15,061 matches
-
PRILOG, SATU MARE; Istoricul Parohiei Ortodoxe cu Hramul "Nașterea Maicii Domnului" din Prilog, jud.Satu Mare Istoricul Parohiei și Bisericii Ortodoxe cu hramul ,Nașterea Maicii Domnului Nostru Iisus Hristos, din satul Prilog, județul Satu-Mare Biserică și casa parohiala au fost din cele mai vechi timpuri așezate tot unde sunt azi,aici fiind și cimitirul bisericii.Ca dovadă au fost scoase oseminte cu ocazia zidirii pivniței
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Prilog () [Corola-website/Science/322889_a_324218]
-
harnic,muncitor,silitor pe toate tărâmurile,a reușit să facă un mic cor pentru a cânta la Sfântă Liturghie .S-a transferat la parohia Vama în 1 decembrie 1993,iar apoi în 1994 decembrie în parohia Negrești-Oaș. Filia Prilog-Vii,Adormirea Maicii Domnului, Ca si localitate satul Prilog Vii apare în acte în 1924 după reforma agrara. Este format din locuitori români și ruteni maghiarizați. Numărul de suflete este 98,iar familii 35. 1. 1. Cronică parohiei ortodoxe române Prilog întocmită în
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Prilog () [Corola-website/Science/322889_a_324218]
-
și a fost sculptată în anul 1417 de meșterul Peter Lantregen din Austria. Grupul statuar este format din Crucea pe care este răstignit Mântuitorul, având la capete simbolurile celor patru evangheliști. La picioarele crucii se află statuetele Sfintei Fecioare Maria (Maica Îndurerată) și a Sfântului Apostol Ioan. Pe părțile laterale ale crucii se află două inscripții în limba latină. Inscripția din partea stângă este următoarea: ""Anno domini milesimo CCCXVII"", în traducere ""Anul Domnului 1417"". Inscripția de pe partea dreaptă are următorul conținut: ""Hoc
Capela Sfânta Cruce din Sibiu () [Corola-website/Science/322975_a_324304]
-
de munte ("Primula eliator"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), lâna caprelor ("Cerastium tomentosum"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii naturale protejate, muzee), astfel: Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Bran, lăcaș de cult ortodox (monument istoric) ridicat între anii 1828-1836 Castelul Bran (monument istoric) construit între anii 1211-1377 cu destinație inițială de cetate militară (de supraveghere a Pasului Rucăr-Bran) și transformat în anul 1920, în castel (când
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
nord-est de actuala biserică. La 20 ianuarie 1653, aflat pe drum între Galați și Iași, arhidiaconul Paul de Alep, secretarul Patriarhului Macarie al Antiohiei, a notat că la Tecuci existau “trei biserici cu clopotnițe la poartă”: una cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului” (sau „Precista”), a doua cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae” și alta cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”. La Biserica "Sf. Gheorghe" slujea în anul 1809 preotul Dumitrache Luca, care îndeplinea și funcția de vechil al Protopopiei. În jurul anului 1813
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
bisericii au fost strămutate în cimitirul orașului. Ca urmare a avariilor provocate de cutremurul din 1894, Episcopia Romanului a hotărât la 8 august 1898 suspendarea definitivă a slujbelor religioase din această biserică, enoriașii fiind preluați de bisericile Sf. Nicolae și Maica Precista. În anul 1900, preotul Ioan Andreescu, protopopul de Tecuci, a trimis un memoriu primarului în care a menționat că ""lipsa bisericii catedrale este mult simțită de întregul oraș"". În urma acestor demersuri s-a constituit un Comitet de restaurare a
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
a donat Lapoș Teodor lui Teodor, și 300 de lei. În total s-a adunat suma de 592.600 lei. Sfințirea și depunerea pietrei fundamentale a noii biserici greco-catolice a avut loc în seara de 8 septembrie 1937, de Nașterea Maicii Domnului. Edificiul avea deja ridicate ziduri, în roșu, de aproximativ 2 metri și se intenționa a fi pusă sub acoperiș până la venirea iernii. Sfințirea pietrei fundamentale a fost făcută de episcopul unit al Oradiei, Valeriu Traian Frențiu asistat de Monseniorul
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
catapeteasmă din lemn sculptat. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați înainte de 1880 de un zugrav necunoscut. Pe bolta naosului este reprezentat Iisus Pantocrator, iar în cele patru colțuri sunt reprezentați cei patru evangheliști. Pe bolta altarului sunt pictate Încoronarea Maicii Domnului și Sf. Treime. Pe pereții altarului sunt pictați de la dreapta la stânga Sf. Alexandru, Sf. Iacob, Sfinții Trei Ierarhi (Grigore Bogoslovul, Ion Gură de Aur și Vasile cel Mare), Sf. Nicolae, Sf. Spiridon, Sf. Antonie, Sf. Atanasie, Sf. Modest, Sf.
Biserica Sfântul Dimitrie din Călmățui () [Corola-website/Science/323996_a_325325]
-
Biserica de zid cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”. din Homorog, comuna Mădăraș, județul Bihor, datează din secolul XIX (1837). Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Satul Homorog este așezat în partea de nord - vest a României, în județul Bihor, la o
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog () [Corola-website/Science/319471_a_320800]
-
a părintelui Ioan Caciora, alături de restaurarea casei parohiale și a edificiului ce adăpostește Colecția muzeală, a fost refăcută complet, din terasit alb, tencuiala exterioară a bisericii-monument, tot cu acest prilej pictorul Vasile Savin realizând, pe fața turnului, scenele înfățișând Nașterea Maicii Domnului și Sf. Arhangheli Mihail și Gavril, iar pe peretele sudic al navei scena, de mari dimensiuni, redând Înmulțirea pâinilor și a peștilor. Pictura murală interioară conferă bisericii satului Homorog o importanță deosebită, înscriind-o între lăcașurile de cult de
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog () [Corola-website/Science/319471_a_320800]
-
Evanghelist Matei („S.Ev.Matei”), toate învăluite în ghirlande din frunze și flori. Registrul II cuprinde, pe peretele sudic (de la est la vest), delimitate prin draperii și ghirlande, următoarele scene: Omul cel flămând (astăzi, scena nu are legendă sau titlu), Nașterea Maicii Domnului (nu are titlu), Nașterea Sf.Ioan Botezătorul („Nașterea S.Ioan„), Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul („Tăerea capului S.Ioan”), Înălțarea Sfintei Cruci („Înălțarea Crucii”), Omul cel setos („Omul cel sătos”), iar pe peretele nordic (de la vest la est): Omul
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog () [Corola-website/Science/319471_a_320800]
-
Crucii”), Omul cel setos („Omul cel sătos”), iar pe peretele nordic (de la vest la est): Omul cel robit („Omul cel robit”), Duminica Orbului („Dumineca orbului”), Duminica Tomii („Dumineca Tomi-Is.Hs.”), Duminica Samarinencei („Dumineca Samarinăn.”-Is.Hs.”), Intrarea în biserică a Maicii Domnului (Intrarea în biserică a Preaci”) și Omul cel gol („Omul cel gol”). Registrul I îl compun (de la sud la nord) scenele: Cain și Abel („Cain” - „Abel”) și Sf. Prooroc Iona și Chitul(„Ioan (a) proroc”). Registrul II cuprinde (de la
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog () [Corola-website/Science/319471_a_320800]
-
Catolicismul practicat în Brazilia este bogat în ceremonii populare ce își au radăcinele în tradițiile portugheze dar de asemenea este influențat de obiceiurile ce au aparținut sclavilor africani și populației native braziliene. Tradițiile populare includ pelerinaje la „Altarul Național al Maicii Noastre din Aparecida” („Nossa Senhora Aparecida”) — Sfântul protector al Braziliei — și festivaluri religioase cum ar fi „Cirio de Nazare” în [Belem] și „Festa do Divino” în multe orașe din centrul Braziliei. Zonele care au primit numeroși imigranți europeni în ultimul
Religia în Brazilia () [Corola-website/Science/319493_a_320822]
-
1716, Vâlcea, ca și întreaga Oltenie, intră sub ocupație austriacă până în 1739, când în fața ofensivei otomane, trupele se retrag din provincie. Existența a doua lăcașuri de cult construite aici, (schitul Bodești - 1732 și biserica cu hramul " Intrarea în biserică a Maicii Domnului" - 1733) explică reacția românilor la tendința habsburgilor de catolicizare a populației. În urmă secularizării averilor mânăstirești în 1863, călugării părăsesc schitul, iar chiliile lipsite de întreținere s-au degradat. Biserică a fost preluată de parohia Bodești. Din chestionarul C.M.I.
Biserica „Intrarea în Biserică” din Bodești () [Corola-website/Science/319894_a_321223]
-
dintre cei mai importanți pictori care au activat în Maramureșul istoric de-a lungul secolului al XVIII-lea. După nume pare să fie de origine poloneză. Prima atestare a activității sale datează din anul 1751, când realizează o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul la biserica din Bârsana. El a fost probabil conducătorul unui atelier intinerant, afirmându-se ca pictor muralist, dar și ca zugrav de icoane. Pictorul a realizat tâmpla bisericii din Călinești-Căieni (1754), iconostasele de la Sârbi-Susani (1760) și Budești-Susani
Alexandru Ponehalschi () [Corola-website/Science/319937_a_321266]
-
biserica din Desești scena a fost înlocuită cu Învierea. În scena Răstiginirii, în toate tâmplele dispunerea personajelor este identică. Exceptând biserica din Desești, celelalte iconostase pictate de Alexandru Ponehalschi, conțin în partea mediană al celui de al doilea registru reprezentarea Maicii Domnului a Întrupării, care-l poartă pe Iisus copil într-un medalion pe piept . La Desești, același spațiu este ocupat de reprezentarea lui Dumnezeu-Tatăl. Toate tâmplele conțin reprezentările proorocilor pe laturile acestui registru. Desfășurarea iconografică a tuturor iconostaselor lui Alexandru
Alexandru Ponehalschi () [Corola-website/Science/319937_a_321266]
-
treilea se observă că au fost pictate scena Deisis și reprezentările apostolilor, grupați câte doi sub arcade. Din registrul al doilea fotografia redă doar partea inferioară, distingându-se parțial medalioanele cu prooroci, iar în partea mediană a fost probabil pictată Maica Domnului. Prin compararea decorației iconostaselor pictate de Alexandru Ponehalschi se constată o complicare a formelor: decorația cea mai simplă este prezentă la cel mai vechi iconostas, de la Călinești-Căeni, motivele decorative complicându-se la cele ulterioare. În biserica din Desești se
Alexandru Ponehalschi () [Corola-website/Science/319937_a_321266]
-
Reformei Religioase Protestante, mănăstirea "Sfânta Agnes" a fost distrusă, iar rămășițele pământești ale lui Thomas a Kempis au fost transferate la Biserica "Sfântul Mihail" de la Zwolle, unde s-au aflat până în anul 2006, când au fost așezate în Bazilica Adormirea Maicii Domnului din Zwolle. Un monument a fost ridicat în cinstea lui la "Biserica Sf. Mihail" din Zwolle, în Overijssel, la 11 noiembrie 1897. Biserica Catolică l-a "beatificat", fiind sărbătorit la 25 august, în fiecare an. Cea mai cunoscută lucrare
Thomas a Kempis () [Corola-website/Science/319967_a_321296]
-
-lea, la Mănăstirea Dealu. Până în 2005, moaștele / relicvele "Fericitului Thomas a Kempis" se aflau într-unul din altarele "Bisericii Sf. Mihail" din Zwolle, în provincia Overijssel, Țările de Jos. De aici, în anul 2006, au fost transferate la Bazilica Adormirea Maicii Domnului aflată în centrul orașului Zwolle.
Thomas a Kempis () [Corola-website/Science/319967_a_321296]
-
patriarhului Petru. Pe timpanul de vest; Dreapta Judecată a lui Hristos, Credința Tomei, Aflarea mormântului gol, Când s-a arătat Hristos Mariei Magdalena. Pe boltă, câte două registre cu reprezentări din viața lui Hristos și a Mariei (printre care Adormirea Maicii Domnului), încadrate de evangheliști. Pictura naosului nu are pisanie, despre ea aflând într-un act scris de preotul Constantin Jurj, care consemnează toate fazele picturale, cu zugravii și prețul lor. Fruntariul, în 1859, pentru suma de 23 de forinți, prin
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
peretele de vest. În partea superioară a pereților sunt înșiruiți sfinți militari.Tâmpla bisericii este și ea pictată de aceiași zugravi. Icoanele împărătești au fost pictate doar de Gheorghe, fiul lui Iacov, fără participarea lui Toader Ciungea. Ele înfățișează pe Maica Domnului cu pruncul Isus, Pantocrator, Sf.Nicolae și pogorârea Sf. Duh. Primele trei sunt semnate în 1782, iar icoana cu hramul datează din 1783. Pictura icoanelor împărătești, cu fondul de aur în relief bogat decorat cu volute și butoni este
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
așezată la interferența satului cu orașul, într-un târg ardelenesc. Acțiunea este plasată la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Romanul este structurat în 21 de capitole, purtând titluri semnificative pentru conținutul acestora: Sărăcuții mamei, Maica Aegidia, Furtuna cea mare, Ispita etc. Opera se constituie prin îmbinarea dintre romanul Marei, care urmărește destinul eroinei și romanul iubirii, care ilustrează formarea și consolidarea cuplului eroic Persida - Națl. Relatarea acțiunii se face din perspectiva auctorială, adică narațiunea este
Mara (roman) () [Corola-website/Science/315960_a_317289]
-
apropiere de râul Nistru. Localitatea Culișcăuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Culișeuca. În anul 1603, a fost construită aici o biserică de lemn, cu hramul Nașterea Maicii Domnului. După 1711, a fost ocupată de turci, devenind parte din raiaua Hotinului a Imperiului Otoman. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806
Culișcăuți, Secureni () [Corola-website/Science/315991_a_317320]
-
în timp. Realizarea iconostasului a avut loc la câțiva ani după construirea bisericii. Astfel, pe icoana ce îl înfățișa pe Domnul Nostru Isus Hristos, aflată în partea dreaptă a ușilor împărătești se afla notat: ""In anno 1769 fecit"" iar pe icoana Maicii Domnului, aflată în stânga ușii împărătești era scris: ""1767 februar 22"". Iconostasul purta o inscripție ce consemna momentul terminării acestuia: ""Cu vrerea tatălui și cu ajutorul Fiului și cu Duchul Sânt s-a zugrăvit această Catapiteazmă în zilele înălțatului înmpărat Iosif și
Biserica de lemn din Poiana Ilvei () [Corola-website/Science/318928_a_320257]
-
pictate pe sticlă precum și o cruce de lemn. Tot în pronaos se afla o măsuță, acoperită cu o față de masă din cânepă, măsuță folosită pentru închinare și pe care se afla o icoană pictată pe sticlă ce o înfățișa pe Maica Domnului. În naosul bisericii se ajungea din pronaos de care era despărțit printr-o ușă tot din lemn de plop cu închizătoare de lemn. Naosul era boltit iar fruntariul și pereții fiind zugrăviți. Nici naosul bisericii nu avea podea. Strana
Biserica de lemn din Târlișua () [Corola-website/Science/318940_a_320269]