141,085 matches
-
se generalizeze În penitenciare În privința deținuților (ea trebuia executată chiar de către comandanții penitenciarelor). și Mihăescu menționează că Nicolae Moromete aplica la Chilia Veche bătaia În masă a deținuților și, În general, un regim de exterminare. „În timp ce animalelor de la fosta gospodărie agricolă de stat Chilia Veche li se asigurau condiții optime de cazare, până și lămpi infraroșii, cadrele de la penitenciar nu aveau niciun fel de condiții create, iar deținuții erau cazați În bordeie pline cu apă, ca urmare a infiltrării apei freatice
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de a găsi și numi actorii i s-au adăugat mai prozaic, dar și mai grav, cele pe care le-au resimțit „perdanții”, dificultățile de a se repera În postcomunism: nu numai muncitorii din complexele industriale obsolescente, dar și salariații agricoli din fermele de Stat lichidate, țăranii pauperizați de concurența produselor occidentale, pensionarii, tinerii, femeile... Nimic surprinzător că noile partide socio-democrate, legând În mod abil noile virtuți democratice de realizările „istorice ale socialismului”, au reușit să capteze nostalgiile unui electorat dezamăgit
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
După 1989: proprietarul a două firme private (În domeniul construcțiilor) Cazul 4: pedagog, 51 de ani Înainte de 1989: post de conducere În Uniunea Centrală a Cooperativelor de Grădinărit După 1989: proprietarul unei edituri Cazul 5: interviu inexploatabil Cazul 6: inginer agricol, 47 de ani Înainte de 1989: secretar cu agricultura al unui Comitet regional al POUP După 1989: directorul unui SRL din domeniul agroalimentar Cazul 7: 40 de ani Înainte de 1989: diplomat, funcționar În Ministerul Afacerilor Externe După 1989: asociat la un
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
agenții de detectivi, are 50 de angajați. Un miliard de zloți cifră de afaceri În 1991. Acoperă Întreaga Polonie și primește comenzi din Germania. Cazul 21: agricultor, născut În 1950, școala Superioară de Agricultură Înainte de 1989: director de IAS (Exploatare agricolă de Stat, sovhoz), șef de district După 1989: acționar și președinte al unei societăți private (măcelărie și mezeluri). În același timp, exploatare agricolă Cazul 22: interviu insuficient Cazul 23: școala tehnică agricolă, apoi studii juridico-administrative, 47 de ani Înainte de 1989
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Germania. Cazul 21: agricultor, născut În 1950, școala Superioară de Agricultură Înainte de 1989: director de IAS (Exploatare agricolă de Stat, sovhoz), șef de district După 1989: acționar și președinte al unei societăți private (măcelărie și mezeluri). În același timp, exploatare agricolă Cazul 22: interviu insuficient Cazul 23: școala tehnică agricolă, apoi studii juridico-administrative, 47 de ani Înainte de 1989: secretar În organizația Comitetului de Partid dintr-un oraș de provincie După 1989: proprietar al unei Întreprinderi private de comerț și servicii Cazul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de Agricultură Înainte de 1989: director de IAS (Exploatare agricolă de Stat, sovhoz), șef de district După 1989: acționar și președinte al unei societăți private (măcelărie și mezeluri). În același timp, exploatare agricolă Cazul 22: interviu insuficient Cazul 23: școala tehnică agricolă, apoi studii juridico-administrative, 47 de ani Înainte de 1989: secretar În organizația Comitetului de Partid dintr-un oraș de provincie După 1989: proprietar al unei Întreprinderi private de comerț și servicii Cazul 24: 39 de ani Înainte de 1989: responsabil al unei
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
parlamentare ale PUNR, după cum urmează: 8,3% În 1990, 12,5% În 1992, cu o scădere la 3,8% În 1996. Partidul Democrat Agrar din România (PDAR) a fost fondat În ianuarie 1990 de Victor Surdu, fost director de cooperative agricole de producție și, din 1985, secretar Însărcinat cu probleme legate de agricultură la Comitetul Județean de Partid Iași. PDAR a fost constituit drept voce politică a tehnocrației agrare socialiste. Alături de Surdu, din conducerea partidului făceau parte foști miniștri și miniștri
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
În interesul firmelor occidentale Înseamnă să pauperizezi poporul român, să-i furi munca sa milenară, hrana, identitatea”. și reforma agrară era gândită În termeni conservatori. Restituirea terenurilor trebuia limitată la o anumită suprafață, pentru a evita constituirea de mari proprietăți agricole, În timp ce vânzarea terenurilor, definită drept „speculă”, trebuia interzisă prin lege. În viziunea lui Ion Iliescu, reforma trebuia să prevadă, Într-o primă fază, numai posibilitatea de a folosi pământul, fără drept de posesie. „Având certitudinea că pământul este muncit, Într-
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de 10 ani, vânzarea terenului intrat În proprietate. Aceasta pentru a Împiedica aparația, la sate, a marii burghezii. Noi venim În Întâmpinarea țăranului sărac, a oamenilor necăjiți de la țară.” Împotrivindu-se decolectivizării, liderii FSN susțineau menținerea controlului statului asupra cooperativelor agricole, pentru a „nu favoriza categoriile sociale cu tendințe de speculă”. În 1992, numirea lui Nicolae Văcăroiu În funcția de prim-ministru a confirmat linia etatismului economic promovat de FSN, prin moștenitorul său FDSN. Fost director de departament la Consiliul de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
asupra agriculturii, deși anumite forme de exploatare privată puteau să apară pe suprafețe mici de teren. Cooperativele „nerentabile puteau fi concesionate sau vândute”, cele care aveau „anumite probleme economice” puteau deveni Întreprinderi mixte, În timp ce „marea majoritate a fermelor și unităților agricole productive trebuiau să rămână În proprietatea statului”. Privatizarea nu era așadar gândită ca o condiție strict necesară pentru trecerea la economia de piață, ci numai ca o parte restrânsă a unui sistem În care statul rămânea principalul factor de stabilitate
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
colectivizate de „Întoarcerea la țară” și exploatarea „personală” a pământului. Terenurile redobândite nu puteau fi revândute decât la cel puțin „10 ani după preluarea lor”, timp În care proprietarii dovedeau că „au utilizat pământul Într-o manieră bună pentru producția agricolă”. În achiziționarea terenurilor aveau drept de preempțiune persoanele care posedau suprafețe vecine cu cele puse În vânzare sau statul. Numai cetățenii români aveau dreptul de a fi proprietari, ceea ce echivala cu o reticență a infuziei de capital străin În agricultură
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
caracterul dictatorial al fostului regim, PSM sublinia totuși la primul său congres faptul că dorea să urmeze direcțiile corecte pe care PCR-ul le adoptase În diverse domenii de activitate. Printre acestea: crearea unei infrastructuri bune, industrializarea, dezvoltarea marilor exploatări agricole, implementarea unui Învățământ de masă. Partidul a folosit, de altfel, drept simbol electoral „soarele”, siglă utilizată de comuniști la alegerile din 1947. Identificându-se drept „reprezentant și continuator legitim al tradițiilor progresiste ale mișcării socialiste și muncitorești” din România, PSM
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
promovat de către PRM prevedea monopolul capitalului autohton În economia românească. În 1992, partidul se opunea investițiilor occidentale În industrie și oricărei participări străine În dezvoltarea agriculturii. Un document care viza prioritățile PRM În politica agrară sublinia necesitatea recuperării tuturor terenurilor agricole cumpărate de firmele străine, chiar cu prețul violării proprietății private: „Îi vom forța pe străinii care au cumpărat terenuri să le dea Înapoi. Nicăieri În lume pământurile nu sunt vândute străinilor. Numai la noi, evreii ș...ț, arabii sau alte
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a tehnocrației agrare din fostul regim. Liderii PDAR erau, În general, oameni cu o bogată experiență În Administrația de stat, funcțiile lor În partidulul comunist fiind secundare În raport cu statutul de tehnocrat. Foste cadre În ministerul agriculturii sau directori de cooperative agricole de producție În anii ’70-’80, ei nu ocupaseră funcții de propagandă și nici nu fuseseră implicați În procesul decizional politic al PCR. În ceea ce privește partidul condus de Ion Iliescu, pot fi reperate mai multe categorii de elite comuniste. Pe de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
În faptul că aici a lipsit industrializarea. În timp ce eugeniștii din Anglia, Statele Unite și Germania și-au construit discursurile despre reformă În jurul unei retorici a crizei legate de costurile Înspăimântătoare ale industrializării, eugeniștii români au avut În centrul preocupărilor economia rurală, agricolă. Românii erau convinși că pot Învăța din experiențele negative ale altor țări și că În România puteau fi astfel evitate costurile sociale enorme ale industrializării, de la alcoolism până la sifilis și subnutriție. Soluțiile lor pentru criza recunoscută a industrializării erau strâns
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
liberalii. Lupta pentru putere dintre aceste două partide, nici unul interesat de o politică pentru mase, a guvernat În general viața politică și chiar Întregul spațiu public. Interesele cele mai importante În joc erau de natură economică. Conservatorii susțineau că producția agricolă tradițională reprezenta sursa cea mai importantă de bunăstare pentru o țară ca România, care nu trecuse Încă printr-un proces de industrializare semnificativ. Cu timpul, conservatorii au Început să Își manifeste interesul pentru modernizarea unor aspecte ale vieții economice românești
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
politice despre puterea celor mulți. De asemenea, a oferit politicienilor și analiștilor deja implicați În problema țărănească o motivație În plus de a găsi soluții pentru ceea ce devenise evident o problemă sistemică. Pentru unii dintre aceștia, schimbarea Însemna modernizarea economiei agricole (respectiv, introducerea de noi tehnologii); pentru alții, aceasta era reprezentată de redistribuirea pământului și acordarea dreptului de vot pentru țărani; În sfârșit, existau intelectuali care doreau ca forța vitală a țărănimii să fie pur și simplu păstrată intactă, neatinsă de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
altor pături sociale decât clasa de mijloc 48. Extrapolarea inadecvată a modelului clasei de mijloc este ilustrată de perspectiva eugeniștilor asupra familiilor țărănești. O caracteristică a modului de viață al țăranilor era implicarea deplină a gospodăriei În toate aspectele producției agricole, În general pentru că tehnicile și instrumentele agricole nu se modernizaseră Încă. Bărbații și femeile, părinții și copiii Încă munceau uneori cot la cot, alteori În activități diferite, dar Întotdeauna strâns legați de un sistem economic bazat pe venitul familial. De
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
48. Extrapolarea inadecvată a modelului clasei de mijloc este ilustrată de perspectiva eugeniștilor asupra familiilor țărănești. O caracteristică a modului de viață al țăranilor era implicarea deplină a gospodăriei În toate aspectele producției agricole, În general pentru că tehnicile și instrumentele agricole nu se modernizaseră Încă. Bărbații și femeile, părinții și copiii Încă munceau uneori cot la cot, alteori În activități diferite, dar Întotdeauna strâns legați de un sistem economic bazat pe venitul familial. De aceea, eugeniștii nu erau doar idealiști atunci când
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
satelor erau responsabili cu nominalizarea participanților. Școlile Încurajau spiritul de competiție, pentru că, pe lângă beneficiul general al Înseși educației primite, se mai acordau și alte premii substanțiale pentru cei care aveau rezultate foarte bune. Cei mai buni elevi primeau diferite unelte agricole, animale sau grâu ca recunoaștere a eforturilor depuse. Premiile acordate erau considerate de conducătorii Astrei o investiție, pentru că Încurajau eforturile celor care Își dovediseră superioritatea genetică, prin performanțele În cadrul școlii țărănești. Metoda nu era lipsită de efecte pozitive În sensul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pe care le presupunea; cu legislația care le afecta viața de zi cu zi; cu istoria; cu geografia; cu diverse forme de expresie artistică. Pe lângă aceste discipline umaniste, cursanților li se oferea și o instruire mai practică, În diferite specializări agricole 61. În sfârșit, toți participanții urmau un curs general de igienă. În cadrul unui astfel de curs, erau introduse noțiuni despre mediul natural și social, cum ar fi aspecte legate de igienă publică implicate În săparea fântânilor, curățenia spațiilor publice și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
eficiente a imenselor posibilități de care dispunea țara (în special calitatea excepțională a pământurilor cultivate, condițiile favorabile pentru zootehnie, legumiși pomicultură etc.). Dacă în țările occidentale femeile angajate, relativ mai puține numeric, dar bine calificate pentru cele mai diferite munci agricole, dețineau rolul central în obținerea unor producții record (de lapte, ouă, păsări, plante industriale etc.) „la noi țăranca muncește peste măsură, dar fără sistem și pricepere”, după cum releva cunoscuta feministă Calypso Botez, inițiatoarea unor anchete și cercetări referitoare la condiția
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
fi fost acestea. Nici maternitatea nu le împiedica să-și continue treburile, decât pentru câteva zile de lehuzie. Iarna, cât timp bărbații se odihneau, ele țeseau covoare și postăvuri, confecționau îmbrăcăminte, brodau. O parte dintre ele se angajau ca muncitori agricoli, pentru un salariu mult inferior salariului bărbaților, de care nici nu puteau dispune după voința lor.2 Există numeroase dovezi că majoritatea țărăncilor erau analfabete și lipsite de o educație elementară. După recensământul populației din 1930, procentul femeilor de la țară
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
pentru reforma electorală (9 mai 1939) a prevăzut condițiile în care femeile puteau să se bucure, alături de bărbați de acest drept. Se stipula astfel că femeile știutoare de carte în vârstă de peste 30 de ani, având o îndeletnicire industrială, comercială, agricolă sau o ocupație intelectuală beneficiau de dreptul de a participa la alegerile parlamentare. Iar articolul 10 al legii prevedea, de asemenea, și pentru femei dreptul de a fi alese în senat de la vârsta de 40 de ani1. Feminismul și regimurile
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
elaboreze căile și modalitățile de cooperare, ceea ce ar fi servit ca „bază tehnică a unei păci reale”. O altă cale de destindere a relațiilor dintre națiuni ar fi fost - după Alexandrina Cantacuzino - înființarea unui „Oficiu Intereuropean de raționalizare a culturilor agricole și a produselor manufacturiere”, asigurându-le astfel o piață de desfacere sigură. Iar prin renunțare la monede naționale și prin crearea monedei unice s-ar fi eliminat poziția de inferioritate europeană, în raport cu alte continente și s-ar fi ajuns la
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]