadei proletcultiste. Este drept, În „obsedantul deceniu”, pericolul ca opțiunea Uniunii Scriitorilor, „condusă și Îndrumată de Partid” (cum fusese de la Început și continuase, inevitabil, să fie până la sfârșit), să contrarieze scandalos gusturile și ideologia activiștilor mai mult sau mai puțin culturali era incomparabil mai mic. Despre anularea premiului pentru care mă selectase juriul Uniunii În vara lui 1986 (deși „laurii” ar fi Încununat anul 1984, tergiversare semnificativă pentru reticența cu care oficialitățile aprobau orice
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]