14,769 matches
-
lor, implică ordinea elementelor chimice, clasificate și ele simbolic: fierul este legat de Marte, plumbul, de Saturn, argintul, de Lună, aurul, de Soare, mercurul, de Mercur etc. Orice reacție chimică, consideră alchimia, implică planetele asociate și are semnificația unor procese sufletești. Legătura planetelor și elementelor chimice cu plantele și animalele este foarte vagă, e adevărat, dar și aici domnește tot o ordine simbolică. Această ordine simbolică este cea care întemeiază ceea ce azi numim medicină alternativă: anghinarea vindecă bolile de ficat, pentru că
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
unei culturi exotice. Totuși ea se înscrie perfect coerent într-o îndelungată linie de evoluție a istoriei și criticii literare. Secolului al XlX-lea, când literatura a fost considerată în funcție de pozițile gânditorilor drept "oglindire", "reflectare" sau "expresie" a unei realități sufletești, morale, filosofice, psihologice, social-istorice, iar semnificatul a fost identificat cu referentul, i-a urmat secolul nostru, în care avangarda a practicat separarea semnificatului de referent. Impresionismul critic a autonomizat semnificatul operei literare, iar "formaliștii ruși" și "new criticismul anglo-saxon", care
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
corectă folosire a algoritmilor gândirii duce, cu siguranță, la adevăr dacă are ca punct de plecare o axiomă adevărată (Descartes, Kant). Această hermeneutică se bazează pe principiul filosofiei moderne: subiectul construiește lumea în cunoaștere. în spatele textului trebuie descoperite intenția gândului (sufletească, psihologică) și contextul ei istoric. Această etapă hermeneutică aparține contextului Reformei. Ruptura care intervine este dublă: ruptura de tradiția catolică, în ordine religioasă, și ruptura dintre om și natură în ordinea culturii și civilizației occidentale. Dilthey încearcă să restabilească legătura
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
al interpretării. Hermeneutica devine o hermeneutică psihologico-istorică pentru că se centrează pe subiect și pe orizontul istoric al conștiinței acestuia. Sarcina ei este de a descoperi în spatele textului intenția conștiinței într-un context istoric concret. Dimensiunile hermeneutice ale interpretării sunt trăirea sufletească și orizontul istoric concret. Critica, libertatea și conștiința, creatorul de geniu și creația sa sunt cuvintele cheie ale situației hermeneutice. De aceea hermeneutica mai poate fi numită și romantică: ea se acordă în stil cu epoca respectivă, supralicitând subiectivitatea în
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
la cadrul lingvistic general. In cel de-al doilea caz, ceea ce are de făcut interpretarea este să descopere uzajul individual al limbajului. Aici interpretarea e tehnică întrucît este obligată să urmărească virtuozitatea individuală a unui autor în exprimarea stărilor sale sufletești sau a gândurilor sale1. Mai târziu Schleiermacher va numi această interpretare psihologică, nu tehnică: accentul cade tot mai mult pe faptul că discursul este o creație ideatică. Regulile interpretării gramaticale nu sunt suficiente: textul reprezintă un moment al vieții autorului
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
științele naturii și științele spiritului, mai precis, ridicîndu-le pe cele din urmă la rangul de științe. Științele naturii se bazează pe relația cauzală și recurg la explicație după legi. Creațiile spiritului presupun însă scopuri și valori conforme cu structura vieții sufletești. în consecință, științele socio-umane se bazează pe comprehensiune, care are loc după semnificații și sensuri. Reconstrucția metodologico-filosofică a acestor științe cere înlocuirea conceptului de valabilitate al neokantienilor 101 cu cel de semnificație, a conștiinței transcendentale cu o "conștiință de sine
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
comprehensiune". Comprehensiunea devine astfel tema centrală a metodologiei și teoriei științelor spiritului. Pentru Schleiermacher, hermeneutica este instrumentul universal al spiritului; la Dilthey ea devine "mediul universal al conștiinței istorice". Ca obiect, științele spiritului se ocupă cu studierea trăirilor unor stări sufletești, care s-au exprimat în manifestări de viață și pot fi astfel înțelese. Formula hermeneuticii istorice are la baza tripleta: trăire, expresie, înțelegere. Viața e o experiență imediată, anterioară reflecției și gîndirii: "accesul la lume este dat numai pornind de la
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
semnelor percepute din exterior de către simțurile noastre. în acest proces un "interior" sesizează direct un altul, având acces la starea de suflet în ansamblul ei. Comprehensiunea este o desfășurare de viață psihică prin care, pornind de la manifestările exterioare ale vieții sufletești, ajungem la cunoașterea ; lor. Condiția comprehensiunii o reprezintă natura umană universală, pentru că nimic nu se poate produce între manifestările vieții care să-i fie străin. Diferențele individuale pot fi doar diferențe de formă, de treaptă sau de limite ale comprehensiunii
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
șanse de convingere cu succes. Există două tipuri de valori: valori intermediare și valori finale. Valorile intermediare sunt obiecte sau acțiuni. Valorile finale sunt sentimente asociate cu aceste valori intermediare. Valori finale pot fi: iubirea, distracția, emoția, extazul, fericirea, liniștea sufletească, succesul și altele. 1.5.4.2. Cuvinte cu efect puternic Cuvintele în comunicare ocupă o mică parte, dar, cu toate acestea, unele cuvinte au un impact puternic asupra celor pe care încearcăm să-i convingem. Numele Cel mai puternic
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
Dumnezeu și cu sfinții săi. Cultul arată, pe de-o parte, respectul față de Dumnezeu și de sfinți, iar pe de altă parte creează omului mediul prielnic, dispoziția și posibilitatea primirii harului dumnezeiesc, cu toate consecințele care decurg de aici: binefaceri sufletești și trupești, sfințirea vieții. Sentimentul de respect pentru Dumnezeu, cultivat în intimitatea sufletului prin evlavie, virtuți morale, contemplație etc., se numeste cult intern. Cultul este însă complet atunci când cultul intern se concretizează în forme văzute, în acte rituale (cult extern
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
întocmirea planului de idei, urmărind cele trei părți ale compunerii și stabilirea unor expresii care se vor folosi în compunere; * dezvoltarea, oral, a ideilor; * redactarea descrierii. Comentând diferite texte literare, elevii fac referiri la personaje, la însușirile lor fizice și sufletești, precum și la fapte și întâmplări în care se reflectă acestea. În limbajul de specialitate privind compozițiile, caracterizarea este un tip de compunere în care se înfățișează trăsăturile esențiale, definitorii ale unui obiect, fenomen, ale unei ființe, opere literare. Caracterizarea personajelor
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
povestirile, repovestirile, toate constituie prilejuri de a oferi elevilor modele de vorbire clară, precisă, expresivă, colorată, contribuind în același timp la dezvoltarea vocabularului acestora. Textele literare sunt adevărate modele de exprimare. Limbajul artistic dă expresie unor stări de mare tensiune sufletească, face apel la sensurile figurate ale cuvintelor, la diferitele figuri de stil, la procedee artistice variate. Epitetele, comparațiile, 60 metaforele și personificările pe care le transmitem elevilor sub formă de expresii frumoase, precum și cuvintele nou învățate, contribuie la însușirea unei
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
În agonie, În așteptarea morții, plânset În surdină pe care numărul mare al celor năpăstuiți l-au transformat Într-un zgomot de fond neîntrerupt. În acest moment, polițiștii și-au bătut joc pentru ultima oară de supraviețuitorii măcelului - ultima tortură sufletească Înainte de a-i da pe mâna altora: „La ora 9 seara ni s’a ordonat să ne Încolonăm pentru a porni spre casele noastre, spunându-ne că din ordinul generalului Antonescu XE "Antonescu, Ion" suntem eliberați”20. Când s-a
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
de domeniul emoțional, de halucinații și imaginație. Evreii care au fost Înghesuiți În vagoane, au descris cei doi, se aflau deja În „tensiune psiho-emoțională accelerată până la limită”, provocată de incertitudinea privind soarta lor, de două nopți nedormite și de criza sufletească de pe urma bătăilor, rănirilor și a măcelului de la Chestură, a marșului spre gară ș.a. În vagonul În care s-a aflat medicul erau 130 de oameni, printre care femei și 15 copii; după 10 ore, când trenul a ajuns la Podu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
că președintele Comunității evreiești din Tg. Frumos XE "Tg. Frumos" refuză să ne primească și că el Botez dacă ar vrea poate să ne Împuște pe toți În cimitir, Însă ne lasă În viață.”58 Aceasta a constituit o maltratare sufletească a evreilor, deoarece președintele Comunității și Întreaga Comunitate au făcut totul, cum vom vedea În continuare, pentru a acorda ajutor și pentru a-i găzdui pe evreii din „trenul morții”. Șeful Comisariatului de poliție a ordonat cu o zi Înainte
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
evreu, „așuț strigat că noi suntem comuniștii care au tras În armata română și că dacă ne primește la Tg. Frumos XE "Tg. Frumos" , vor fi uciși și evreii de acolo”92. Aceasta a fost, cum am menționat, o maltratare sufletească a evreilor din Iași care s-a adăugat crimei. „Comisarul Botez a revenit spunând că Comunitatea evreiască nu vrea să ne primească și deci trebuie să plecăm.” 93 Alte amănunte despre faptele celorlalți polițiști care au organizat operațiunea de jaf
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
la Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" , a fost deschis vagonul și au fost coborâți morții - dar „până la Roman XE "Roman" nu am băut apă... Pe drum de la Iași până la Mircești n’am avut aer”80. Starea de descompunere fizică și sufletească În care s-au aflat evreii care au ajuns vii la Roman a fost descrisă foarte bine de inginerul Marcel Perlaf XE "Perlaf, Marcel" , atunci un tânăr de 25 de ani: „Rănile mele intraseră În putrefacție ca și pelița dela
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
trăia la București a constatat că numai după ce s-a publicat În presă că 500 de iudeo-comuniști au fost executați la Iași, evreii din București au Început să Înțeleagă gravitatea situației 52. Trimisul Uniunii nu a Înțeles starea fizică și sufletească a supraviețuitorilor, nu i-a văzut pe „absenții spirituali” și goliciunea sufletească provocată majorității de călătoria cu „trenul morții”, spaima lor Îngrozitoare de orice contact sau chiar de vederea unui român În uniformă, ca să nu mai vorbim de un german
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
presă că 500 de iudeo-comuniști au fost executați la Iași, evreii din București au Început să Înțeleagă gravitatea situației 52. Trimisul Uniunii nu a Înțeles starea fizică și sufletească a supraviețuitorilor, nu i-a văzut pe „absenții spirituali” și goliciunea sufletească provocată majorității de călătoria cu „trenul morții”, spaima lor Îngrozitoare de orice contact sau chiar de vederea unui român În uniformă, ca să nu mai vorbim de un german În uniformă, slăbiciunea trupului - și a celor care fuseseră cândva voinici și
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
de la efectuarea muncii obligatorii, dar că, din când În când, se Întorc acasă. Combinația de descinderi nocturne, percheziții, amenințări și pomenirea numelui fiului sau al soțului mort pentru care Încă nu se obținuse un certificat de deces a deteriorat starea sufletească a multor femei și părinți care se Împăcaseră deja cu gândul pierderii suferite. Acum, Într-un colț al sufletului s-a aprins o scânteie de speranță - că poate, cu toate acestea, dacă sunt căutați, poate, sunt În viață. Comunitatea nu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
muzica încă din tinerețe? N.H. Ca toți copiii, am început cu creioanele colorate, am trecut prin stările și sentimentele copilăriei, după care a venit maturitatea. Mi-a plăcut să pictez, pentru că, mai târziu, au apărut pe pânză formele de culoare sufletească. M-a întrebat cineva foarte important de ce nu deschid o expoziție, și eu i-am spus: "expoziția este în sufletul meu." Dacă ajungeam la nivelul la care am ajuns pe scenele de operă, atunci mi-aș fi permis. D.O.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Dar eu am avut de luptat cu altceva. Am avut de luptat cu personajele al căror caracter era opus caracterului meu. Să va dau un exemplu, Scarpia, Rigoletto chiar... D.O. ... sau Iago. N.H. Iago. Roluri de o altă factură. Sufletească, psihologică. Dar, am studiat foarte mult, documentându-mă din punct de vedere istoric, și mi le-am pus în pagină, ca să spun așa. Au fost conjuncturi: am fost solicitat la "Metropolitan" de către Mister Bing să debutez cu Rigoletto. El neștiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
trebuie să o aibă interpretul în momentul respectiv. Există și darul ăsta... N.H. Se întâmplă un fenomen, în meseria noastră. După o carieră lungă, dobândești măiestria artistică. Astfel, poți să dai, totuși, impresia că ai și momente de mare trăire sufletească. Măiestria artistică, cine o capătă, e foarte bine. Consumul este foarte mare, nu poți să trăiești rolul în fiecare seară. Nu ai cum! Nu ai cum. Trebuie să ai această măiestrie ca să înlocuiești partea mare, zbuciumul. A.V. Apropo de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
aspectele lui mai speciale. Pentru că vocea nu era "cântată" din rațiuni tenoriale, sau de gratuitate hedonistă... A.V. ...nu am avut în vedere acest sens, când am numit rostirea Dumneavoastră "șoptit-cântată"... D.H. ...știu, știu, ea exprima un fel de urgență sufletească, un fel de întrecere fierbinte cu mesajul însuși al imaginii. E foarte dur de susținut așa ceva, e mult mai ușor să faci un comentariu scris. Și nu era un comentariu amplu, cu asocieri eseistice, nu erau două-trei vorbe aruncate, așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
și cu astfel de personaje... A.V. Dacă personajul pe care trebuie să-l interpretați este rău, cinic, răzbunător, criminal ce faceți? L.V. Eu cred că natura umană, fiecare din noi are ceva din această paletă de emoții, de stări sufletești. Deci, încercăm să găsim "informația" justă și să o extragem din "fișier", să observăm viața din jurul nostru, citim despre tot ce tine de psihologia personajului. În felul acesta reușesc să "merg" eu spre rol. Numai că, e foarte-foarte greu. De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]