19,447 matches
-
la verticală și ajungând în stând în partea cealaltă. Mișcarea realizată este asemănătoare cu roata laterală. În timpul trecerii picioarelor dintr-o parte în alta, capul trebuie ținut în extensie, iar celălalt îl va asigura prin prinderea de trunchi. Exercițiul formează simțul orientării în spațiu. După ce ambii parteneri pot executa și au deprinderile prizelor formate, exercițiul se poate efectua alternativ, rezultând astfel o deplasare a celor doi. 38. Unul dintre parteneri se află în poziția stând pe cap, cu sprijin pe brațe
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
la Marea Adunare Națională de la Alba iulia. Cu ocazia acestui măreț eveniment istoric și politic, în fruntea celor 150 de reprezentanți ai socialiștilor români, Iosif Jumanca a spus: ”Social democrația sprijină unirea, nu-i identifică pe reprezentanții săi cu lipsa simțului național. Noi nu zicem ubi bene / ibi patria, dimpotrivă, zicem că, acolo unde țiepatria, acolo trebuie să-ți cauți de ea.” În cadrul Parlamentului României Mari, Iosif Jumanca a deținut resortul industriei, în timp ce un al social democrat , Ioan Flueraș pe cel
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
eram elev la școala militară; eiii, atunci niciunul nu a dorit să bea, deși veneau civilii cu sticle și-i îmbiau. Unul nu a luat o sticlă și să bea, probabil instinctul de conservare a fost mai puternic. S.B.: Da, simțul primejdiei. D.R.: Când am ajuns, am văzut din față dreapta sus de pe Palat flacără la gura țevii. Că erau simulatoare, că erau reale... nu știu, dar cert e că am văzut flacără la gura țevii. La fel, din dreapta sus, de pe
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
privi în cetitor decât prin lucrarea gravurei. Este gravura numai un adaos de artă, o paralelă pentru plăcerea văzului, pusă lângă aceea a lecturei? Atunci gravura e o complicație mai mult, un repaos nemotivat în timpul cetitului, un apel la alt simț decăt acela al atenției necesare textului 14. Mai mult, Benjamin Fundoianu consideră că prima ediție a unui text ar trebui să apară fără ilustrații, pentru a incita exclusiv lectura, în timp ce cartea ilustrată este dedicată unui cititor avizat care cunoaște deja
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
A vorbi despre diferența sau asemănarea dintre arte și literatură este întotdeauna zadarnic, cu nimic nu crește ecoul lor în sufletul meu. Comparația eșuează în măsurătoarea materialelor și stabilirea calităților lor, în considerații asupra impactelor unui limbaj sau altul cu simțurile și gândirea, ostentând doar evidențe. Căci este absolut accidental că limbajul literar este o înșiruire de grafeme indicând obiecte, iar nu o înșiruire de arbori indicând un drum de munte. Că limbajele figurative constau în tehnici coloristice sau de cioplire
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
întregi, mai descoperind câte un amănunt trecut cu vederea, și împărtășindu-i-l fiului său... Chiril pretindea că în fiecare seară personajele arătau altfel, ca și cum peste zi se deplasaseră sau schimbaseră vorba. Reta, despre care el spunea că avea un simț înnăscut al valorilor, era în culmea admirației. Bine, dar tabloul acela era o adevărată avere!... Le paiement de la dîme, scris cu litere negre pe fondul unui ecuson aurit, părea o adăugire, ca și rama, tot aurie, în bună stare, specialistul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
cărbune, urmărirea unor ritualuri de nuntă, de moarte, obsesia nudurilor (din scenele erotice), peisajele din Deltă sau de la Mogoșoaia, cromatica bogată a Capitalei, nenumăratele stampe de epocă, dorul de lumină sunt adevărate elemente care trădează o frenetică vizualitate și un simț plastic excepțional 10. Marius Miheț în teza de doctorat Proza lui Constantin Țoiu între mica și marea istorie (capitolul Istoria simbolurilor) comentează prezența tabloului în universul narativ din două perspective. Prima este cea naratologică: "Contemplarea tabloului se aseamănă cu cea
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
depusă printre orele de curs și oboseala în decursul unui semestru întreg și chiar mai mult are și avantaje. Nu doar materiale, ci și sufletești, cum ar fi ezvoltarea capacității de a colabora in cadrul unei echipe și de asemenea simțul responsabilității. Unii dintre noi iau în calcul posibilitatea de a se înscrie la o facultate de profil, iar ceilalți se bucură din plin de această pasiune. Ajutor primit: Nu doar membrii trupei au confecționat păpușile, ci au primit ajutor din partea
Sfera by Mitrea Roxana - Elena, Mihai Loredana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93590]
-
de Nae Ionescu, în problema Patriarhului-Regent. Salutând demisia lui Gheorghe Buzdugan din funcția de prim președinte al Curții de Casație, pentru a o putea îndeplini pe cea de membru al regenței, filosoful român percepe în acest gest un semn "al simțului de responsabilitate" al demnitarului care dorește să sublinieze că la fundamentul politic al statului român stă principiul separării puterilor, ca o garanție împotriva oricărui abuz și oricărei violențe 1. Asupra incompatibilității dintre funcția de patriarh și cea de membru al
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
for al Bisericii Ortodoxe, îndrituit să oprească disfuncționalitățile dogmatice și canonice care pun în discuție însăși ființa legală și structura Bisericii Ortodoxe 19. În plus, Nae Ionescu observa pericolul îndoielii care începea să-și facă loc în sufletul credincioșilor cu simțul răspunderii. Parlamentul, trecând peste autoritatea bisericească, a votat o lege profund anticanonică. În aceste condiții, singurul for care putea lămuri toate aceste dificultăți era Sfântul Sinod, motiv pentru care filosoful român ridică patriarhului toate acele semne de interogație 20. Disoluția
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
pentru prima oară ca Biserica românească, printr-o faptă de ocară a chiar conducătorilor ei prepuși, să se scoată din ecumenicitate"7. În cadrul rubricii permanente "Rătăcirea sinodală", Paul Sterian analizează argumentele științifice ale noii Pascalii, relevând două lucruri de bun simț: Sinodul nu reprezintă o reuniune a savanților, iar problema pascală nu este de ordin științific 8. George Racoveanu probează necanonicitatea deciziei sinodale cu privire la stabilirea datei prăznuirii pascale din perspectiva istorică, plecând de la primul Sinod Ecumenic, cel de la Niceea din 3259
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Vulcănescu, se produc două aspecte fundamentale care tulbură viața Bisericii: primul vizează căderea Paștilor înaintea isimeriei cerești, iar al doilea aspect privește căderea Paștilor înainte de Paștele iudeilor. Fixarea Paștilor înainte de isimeria cerească (iar nu de cea astronomică) înseamnă "îndrăgirea lumii simțurilor în disprețul lumii neschimbătoare a gândului dumnezeiesc", această sărbătorire ducând la "săvârșirea a două Paști în cursul aceluiași an, lucru neîngăduit de Așezămintele apostolești"12. Mircea Vulcănescu operează o mică distincție între semnificația ontologică a Paștilor liturgic, al "săvârșirii și
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Sinodului, Nae Ionescu insistă tocmai asupra existenței chestiunii dogmatice, cu atât mai mult cu cât documentele personale de dispoziție asupra Bisericii Ortodoxe Române ating dogma sobornicității Ecclesiei românești. Cât privește ultimul punct de vedere, acesta este contrazis de sentimentul bunului simț al creștinilor ortodocși. Este de domeniul evidenței că preeminența faptelor bune asupra elementului cultual este specifică protestantismului, adevăr elementar, reperabil în orice manual de simbolică. Prin urmare, catalogarea de către Nae Ionescu a spiritului cezaro-papist și protestant în care a fost
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
istorie nu s-a operat decât individual, noi, ceilalți, rămânând deocamdată în istorie"24. Ca atare, potrivit teoriei naeionesciene, nu există în plan istoric "feluri individuale", ci numai "feluri naționale de a trăi cuvântul lui Dumnezeu", o afirmație de bun simț, care excede orice comentariu. Teza lui Nae Ionescu este una extrem de clară, fixând peremptoriu întreaga problematică a raportului dintre Ortodoxie și naționalism: comunitatea de iubire a Bisericii se acoperă structural și spațial cu comunitatea de destin a nației. Disocierea dintre
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
singurul îndreptar obiectiv pentru cunoașterea Adevărului. Pretenția de infailibilitate a catolicismului constituie, în viziunea lui Simion Mehedinți, una dintre loviturile cele mai grave care s-au adus creștinismului atât de simpatizat tocmai prin smerenia lui și printr-un foarte fin simț al relativității valorilor omenesti 6. Haosului protestant, Biserica Creștină (Ortodoxia si Catolicismul) îi opune rigoarea, disciplina si ordinea. Deosebirea dintre Ortodoxia românească si pravoslavnicia rusească bazată pe un "misticism apropiat de bigotism al mujicilor ruși" constă și în supunerea autorității
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
prin acțiune", ci, mai degrabă, "o superficia lizare, trecere de la adâncul plin de ființă, deplin realizat într-un plan de idei platonice, la suprafața unei înfățișări trecătoare și efemere, într-o lume inconsistentă în ea însăși, cum este aceea a simțurilor"6. În schimb, Ortodoxia a delimitat cu precizie între ceea ce înseamnă Împărăția lui Dumnezeu și cea a Cezarului. Actualizarea permanentă în Occident își are propria rațiune istorică, absolut indeniabilă, dar care nu scapă unei critici riguroase. Slăbiciunea argumentului occidental rezidă
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cultură smintită", tot așa cum există o cultură a pământului - este în permanent acord cu vocea Tatălui ceresc, modelând existența umană. Această voce interioară se dezvoltă treptat prin trăirea cuvântului divin, contribuind la împlinirea unei culturi a Duhului. Înduhovnicirea celor cinci simțuri conduc ființa la o reală cunoaștere a lui Dumnezeu. În măsura în care aceste simțuri nu sunt înduhovnicite, ele devin prin cultură (ca și cultivare), omul ajungând "să cultive cuvântul lui Dumnezeu". Ascultarea, acel "auz al cuvântului", înainte sau dincolo de a fi o
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
acord cu vocea Tatălui ceresc, modelând existența umană. Această voce interioară se dezvoltă treptat prin trăirea cuvântului divin, contribuind la împlinirea unei culturi a Duhului. Înduhovnicirea celor cinci simțuri conduc ființa la o reală cunoaștere a lui Dumnezeu. În măsura în care aceste simțuri nu sunt înduhovnicite, ele devin prin cultură (ca și cultivare), omul ajungând "să cultive cuvântul lui Dumnezeu". Ascultarea, acel "auz al cuvântului", înainte sau dincolo de a fi o disciplină în Biserică, "este o auzire și un discernământ". Cu alte cuvinte
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
adică ascultare și supunere desăvârșită poruncilor ei. Cultura Cuvântului conduce spre sfera Nefigurabilului, a Invizibilului, a Inefabilului. De fapt, întreaga căutare umană "trădează chipul dumnezeiesc în om". Cuvântul lui Dumnezeu este cuminecător pentru om la toate palierele: al cuvântului, al simțului și chiar la palierul concret "al mâncării". Nebunia întru Hristos este forma autentică a sophiei din care ființa se poate împărtăși, acea energie creatoare de viață. Cultura Duhului este o proiecție eternă a "calității dragostei lui Dumnezeu", a cărui virtute
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
transcende față de ceva care este depășit. În chestiunea universului, ființa umană este și transcendentă, întrucât ființa umană face parte din univers, și depășită, întrucât ea este subiect de cunoaștere. Conștiința modernă este antinomică, potrivit gândirii kantiene; chiar dacă opozițiile sunt nefericite, simțul filosofului pentru caracterul antinomic al rațiunii este de o precizie și de o tărie clasică. Rațiunea fragmenteză universul; ea desface și despică totul, vindecarea existenței fiind realizată de gândirea ascetică, cea purtătoare de Dumnezeu. Deci, antinomia este rezultatul fragmentării universului
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de conduită trasate de învățătura creștină 1. Comportamentul inadecvat în Biserică ține, înainte de toate, de o buna educație. E greu să vorbim de respectarea unei aspre discipline bisericești - un comportament firesc în Biserică -, dacă există grave lacune la nivelul bunului simț, al unei educații solide. Altfel cum poți să-ți explici atitudini și norme de comportament care nu au ce căută în Biserică: îmbrăcăminte inadecvată, uneori sfidătoare, zgomotul de fond, fie prin poluare fonică (sunetul telefonului mobil), fie prin vorbă - mutarea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
bisericești, raportarea la modelul preotului devine esențială. În acest caz, se aplică mai bine ca oricând regula: spune-mi cum este păstorul pentru a-ți spune cum este turma. Desigur, nu preotul este responsabil pentru proasta educație, pentru lipsa bunului simț de care dau dovadă unii credincioși, dar el este chemat să păstorească pe credincioși, să le explice, câteodată mult mai clar și mai apăsat, care este comportamentul adecvat în Biserică. Preotul e dator să facă educație religioasă enoriașilor, aducându-le
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ci de întronarea disciplinei în Biserică, prin apelul la buna rânduială stabilită de Ecclesia pentru credincioși, în duhul discernământului și a îndreptării comportamentale a acelor enoriași certați nu doar cu ordinea, ci și cu manifestarea credinței. Buna cuviință și bunul simț atât la nivelul ținutei vestimentare, cât și la nivelul atitudinii și comportamentului religios ar trebui să devină expresiile plenare ale creștinului practicant. Se cuvine ca ignoranței, stării ignare și a necuviinței, sub toate formele sale, să li se contrapună cunoașterea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
nivelul ținutei vestimentare, cât și la nivelul atitudinii și comportamentului religios ar trebui să devină expresiile plenare ale creștinului practicant. Se cuvine ca ignoranței, stării ignare și a necuviinței, sub toate formele sale, să li se contrapună cunoașterea, smerenia, bunul simț, ca forme permanente ale unei credințe vii. Schimbarea stării comportamentale din Biserică se cere să pornească de la preot, prin reinstituirea asprei discipline și a rânduielii dumnezeiești pentru a reface armonia comunitară și comunională din Ecclesia. Pentru că nu scrie nicăieri în
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
publicisticii religioase, pp. 387-388. 15 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an VI, nr. 1775, 31 martie 1931, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Altă manifestare cezaro-papistă, p. 385: "Noi știm că, de când ierarhia noastră ecleziastică a pierdut simțul Ortodoxiei, nu ne mai putem aștepta la acte precis pravoslavnice. Ne-am învățat, deci, să nu mai protestăm la toate indiciile catolicizante ale acțiunii acestei ierarhii. Constatăm însă că cezaro-papismul preoților noștri nu e un sistem. Ci numai o serie
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]