14,795 matches
-
aparat" logic prin care se creează aparența. Tocmai pentru că prin paralogismele raționale eul apare ca fiind altceva decât este cu adevărat: anume el este o simplă "conștiință" de sine, susține Kant, iar nu o substanță (simplă etc.), pentru că prin antinomiile raționale noumenul este luat drept fenomen și pentru că prin idealul rațiunii pure "obiectul în Idee" apare ca obiect al experienței, aparența "se constituie", dar, aparență fiind, nu în modul fenomenal, adică prin timporizare (prin intervenția timpului cu cele trei ipostaze ale
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constituie", dar, aparență fiind, nu în modul fenomenal, adică prin timporizare (prin intervenția timpului cu cele trei ipostaze ale sale). Aparența nu are nici o legătură cu timpul; prin urmare, nu are nici cu necondiționatul. Acesta din urmă este un "obiect rațional" care își capătă sensul numai prin raportarea la condiționat și numai din afara unității posibilității experienței. Relația dintre timp și necondiționat cuprinde încă multe sensuri ce așteaptă să fie constituite; dar numai prin aplicarea unei reducții non-judicative a dictaturii judicativului în
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
identificat cu un "român", că este "om", atunci predicatul "om" trebuie să rămână deschis generalizării, așa încât să putem enunța despre acest subiect, "român", tot ce poate fi enunțat despre predicatul "om"; de pildă, că român este pământean, că este ființă rațională, că produce unelte etc. Relevanța mișcării gândirii în timp care, deocamdată, doar "leagă" termeni, care abia în aces fel sunt constituiți ca atare este, aici, evidentă; la fel este și ieșirea subiectului de sub reglajul direct timporizator al timpului; totuși, nu
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
se poate în alt chip avem această preeminență. Ceea ce înseamnă că este vorba despre o preeminență constitutivă, una care ține de actele de constituire temporale (și judicative, se-nțelege). Această ființare conștientă nu este ființarea umană (omul, ființa socială, ființa rațională, persoana umană etc.) așa cum o preluăm noi în experiență, fie obișnuită, fie proprie feluritelor științe, aceea care, cum ar spune Husserl, admite necondiționat evidența și obiectivitatea tuturor lucrurilor din "lumea externă", admitere proprie atitudinii naturale. Ființarea conștientă este constituită ea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de paralogisme și antinomii, cea de-a doua oarecum nespecifică felului în care rațiunea a funcționat pentru a crea metafizică (până la Kant) fiind cea "corectă", care nu pervertește cunoașterea. Judicativul constitutiv, tema lucrării de față, se apropie de conceptul "formelor raționale" constitutive de la Kant doar în privința caracterului de constitutivitate, în sensul că și acesta intervine în însăși în-ființarea a "ceva": a unui gând, a unei rostiri, făptuiri (formele raționale intervenind în actul cunoașterii), nu însă și în privința rezultatului: gândurile, rostirile și
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cunoașterea. Judicativul constitutiv, tema lucrării de față, se apropie de conceptul "formelor raționale" constitutive de la Kant doar în privința caracterului de constitutivitate, în sensul că și acesta intervine în însăși în-ființarea a "ceva": a unui gând, a unei rostiri, făptuiri (formele raționale intervenind în actul cunoașterii), nu însă și în privința rezultatului: gândurile, rostirile și făptuirile judicativ-constitutive nu sunt, în însăși ființa lor, paralogisme și antinomii (deși, la limită, pot fi). De asemenea, judicativul regulativ se apropie de formele raționale kantiene care intervin
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
rostiri, făptuiri (formele raționale intervenind în actul cunoașterii), nu însă și în privința rezultatului: gândurile, rostirile și făptuirile judicativ-constitutive nu sunt, în însăși ființa lor, paralogisme și antinomii (deși, la limită, pot fi). De asemenea, judicativul regulativ se apropie de formele raționale kantiene care intervin doar regulativ în privința funcției lor fundamentale: acestea orientează cunoașterea, judicativul regulativ orientează constituirea unor gânduri, rostiri, făptuiri care nu-și înlăuntrizează total și iremediabil convențiile logos-ului formal, rămânând deschise "influențelor" venite dinspre logos-ul ca atare
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constituirea unor gânduri, rostiri, făptuiri care nu-și înlăuntrizează total și iremediabil convențiile logos-ului formal, rămânând deschise "influențelor" venite dinspre logos-ul ca atare. Dar există o diferență fundamentală între cele două rânduri de "fapte" constitutive și regulative: formele raționale kantiene sunt "ceva" de la bun început: sunt forme a priori ale unei facultăți, rațiunea. Judicativul, în ambele sale ipostaze, nu este "ceva" decât în exercițiul funcțiilor sale formale și alethice; el nu ține de o facultate anume, deși se exprimă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Judicativul, în ambele sale ipostaze, nu este "ceva" decât în exercițiul funcțiilor sale formale și alethice; el nu ține de o facultate anume, deși se exprimă prin "facultăți sufletești" diverse, prin habitualități etc. Am putea spune că cele dintâi (formele raționale) au o ființare netimporizată, ceea ce este paradoxal din perspectiva reducției judicative, în vreme ce ipostazele judicativului sunt, înainte de orice, evenimente (constitutive, cum este firesc pentru un eveniment, sau regulative, cum s-ar putea întâmpla atunci când timpul ar fi concentrat doar în funcția
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pe care acesta o reprezintă. Din perspectiva judicativului constitutiv, această observație a logicianului german este semnificativă în linia impunerii unor reguli care devin constitutive discursului care au două temeiuri "tari": este în joc adevărul, reprezentând faptul esențial pentru orice demers "rațional", apoi regulile formale îl privesc direct pe acesta (adevărul), ceea ce ar însemna că cele două aspecte ale judecății (propoziției), cel formal și cel alethic, sunt atât de strâns legate, încât ar putea fi luate împreună și socotite, în mod necesar
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lista DID din anexa nr. 1 la Criterii de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse detergenți pentru mașini de spălat vase, se poate utiliza următoarea procedură pentru a oferi documentarea necesară degradabilității anaerobe. 1. Se aplică o extrapolare rațională Se utilizează rezultatele obținute din testele efectuate cu o materie primă pentru a extrapola degradabilitatea anaerobă limită a agenților tensioactivi cu structură similară. Dacă biodegradabilitatea anaerobă a fost confirmată pentru un agent tensioactiv sau pentru un grup de omologi conform
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156272_a_157601]
-
adaptarea fertilizării și a momentului efectuării acesteia │ │la tipul culturii agricole și la însușirile solului. Evaluarea necesarului de nutrienți se face în │ │funcție de rezerva de nutrienți a solului, de condițiile climatice locale, precum și de cantitatea și │ │calitatea producției prognozate. Fertilizarea rațională cu îngrășăminte minerale și organice trebuie să fie în acord cu următoarele principii: ● Pentru ca o cultură să producă la un nivel cantitativ și calitativ corespunzător potențialului ei, în condiții favorabile de mediu, trebuie să aibă la dispoziție, pe toată perioada
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
și potențialul său productiv este capabilă să asigure sustenabilitatea sistemelor de cultură și să protejeze calitatea mediului ambiant; ● Conservarea și ameliorarea fertilității unui sol și crearea unor condiții adecvate de nutriție minerală se asigură mult mai bine printr-o fertilizare rațională, într-un sistem de rotație a culturilor; ● Aplicarea de îngrășăminte pentru compensarea exportului de nutrienți în recolte și a altor pierderi ce țin de dinamica naturală a solurilor este o necesitate obiectivă pentru conservarea fertilității acestuia și a capacității lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
decât fertilizarea, care contribuie la obținerea unor recolte mari prin optimizarea condițiilor de vegetație, determină și o creștere a utilizării productive a nutrienților din toate sursele, prevenind sau diminuând în acest fel disiparea nutrienților în mediu. O practică de fertilizare rațională presupune procurarea și însușirea unor informații tehnico- științifice care să permită un răspuns pertinent la următoarele întrebări: ● ce fel de nutrienți trebuie aplicați în sol și/sau la o anumită cultură? ● care sunt cantitățile adecvate din acești nutrienți? ● ce tip
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
adaptarea fertilizării și a momentului efectuării acesteia │ │la tipul culturii agricole și la însușirile solului. Evaluarea necesarului de nutrienți se face în │ │funcție de rezerva de nutrienți a solului, de condițiile climatice locale, precum și de cantitatea și │ │calitatea producției prognozate. Fertilizarea rațională cu îngrășăminte minerale și organice trebuie să fie în acord cu următoarele principii: ● Pentru ca o cultură să producă la un nivel cantitativ și calitativ corespunzător potențialului ei, în condiții favorabile de mediu, trebuie să aibă la dispoziție, pe toată perioada
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
și potențialul său productiv este capabilă să asigure sustenabilitatea sistemelor de cultură și să protejeze calitatea mediului ambiant; ● Conservarea și ameliorarea fertilității unui sol și crearea unor condiții adecvate de nutriție minerală se asigură mult mai bine printr-o fertilizare rațională, într-un sistem de rotație a culturilor; ● Aplicarea de îngrășăminte pentru compensarea exportului de nutrienți în recolte și a altor pierderi ce țin de dinamica naturală a solurilor este o necesitate obiectivă pentru conservarea fertilității acestuia și a capacității lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
decât fertilizarea, care contribuie la obținerea unor recolte mari prin optimizarea condițiilor de vegetație, determină și o creștere a utilizării productive a nutrienților din toate sursele, prevenind sau diminuând în acest fel disiparea nutrienților în mediu. O practică de fertilizare rațională presupune procurarea și însușirea unor informații tehnico- științifice care să permită un răspuns pertinent la următoarele întrebări: ● ce fel de nutrienți trebuie aplicați în sol și/sau la o anumită cultură? ● care sunt cantitățile adecvate din acești nutrienți? ● ce tip
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
prelucrare al stocurilor, precum și costul de productie al imobilizărilor cuprind cheltuielile directe aferente producției, si anume: materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manopera directă și alte cheltuieli directe de producție, precum și cota cheltuielilor indirecte de productie alocată în mod rațional ca fiind legată de fabricația acestora. ... (3) În costul de productie poate fi inclusă o proporție rezonabilă din cheltuielile care sunt indirect atribuibile bunului, în măsura în care acestea sunt legate de perioada de producție. ... (4) Următoarele reprezintă exemple de costuri care nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184081_a_185410]
-
prelucrare al stocurilor, precum și costul de productie al imobilizărilor cuprind cheltuielile directe aferente producției, si anume: materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manopera directă și alte cheltuieli directe de producție, precum și cota cheltuielilor indirecte de productie alocată în mod rațional ca fiind legată de fabricația acestora. ... (3) Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera și alte cheltuieli legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor, inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea, precum și regiile corespunzătoare. ... 128. - Materiile prime și materialele consumabile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184081_a_185410]
-
în asigurarea condițiilor optime necesare pentru buna desfășurare a activității medicale în unitățile sanitare. 2. La elaborarea normativelor de personal pentru aceste activități s-au avut în vedere următoarele: - volumul activității de întreținere sau de deservire; - capacitățile unităților sanitare; - folosirea rațională și integrală a timpului de lucru; - asigurarea serviciilor la nivelul cerut de normele de funcționare a unităților sanitare; - încadrarea în alocațiile bugetare repartizate potrivit surselor de finanțare aprobate. 3. În vederea aplicării normativelor de personal conducerea unității sanitare va lua următoarele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184561_a_185890]
-
normele de funcționare a unităților sanitare; - încadrarea în alocațiile bugetare repartizate potrivit surselor de finanțare aprobate. 3. În vederea aplicării normativelor de personal conducerea unității sanitare va lua următoarele măsuri: - menținerea instalațiilor și a utilajelor în stare permanentă de funcționare; - organizarea rațională a procesului de întreținere și deservire a obiectivelor nominalizate la posturi fixe; - aprovizionarea cu materiile și materialele necesare desfășurării optime a activităților ce fac obiectul prezentelor normative; - organizarea și efectuarea controlului asupra calității muncii și a respectării normelor de protecția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184561_a_185890]
-
fac obiectul prezentelor normative; - organizarea și efectuarea controlului asupra calității muncii și a respectării normelor de protecția muncii; - stabilirea atribuțiilor pentru fiecare muncitor și nominalizarea lucrărilor ce îi revin în cadrul meseriei pe care o exercită; - organizarea evidenței primare; - urmărirea folosirii raționale a timpului de lucru și analiza periodică a eficienței activității; - organizarea schimbului II și III numai la activitățile la care se impune aceasta, în funcție de condițiile concrete ale fiecărei unități sanitare. 4. Prezentele normative se aplică altor tipuri de unități sanitare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184561_a_185890]
-
un management special). - pentru conservarea și utilizarea durabilă a pajiștilor, importante datorită diversității lor biologice mari, este necesară dezvoltarea unor planuri speciale de management care să conțină măsuri specifice de îngrijire și întreținere, recoltarea la momentul optim a fânețelor, folosirea rațională a pășunilor ca durata de pășunat, încărcarea cu animale, circulație, etc. Pajiștile naturale din zonele deluroase (300-800 m) reprezintă o moștenire de importanta Europeană, deoarece majoritatea pășunilor de altitudine medie și bogate floristic au fost pierdute în întreaga Europa. Diversitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180170_a_181499]
-
CU ALTE MĂSURI Aceasta măsura va conlucra cu alte măsuri din Planul național pentru agricultura și dezvoltare rurală pentru sprijinirea implementării dezvoltării rurale integrate în România. Aceasta măsura va fi corelată cu următoarele măsuri: - Măsura 3.5 Silvicultura, prin dezvoltarea rațională, reîmpădurirea și împădurirea suprafețelor agricole degradate; - Măsura 1.1 Îmbunătățirea prelucrării și a marketingului produselor agricole și piscicole prin creșterea performantelor de mediu și a calității lor; - Măsura 1.2 Îmbunătățirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar și fitosanitar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180170_a_181499]
-
33% orez - acțiuni în plus față de Bunele practici agricole, și fără utilizarea fertilizanților minerali pe baza de azot și pesticide - acțiuni conforme Bunelor practici agricole. - B2. Conservarea pășunilor și fânețelor montane și din zonele deluroase intra-Carpatice prin asigurarea exploatării raționale a acestora cu o încărcătura de 0,3-0,5 UVM/hectar - acțiune conformă Bunelor practici agricole; eliminarea efectelor eroziunii prin supraînsămânțare cu specii autohtone, întreținerea suprafețelor prin cosit cel puțin o data pe an, nu înainte de data de 15 iunie, prevenirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180170_a_181499]