15,170 matches
-
spună? Cum să intre în curte în așa hal? Nu înțelegea pentru ce procedase vecina în așa mod cu ea? Oare chiar atât de mult o urăsc? Ea, doar, nu le-a făcut niciun rău lor. Intră așa în curte. Maică-sa îi auzi suspinele și, când o văzu în prag cu rochița toată murdară de nămol, îi zise: - Ce-ai mai făcut? Ai căzut în pârâu, așa-i? Cât de mult i-ar fi plăcut ei în acel moment să
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
durea pentru ea, o durea pentru mama ei, care muncise o săptămână întreagă la cusut. Cu greu putu să-i explice mamei, printre lacrimi și suspine, ce se petrecu în acele câteva clipe în drum, nu departe de poarta lor. Maică-sa o ajută să se dezbrace și Ioana văzu cum plângea și ea. În acel moment, simți că durerea era nu numai a ei, ci și a mamei, așa cum presimțise. Lacrimile mamei o dureau atât de mult! Plângeau amândouă, ea
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
o ajută să se dezbrace și Ioana văzu cum plângea și ea. În acel moment, simți că durerea era nu numai a ei, ci și a mamei, așa cum presimțise. Lacrimile mamei o dureau atât de mult! Plângeau amândouă, ea și maică-sa, fără să zică ceva. Apoi, mama se opri prima din plâns și îi zise: - Lasă, nu mai plânge, Ioanică! Le-au biruit ciuda și invidia. Sunt niște copile. Adă la mama apă și o spălăm imediat, e vară și
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
te lauzi, uite că Dumnezeu ți-a arătat că nu e bine să fii mândră și lăudăroasă. Nu prea înțelegea ea lecția cu lauda și cu pedeapsa lui Dumnezeu, era pur și simplu bucuroasă că nu o mai vedea pe maică-sa plângând și în sine hotărâse că o va asculta de acum înainte de fiecare dată și va face doar ce o va învăța ea. Nu vroia să-i mai producă durere și suferință din cauza neascultării. O iubea mult și se
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
casă și am toată credința că ne-a apărat și ne apără mereu familia de toate relele. El îmi păzește și copiii și pe noi și casa. Cu un sentiment de mare nostalgie și dor, îmi amintesc de sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică. Tata ne povestise multe din viața Maicii Domnului, dar cel mai mult mă uimise faptul că ea, la doar trei anișori, fusese închinată Domnului de către părinții ei, Ioachim și Ana. Tata ne spunea că la toți copiii
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
ne apără mereu familia de toate relele. El îmi păzește și copiii și pe noi și casa. Cu un sentiment de mare nostalgie și dor, îmi amintesc de sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică. Tata ne povestise multe din viața Maicii Domnului, dar cel mai mult mă uimise faptul că ea, la doar trei anișori, fusese închinată Domnului de către părinții ei, Ioachim și Ana. Tata ne spunea că la toți copiii care ascultă de părinți și se roagă Maicii Domnului, în
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
din viața Maicii Domnului, dar cel mai mult mă uimise faptul că ea, la doar trei anișori, fusese închinată Domnului de către părinții ei, Ioachim și Ana. Tata ne spunea că la toți copiii care ascultă de părinți și se roagă Maicii Domnului, în acea zi, înainte de a se face ziuă afară, ea vine și intră în sufletele lor, lăsându-le binecuvântare. Și ce coincidență frumoasă! În zorii acelei zile, pe când dormeam toți duși, bunica Dosia, vecina noastră cea iubită, care o
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
acea zi, înainte de a se face ziuă afară, ea vine și intră în sufletele lor, lăsându-le binecuvântare. Și ce coincidență frumoasă! În zorii acelei zile, pe când dormeam toți duși, bunica Dosia, vecina noastră cea iubită, care o iubea pe Maica Domnului mai mult decât își iubea propria viață, venea prin întuneric la noi acasă încărcată cu de toate. Bătea la ușă și tata îi deschidea. Ne trezea pe toți din somn și, așa cum stăteam așezați la locurile noastre, ne punea
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
pâinică pe care o cocea ea pentru noi, pe care o numeam „hulubaș”, cu o lumânare aprinsă. Noi trebuia să sărutăm hulubașul și să zicem „bogdaproste”. După ce bunica Dosia pleca pe la alte case, tata ne zicea: - Vedeți cum nu uită Maica Domnului de voi dacă ascultați? Ce bucurie, ce sentimente frumoase aveam în suflet! Eram atât de fericiți că Maica Domnului ne iubea și venea în fiecare an la noi de această sărbătoare. Erau sărbători la care știam că se coc
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
să sărutăm hulubașul și să zicem „bogdaproste”. După ce bunica Dosia pleca pe la alte case, tata ne zicea: - Vedeți cum nu uită Maica Domnului de voi dacă ascultați? Ce bucurie, ce sentimente frumoase aveam în suflet! Eram atât de fericiți că Maica Domnului ne iubea și venea în fiecare an la noi de această sărbătoare. Erau sărbători la care știam că se coc plăcinte, toate gospodinele din mahala puneau împreună totul și coceau la o casă, unde se adunau toți împreună și
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
patra zi din morți. Și încă multe alte obiceiuri plăcute și interesante erau, pe care eu mă stărui să nu le uit: cele de Sfinții Apostoli Petru și Pavel, de Sfântul Andrei, de Schimbarea la față a Domnului, de Adormirea Maicii Domnului și multe altele... Erau oameni din sat care nu dădeau însemnătate unor sărbători, zicând că nu erau așa mari ca altele. La noi în familie, se sărbătoreau toate la fel, cu credință. Și erau mai mulți cei care le
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
ai copii, doar numai dacă nu dorești. - Ba doresc, doamnă! De-ați ști cât de mult îmi doresc... Credeți-mă, acesta și este motivul pentru care vin în fiecare duminică aici. Mi-am pus toată nădejdea în Domnul și în Maica Lui cea Sfântă. - Te rog să mă ierți, Aurica, nu bănuiam nimic, am răspuns eu cam încurcată, regretând, a câtă oară, că lăsasem limba să o ia mai înainte. - Nu ați făcut nimic pentru ce ar trebui să vă pară
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Îmi erau cunoscute aceste situații, știam că ele nu se termină niciodată ajungând la un sens sau înțelegere, de aceea, am hotărât să închei discuția. Urmară niște momente de tăcere, după care, Gabriela îmi zise: - Voi, creștinii ortodocși, credeți în Maica Domnului și o numiți Pururea Fecioară. - Da, credem și o numim așa. - Ești oarbă! Ea scoase din gentuța ei o Biblie mică și începu să caute ceva. Când găsi, se întoarse către mine și mă întrebă: - Știi să citești? - Am
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
armă de apărare, care mi-au fost de multe ori de ajutor în diferite situații de acest fel și nu mă îndoiam nici de data aceasta că nu mă vor ajuta. Căutasem această armă în geanta mea și, rugându-mă Maicii Domnului să mă ajute, deschisei agenda și am început așa: - Într-adevăr scrie așa. Acum, spune-mi tu, cum înțelegi cuvintele Domnului „Iată, Eu sunt cu voi în toate zilele, PÂNĂ LA sfârșitul veacului”? (Matei 28, 20) Oare aceasta înseamnă că
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
născut fii după moartea ei, tot astfel Iosif cel drept și temător de Dumnezeu, în veac nu a cunoscut-o pe aceea care a fost fecioară înainte de naștere, în naștere și a rămas pururea Fecioară, Preasfânta, Preacurata Născătoarea de Dumnezeu, Maica Luminii, Împărăteasa îngerilor și a oamenilor. Aceste mărturii le avem din Sfânta Scriptură, explicate de oameni sfinți care au avut duhul lui Dumnezeu în ei. Cine suntem noi, ca să nu ne închinăm Maicii Domnului, când însuși Sfântul Arhanghelul Gavriil i
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
pururea Fecioară, Preasfânta, Preacurata Născătoarea de Dumnezeu, Maica Luminii, Împărăteasa îngerilor și a oamenilor. Aceste mărturii le avem din Sfânta Scriptură, explicate de oameni sfinți care au avut duhul lui Dumnezeu în ei. Cine suntem noi, ca să nu ne închinăm Maicii Domnului, când însuși Sfântul Arhanghelul Gavriil i s-a închinat și a numit-o „cea plină de har” și „binecuvântată între femei”? Ei i s-a închinat Elizabeta, maica Sfântului Ioan Botezătorul, numind-o „cea binecuvântată între femei” și „Maica
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
lui Dumnezeu în ei. Cine suntem noi, ca să nu ne închinăm Maicii Domnului, când însuși Sfântul Arhanghelul Gavriil i s-a închinat și a numit-o „cea plină de har” și „binecuvântată între femei”? Ei i s-a închinat Elizabeta, maica Sfântului Ioan Botezătorul, numind-o „cea binecuvântată între femei” și „Maica Domnului meu.” Ea însăși a proorocit, prin Duhul Sfânt, că toate neamurile o vor ferici și i se vor închina, pentru slava cu care a învrednicit-o Dumnezeu pentru
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Maicii Domnului, când însuși Sfântul Arhanghelul Gavriil i s-a închinat și a numit-o „cea plină de har” și „binecuvântată între femei”? Ei i s-a închinat Elizabeta, maica Sfântului Ioan Botezătorul, numind-o „cea binecuvântată între femei” și „Maica Domnului meu.” Ea însăși a proorocit, prin Duhul Sfânt, că toate neamurile o vor ferici și i se vor închina, pentru slava cu care a învrednicit-o Dumnezeu pentru smerenia ei. (Luca1, 48-49) Făcusem o pauză, după care continuasem: - Iar
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Crede cum vrei, îmi zise ea. Fiecare are dreptul să creadă cum vrea. - Eu nu cred cum vreau, eu cred cum este drept și pentru că este scris, cum ai zis și tu mai înainte, alb pe negru, clar și înțeles. Maica lui Dumnezeu să te miluiască și să te ajute să înțelegi Adevărul! îi dorisem eu. Nu mai vorbirăm nimic până la aterizarea avionului. La despărțire, ne-am urat sănătate și drum bun mai departe, plecând fiecare din noi cu gândurile noastre
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
ieșit din casă, se însemnă cu semnul crucii și nu m-am putut atinge de ea. - Dar a treia, de ce n-ai împins-o pe ea, măcar? - N-am putut să mă ating nici de ea, pentru că ei îi făcuse maică-sa semnul crucii în urmă, când se porni.” Părintele ne vorbise despre necesitatea binecuvântării copiilor înainte de a se porni undeva și chiar înainte de a începe un lucru. După această predică ascultată, începusem să fac copiilor mei semnul crucii și să
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
ducea mereu când vroia să se roage. Nu avea carte de rugăciuni cu el, uitase să o ia, dar se ruga cu cuvintele lui, după cum simțea inima și plângea. Singura carte pe care o avea era „Viața și acatistul cuvioasei maici Parascheva”. Acest acatist îl citea în fiecare zi și mijlocirea cuvioasei către Domnul l-a ajutat să găsească, mai târziu, persoane care i-au oferit ajutor, contract de muncă. Acum, având aceste hârtii, mai trebuia să se prezinte la București
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
întrebam chiar unde te-ai antrenat. ― La club. Îmi place tirul. Ionescu se uită la sanie. În copilărie avusese una la fel. Purta un paltonaș alb de iepure, cu o căciuliță roșie și peste picioare un pled gros. Îl trăgea maică-sa, o femeie înaltă, zveltă, îmbrăcată mereu în culori închise pentru a-și accentua suplețea. Îl săruta pe obraji și-i ștergea urmele de ruj. Totdeauna același ruj, Michel, nuanța cireșei coapte, în batoane lungi email cu aur. Dascălu îl
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
aflat ― într-o sală de recepție ori la un restaurant. Nici o femeie nu se mai vedea." Își închipuiau că asta e din cauza vioiciunii mele. Nu, a fost cu totul altceva. Lumina, spunea bunica. Noi două avem lumină. Nu și biata maică-ta! Cu așa ceva te naști, nu se deprinde nicăieri, prețuiește mai mult decât orice: castele, geniu de gospodină, ori frumusețea Polei Negri. Ar putea să ne lipsească o mână și lumea lot va roi în jurul nostru. Ai să mă înțelegi
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
amorțit de durere. Îi era frică să se miște, să nu scape arma. Avea impresia că totul se clatină în jurul lui. Scaunele, covoarele, sfeșnicele... În fața ochilor îi răsări o imagine tulbure: o femeie grasă, obtuză, cu conci sur, puțin sașie. Maică-sa... Scarlat își mișcă ușor buzele, rostind nedeslușit: ― De ce m-am gândit la ea? Sânt ani de zile de când n-am făcut-o. Un fior rece îi trecu prin inimă." Înainte de moarte... Totdeauna... Instinctul primar. Am să mor..." Încercă să
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
de un oștean cu pălărie verde... Se simțise bogat, bogat cum n-avea să mai fie niciodată... Cu mâinile pline de hârtii verzi într-un tripou din Chicago, în porturile italiene ori în nopți norocoase la Cazinoul din Cannes. Acasă, maică-sa îi înțepase mâinile cu acul. Sute de împunsături."Să te saturi!" Taică-su, uscat și încovoiat, cu ochi de pește, funcționar mărunt la Prefectură, decretase scurt: "Să plece! Nu mai are ce căuta în casa mea". Din seara aceea
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]