15,766 matches
-
vină la Galați, că el merge cu trenul direct, nu se mai oprește în Brăila. Telegrama a fost formulată” Vino marți la Ionică în Galați”. La unchiul Anton, la Piscu, telegrama a ajuns în forma: „Vino mort Ionică la Galați”. Moș Anton a fost deci anunțat că Ionică a murit la Galați. S-a speriat, a plâns ca un copil, s-a pregătit pentru înmormântare cu lumânare și ștergar la lumânare, a mers cu trenul la Galați, și, istovit de durere
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
la etajul II și s-a oprit în fața ușii apartamentului lui Ionică și nu îndrăznea să sune. Când a sunat, i-a deschis chiar Ionică. O situație imposibil de comentat. în altă vară, Costică, de la București vorbește la telefon cu Moș Anton, să se întâlnească la Brăila și amândoi să meargă la Galați la Ionică. Au mers la Galați, dar Ionică nu era acasă. Trebuise să meargă de urgență la părinții soției lui, la Corbu Nou și urma să se întoarcă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
l-a întrebat pe unchiul Anton. „Mai vrei ceva tată”? Iar bătrânul i-a răspuns cu sfiială: „Eu știu, măi Costic? Parcă aș mai bea o țuiculiță”. Urmarea povestirii nu mai are nici-o noimă. La însemnările din noembrie 1989 adaog: Moș Anton a plecat de mult dintre noi. Ionică e tot la Galați pensionar, iar bietul Costică stă paralizat de trei ani de zile. Astăzi, 16 septembrie 2008, Costică e mort de 15 ani, iar Ionică a plecat și el pe
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Unchiul Ion, de zece-doisprezece ani, a deprins ușor câteva cuvinte din limba germană pe care le folosea față de băeții de seama lui în timpul ocupației. Se povestește că într-o noapte s-a dus să „fure” pepeni din pepenăria unchiului lui, moș Dumitru. Moșul l-a văzut intrat în bostănărie, l-a lăsat să ia în sac pepeni, dar a vrut să-l sperie ca să nu-i mai strice pepenii și altă dată, pentru că băiatul nu-i alegea pe cei copți, ci
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de zece-doisprezece ani, a deprins ușor câteva cuvinte din limba germană pe care le folosea față de băeții de seama lui în timpul ocupației. Se povestește că într-o noapte s-a dus să „fure” pepeni din pepenăria unchiului lui, moș Dumitru. Moșul l-a văzut intrat în bostănărie, l-a lăsat să ia în sac pepeni, dar a vrut să-l sperie ca să nu-i mai strice pepenii și altă dată, pentru că băiatul nu-i alegea pe cei copți, ci lua ceea ce
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ca să nu-i mai strice pepenii și altă dată, pentru că băiatul nu-i alegea pe cei copți, ci lua ceea ce vedea la lumina lunii, astfel a început să rostească câteva cuvinte în limba germană ca să bage frica în nepot. Zicea moș Dumitru: „Com, Com, Com ia, Com ia”. Băiatul a înțeles că cel ce vorbește este moșul lui și după ce și-a unplut sacul cu pepeni, a pleca cu ei în spate. A doua zi, băiatul a tras cu urechea cum
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
copți, ci lua ceea ce vedea la lumina lunii, astfel a început să rostească câteva cuvinte în limba germană ca să bage frica în nepot. Zicea moș Dumitru: „Com, Com, Com ia, Com ia”. Băiatul a înțeles că cel ce vorbește este moșul lui și după ce și-a unplut sacul cu pepeni, a pleca cu ei în spate. A doua zi, băiatul a tras cu urechea cum povestea moșul că l-a speriat, și noaptea următoare s-a dus iar la furat pepeni
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Com, Com, Com ia, Com ia”. Băiatul a înțeles că cel ce vorbește este moșul lui și după ce și-a unplut sacul cu pepeni, a pleca cu ei în spate. A doua zi, băiatul a tras cu urechea cum povestea moșul că l-a speriat, și noaptea următoare s-a dus iar la furat pepeni. Moșul a reluat vorbele pe care le zisese și noaptea trecută, iar nepotul i-a răspuns, ca să audă moșul „Cum îi ia, știe el, da’ nu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
lui și după ce și-a unplut sacul cu pepeni, a pleca cu ei în spate. A doua zi, băiatul a tras cu urechea cum povestea moșul că l-a speriat, și noaptea următoare s-a dus iar la furat pepeni. Moșul a reluat vorbele pe care le zisese și noaptea trecută, iar nepotul i-a răspuns, ca să audă moșul „Cum îi ia, știe el, da’ nu știe cum i-o duce c-a luat prea mulți”. Atunci moșu i-a strigat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
băiatul a tras cu urechea cum povestea moșul că l-a speriat, și noaptea următoare s-a dus iar la furat pepeni. Moșul a reluat vorbele pe care le zisese și noaptea trecută, iar nepotul i-a răspuns, ca să audă moșul „Cum îi ia, știe el, da’ nu știe cum i-o duce c-a luat prea mulți”. Atunci moșu i-a strigat: „Scobască-te croncanii de diavol”! Datorită serviciului la C.F.R. unchiul Ion venea rar pe la noi, dar ne-a vizitat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
la furat pepeni. Moșul a reluat vorbele pe care le zisese și noaptea trecută, iar nepotul i-a răspuns, ca să audă moșul „Cum îi ia, știe el, da’ nu știe cum i-o duce c-a luat prea mulți”. Atunci moșu i-a strigat: „Scobască-te croncanii de diavol”! Datorită serviciului la C.F.R. unchiul Ion venea rar pe la noi, dar ne-a vizitat în vara anului 1938. Ne-a spus multe glume, am râs mult de cele ce ne spunea. Seara târziu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cu cer senin și cu calea robilor foarte strălucitoare, pe când eram, ca de obicei, la bunici la Corbeni, tanti Florica, însoțită de frații Ștefan și Costică, au luat o pâlnie mare de gramofon, s-au dus la casa unde dormea moș Dumitru, care se culca totdeauna devreme, și a început să ofteze sub fereastră. Moșul s-a trezit năucit, dar până să ajungă afară, trubadurii au dispărut tăvălindu-se de râs. Aceasta era o distracție, atunci, acolo, în condițiile pe care
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
la bunici la Corbeni, tanti Florica, însoțită de frații Ștefan și Costică, au luat o pâlnie mare de gramofon, s-au dus la casa unde dormea moș Dumitru, care se culca totdeauna devreme, și a început să ofteze sub fereastră. Moșul s-a trezit năucit, dar până să ajungă afară, trubadurii au dispărut tăvălindu-se de râs. Aceasta era o distracție, atunci, acolo, în condițiile pe care le aveau. Tanti Florica a absolvit Școala Normală la Brăila, s-a căsătorit cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Simt nevoia să pun în evidență această superioritate care pășește înveșmântată în haina smereniei. Eu văd că sub această haină a smereniei pe care a purtat-o unchiul Constantin, strălucește cu nimb de sfințenie și mama mare și mămica, toți moșii și strămoșii noștri, care dorm sub glie. Mi se pare că soția sa, tanti Măriuca vede altfel viața și, mi se pare că nu-l poate înțelege pe unchiul Constantin, mai ales atunci cînd el este bun, blând și „prea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
adunat metale de la motoarele avioanele căzute, le-a topit și a turnat vase de bucătărie, ceaune, cratițe, chiar și linguri, din duraluminiul pe care-l găsea la motoarele avioanelor căzute. în zăpăceala care era în țară după 23 august 1944, moș Ion, tata lui Gheorghe, a făcut bani pe obiectele turnate de fiul său Gheorghe. După satisfacerea stagiului militar, vărul Gheorghe a lucrat ca operator de cinema, la Casa Armatei, și s-a stabilit în București. Al treilea copil al mamei
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
săturam. La via lui nașu era singura fântână din sat cu apă bună de băut. Pe cealaltă uliță a satului trăia un bătrîn care avea stupină. Nu știu să fi fost rudă cu noi, dar mergeam adesea la el și moșul îmi da să mănânc miere direct din fagure, și-mi spunea să nu înghit ceara, ci s-o dau jos după ce sug mierea din fagure. Bătrânul avea multe buduroaie așezate în grădină sub niște pomi mari. Mi-a rămas în
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
nu înghit ceara, ci s-o dau jos după ce sug mierea din fagure. Bătrânul avea multe buduroaie așezate în grădină sub niște pomi mari. Mi-a rămas în minte grădina aceasta cu pomăt, cu albine, cu viță de vie, cu moșul cel bun și blând, care lucra printre albine fără mască și fără să le afume. Acolo, soarele strălucitor trecea printre crengile și frunzele pomilor ca ceva edenic, asemenea unei icoane din Biblia Ilustrată. Vara, umblam desculț, cu capul gol, cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
acest moșneag desculț, cu bondița peticită, cu palmele bătucite de muncă, cu degetele stricate de gloanțe pe front, să se afle omul care vorbește cursiv șase limbi străine, (că a fost cândva falnic sergent dragon în slujba împăratului de la Wiena)? Moșul a rămas o mărturie în timp. Câte comori avem noi aruncare în pulbere? Câte cenușărese sunt printre oropsiții fii ai neamului nostru (la care nu ne uităm, pe care nu le luăm în seamă, ci alergăm bolnavi după himere, după
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
niște ciorchini de flori albe; sprâncenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori. Cine trânti poarta? - Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă norocul, cocoșeii moșului! Un băietan ș-o fetiță, roșii și bucălai, sărutară mâinile lui «tata-moșu». - Tată-moșule, zise fetița, de ce zboară păsările? - Fiindcă au aripi, răspunse bătrânul sorbind-o din ochi. - Poi, rațele n-au aripi? De ce nu zboară? - Zboară, zise băiatul, dar pe
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
de ce zboară păsările? - Fiindcă au aripi, răspunse bătrânul sorbind-o din ochi. - Poi, rațele n-au aripi? De ce nu zboară? - Zboară, zise băiatul, dar pe jos. Bătrânul cuprinse într-o mână pe fată și în cealaltă pe băiat. - O, voinicii moșului!... Și zâmbi pe sub mustăți, și-i privi cu atâta dragoste, că ochii lui era numai lumină și binecuvântare.” (Barbu Ștefănescu Delavrancea - Bunicul) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1. Transformă dialogul din chenar în vorbire indirectă. 2. Explică
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
a bunicului. B. Limbă și comunicare 4. Scrie cuvinte cu înțeles asemănător pentru: miresme, odinioară, norocul, mângâietori. 5. Precizează funcțiile sintactice (părțile de propoziție) ale cuvintelor subliniate în text. 6. Menționează valorile morfologice (părțile de vorbire) ale cuvintelor: o ploaie, moșului, cu dragoste, -i. 7. Explică folosirea virgulei în fragmentul: „sprâncenele, mustățile, barba...”. II. Scriere imaginativă Scrie o compunere de 10-12 rânduri, în care să-ți imaginezi o întâmplare hazlie din timpul vacanței de vară, pe care ai petrecut-o la
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
ele prețul cu care voia să le vândă, preț ce era numai de milioane și miliarde. Scria continuu pe zidurile și ulucile Institutului bucăți din poeziile sale, numere, reprezentând milioane și miliarde, pe care le socotea continuu. Plănuia să cumpere moșii sau chiar lumea întreagă. Afirma că institutul este al său. I se părea că are în capul său o mulțime de diamante din care cauză atârna greu. Cauza adevărată a morții. Prin mai 1889, un bolnav, nu din cei furioși
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ce a scris. Literatura populară. Soacra cu treĭ nurorĭ, poveste. IX. 7. Literatura populară. Capra cu treĭ ĭezĭ, poveste. IX. 9. Literatura populară. Punguța cu doĭ banĭ, poveste. IX. 10. Literatura populară. Dănilă Prepeleag, poveste. IX. 12. Povestea porcului X. Moș Nichifor coțcarĭul, povestire glumeață. X. 10. Povestea luĭ Stan Pățitul. XI. 1. Povestea luĭ Harap Alb. XI. 5. Fata babeĭ și fata moșneaguluĭ, poveste. XI. 6 Ivan Turbinca, poveste XII. Povestea unuĭ om leneș XII. Amintirĭ din copilărie, L povestire. XIV
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Ivan Turbinca, poveste XII. Povestea unuĭ om leneș XII. Amintirĭ din copilărie, L povestire. XIV. 10. Amintirĭ din copilărie. II povestire. XV. 1. Popa Duhu XV. 8. Amintirĭ din copilărie. III. povestire XV. 12. Cincĭ pânĭ, anecdotă XVI. Anecdotă, XVII. Moș Ioan Roată. XVIII. Deasupra tuturor acestor scrierĭ stau Amintirile, prin puternica lor originalitate. Afară de acestea a maĭ scris treĭ articole în Curierul D-luĭ Scipione Bădescu pe la 1872. Unul din aceste articole a fost reprodus de D-l Hașdeu în Columna
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
1937. Ghenuță Coman, student participant, scrie un articol în „Curierul Un manuscris inedit al învățătorului Ion Ionescu despre activitatea echipelor studențești în satul Dodești în anii 1935 -1937 echipelor studențești” (1938), privitor la activitatea desfășurată în satul Dodești, „Satul lui Moș Ion, satul D-lui Victor Ion Popa”, reliefează realizarea unor obiective, cum ar fi: Căminul Cultural, în fața căruia străjuia bustul regelui Carol al II-lea (1930-1940), Dispensarul, Primăria, remiza de mașini și unelte agricole pe locul unde „crește cucuta înaltă
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93470]