142,295 matches
-
contele Von Kramm îi face o vizită lui Holmes. El afirmă că reprezintă un client important, dar Holmes deduce rapid că este vorba de Wilhelm Gottsreich Sigismond von Ormstein, Mare Duce de Cassel-Felstein, rege ereditar al Boemiei. Fiindu-i descoperită identitatea, regele își aruncă masca. Regele urma să se căsătorească în curând cu Clotilde Lothman von Saxe-Meningen, a doua fiică a regelui Scandinaviei, dar viitoarele sale rude ar putea anula nunta dacă s-ar afla că acesta a avut o relație
Scandal în Boemia () [Corola-website/Science/320131_a_321460]
-
iubită de acesta și că nu se va mai răzbuna pe rege. Mulțumit de rezultat, regele îi oferă lui Holmes un inel cu smaralde montate în formă de șarpe, dar detectivul solicită fotografia-portret ca răsplată. În povestirea "Un caz de identitate", Holmes afirmă că regele Boemiei i-a dat în semn de recunoștință o tabacheră veche din aur, care avea la mijloc o piatră de ametist. Piesa din 1899 a lui William Gillette intitulată "Sherlock Holmes" este inspirată din mai multe
Scandal în Boemia () [Corola-website/Science/320131_a_321460]
-
Strand Magazine din februarie-martie 1925 (ilustrată de Howard Elcock), apoi în volumul ""Arhiva lui Sherlock Holmes"" (în ) editat în 1927 de John Murray din Anglia. Sir James Damery prezintă lui Holmes și lui Watson o problemă a unui client ilustru (identitatea clientului nu este dezvăluită niciodată cititorilor, deși Watson o află la finalul povestirii, când vede blazonul regal încrustat cu aur pe portiera trăsurii). Fiica bătrânului general de Merville, Violet, s-a îndrăgostit nebunește de baronul austriac Adelbert Gruner, pe care
Un client ilustru () [Corola-website/Science/320142_a_321471]
-
bază {"v",...,"v"}. Atunci, definim forma simplectică "ω" astfel încât pentru orice avem , iar "ω" este zero pentru orice altă pereche de vectori ai bazei. În acest caz forma simplectică se reduce la o simplă formă pătratică. Dacă "I" este matricea identitate , atunci matricea "Ω", a acestei forme pătrate, este dată de matricea (): Există multe notații geometrice naturale ale submulțimilor unei mulțimi simplectice. Cel mai important caz al submulțimilor izotrope este acela al submulțimilor Lagrangianului. O submulțime Lagrangiană este prin definiție o
Mulțime simplectică () [Corola-website/Science/320153_a_321482]
-
În matematică, identitațile trigonometrice sunt egalități care implică funcții trigonometrice și sunt adevărate pentru fiecare unică valoare a variabilei care apare. Geometric, acestea sunt identități care implică funcții de unul sau mai multe unghiuri. Acestea sunt distincte de identitățile triunghiurilor, care implică atât unghiurile cât și laturile triunghiului. Acest articol acoperă doar identitățile trigonometrice. Aceste identități sunt utilizate acolo unde apar expresii care implică funcții
Identități trigonometrice () [Corola-website/Science/320154_a_321483]
-
În matematică, identitațile trigonometrice sunt egalități care implică funcții trigonometrice și sunt adevărate pentru fiecare unică valoare a variabilei care apare. Geometric, acestea sunt identități care implică funcții de unul sau mai multe unghiuri. Acestea sunt distincte de identitățile triunghiurilor, care implică atât unghiurile cât și laturile triunghiului. Acest articol acoperă doar identitățile trigonometrice. Aceste identități sunt utilizate acolo unde apar expresii care implică funcții trigonometrice, care trebuie să fie simplificate. O aplicație importantă este aceea a integralelor care
Identități trigonometrice () [Corola-website/Science/320154_a_321483]
-
adevărate pentru fiecare unică valoare a variabilei care apare. Geometric, acestea sunt identități care implică funcții de unul sau mai multe unghiuri. Acestea sunt distincte de identitățile triunghiurilor, care implică atât unghiurile cât și laturile triunghiului. Acest articol acoperă doar identitățile trigonometrice. Aceste identități sunt utilizate acolo unde apar expresii care implică funcții trigonometrice, care trebuie să fie simplificate. O aplicație importantă este aceea a integralelor care nu conțin funcții trigonometrice, dar care implică folosirea acestor funcții prin aplicarea metodei substituției
Identități trigonometrice () [Corola-website/Science/320154_a_321483]
-
unică valoare a variabilei care apare. Geometric, acestea sunt identități care implică funcții de unul sau mai multe unghiuri. Acestea sunt distincte de identitățile triunghiurilor, care implică atât unghiurile cât și laturile triunghiului. Acest articol acoperă doar identitățile trigonometrice. Aceste identități sunt utilizate acolo unde apar expresii care implică funcții trigonometrice, care trebuie să fie simplificate. O aplicație importantă este aceea a integralelor care nu conțin funcții trigonometrice, dar care implică folosirea acestor funcții prin aplicarea metodei substituției variabilelor, iar apoi
Identități trigonometrice () [Corola-website/Science/320154_a_321483]
-
apar expresii care implică funcții trigonometrice, care trebuie să fie simplificate. O aplicație importantă este aceea a integralelor care nu conțin funcții trigonometrice, dar care implică folosirea acestor funcții prin aplicarea metodei substituției variabilelor, iar apoi simplificând integrala rezultantă prin identitățile trigonometrice. În general, pentru notația unghiurilor se folosesc literele grecești, precum alpha ("α"), beta ("β"), gamma ("γ"), theta ("θ"), etc. Sunt larg răspândite câteva modalități de măsurare a unghiurilor care folosesc unități de măsură precum radiani, grade sexagesimale și grade
Identități trigonometrice () [Corola-website/Science/320154_a_321483]
-
ale funcțiilor trigonometrice. De exemplu, inversa funcției sinus, cunoscută ca inverse sine (sin) sau arcsine (arcsin or asin), satisface formula: iar În acest articol sunt folosite următoarele notații pentru funcțiile trigonometrice inverse: Relația de bază dintre sinus și cosinus este identitatea trigonometrică a lui Pitagora: Aceasta poate fi văzută ca o versiune a teoremei lui Pitagora și se deduce din ecuația "x" + "y" = 1 pentru cercul unitate. Această ecuație poate fi rezolvată fie pentru sinus, fie pentru cosinus: Divizând identitatea Pitagoreană
Identități trigonometrice () [Corola-website/Science/320154_a_321483]
-
este identitatea trigonometrică a lui Pitagora: Aceasta poate fi văzută ca o versiune a teoremei lui Pitagora și se deduce din ecuația "x" + "y" = 1 pentru cercul unitate. Această ecuație poate fi rezolvată fie pentru sinus, fie pentru cosinus: Divizând identitatea Pitagoreană prin cos "θ" sau sin "θ" se obțin alte două identități: Folosind aceste identități împreună cu identitățile de rapoarte, orice funcție trigonometrică se poate exprima în funcție de alte funcții trigonometrice (cu excepția semnului plus sau minus): Funcțiile versin, coversin, haversin și exsecant
Identități trigonometrice () [Corola-website/Science/320154_a_321483]
-
versiune a teoremei lui Pitagora și se deduce din ecuația "x" + "y" = 1 pentru cercul unitate. Această ecuație poate fi rezolvată fie pentru sinus, fie pentru cosinus: Divizând identitatea Pitagoreană prin cos "θ" sau sin "θ" se obțin alte două identități: Folosind aceste identități împreună cu identitățile de rapoarte, orice funcție trigonometrică se poate exprima în funcție de alte funcții trigonometrice (cu excepția semnului plus sau minus): Funcțiile versin, coversin, haversin și exsecant au fost folosite în navigație. De exemplu formula haversin-ului a fost folosită
Identități trigonometrice () [Corola-website/Science/320154_a_321483]
-
lui Pitagora și se deduce din ecuația "x" + "y" = 1 pentru cercul unitate. Această ecuație poate fi rezolvată fie pentru sinus, fie pentru cosinus: Divizând identitatea Pitagoreană prin cos "θ" sau sin "θ" se obțin alte două identități: Folosind aceste identități împreună cu identitățile de rapoarte, orice funcție trigonometrică se poate exprima în funcție de alte funcții trigonometrice (cu excepția semnului plus sau minus): Funcțiile versin, coversin, haversin și exsecant au fost folosite în navigație. De exemplu formula haversin-ului a fost folosită pentru a calcula
Identități trigonometrice () [Corola-website/Science/320154_a_321483]
-
și se deduce din ecuația "x" + "y" = 1 pentru cercul unitate. Această ecuație poate fi rezolvată fie pentru sinus, fie pentru cosinus: Divizând identitatea Pitagoreană prin cos "θ" sau sin "θ" se obțin alte două identități: Folosind aceste identități împreună cu identitățile de rapoarte, orice funcție trigonometrică se poate exprima în funcție de alte funcții trigonometrice (cu excepția semnului plus sau minus): Funcțiile versin, coversin, haversin și exsecant au fost folosite în navigație. De exemplu formula haversin-ului a fost folosită pentru a calcula distanța dintre
Identități trigonometrice () [Corola-website/Science/320154_a_321483]
-
au ieșit din uz și sunt foarte rar folosite. Prin examinarea cercului unitate, se pot stabili următoarele proprietăți ale funcțiilor trigonometrice. Deoarece funcțiile trigonometrice sunt ciclice pentru unghiuri, rezultatul este adesea o altă funcție trigonometrică. Acest lucru conduce la următoarele identități: Deplasând funcția cu un anumit unghi, adesea este posibil să obținem o funcție trigonometrică diferită care exprimă rezultatul mult mai simplu. Sunt arătate câteva exemple de funcții deplasate cu π/2, π și 2π radiani. Deoarece perioada acestor funcții este
Identități trigonometrice () [Corola-website/Science/320154_a_321483]
-
2π, sunt cazuri în care noua funcție este exact aceeași ca cea veche, dar fără deplasare. Ele au fost stabilite pentru prima dată în secolul al 10-lea de matematicianul persan Abū al-Wafă' Būzjănī. O metodă de a demonstra aceste identități este aceea de a aplica formula lui Euler. Formulele sumei și diferenței pentru sinus și cosinus pot fi scrise sub formă matricială: În aceste două identități apare o asimetrie care nu apare în cazul sumării unui număr finit de unghiuri
Identități trigonometrice () [Corola-website/Science/320154_a_321483]
-
10-lea de matematicianul persan Abū al-Wafă' Būzjănī. O metodă de a demonstra aceste identități este aceea de a aplica formula lui Euler. Formulele sumei și diferenței pentru sinus și cosinus pot fi scrise sub formă matricială: În aceste două identități apare o asimetrie care nu apare în cazul sumării unui număr finit de unghiuri. În fiecare produs, există numai factori sinus finiți și factori cosinus cofiniți. Fie "e" (pentru "k" ∈ {0, ..., "n"}) polinomul simetric elementar de grad "k" în variabilele
Identități trigonometrice () [Corola-website/Science/320154_a_321483]
-
este polinomul simetric elementar de grad "k" de "n" variabile "x" = tan "θ", "i" = 1, ..., "n", iar numărul de termeni ai numitorului depind de "n". De exemplu, Această funcție de "x" fiind nucleul lui Dirichlet. Aceastea pot fi obținute fie din identitățile sumei și diferenției, sau din formulelor unghiurilor multiple: Faptul că formula unghiului triplu pentru sinus și cosinus implică puterile aceleiași funcții permite să se facă legătura dintre trisecția unghiului cu rigla și compasul cu rezolvarea ecuației cubice, arătând că acest
Identități trigonometrice () [Corola-website/Science/320154_a_321483]
-
unghiului triplu pentru sinus și cosinus implică puterile aceleiași funcții permite să se facă legătura dintre trisecția unghiului cu rigla și compasul cu rezolvarea ecuației cubice, arătând că acest lucru este în general imposibil. Există o formulă de calcul a identității trigonometrice pentru unghiul triplu, dar acesta cere găsirea rădăcinilor pentru ecuația cubică formula 19, în care "x" este valoarea necunoscută a funcției sinus a unghiului, iar " d" este valoarea cunoscută a funcției sinus pentru unghiul triplu. Oricum, discriminantul acestei ecuații este
Identități trigonometrice () [Corola-website/Science/320154_a_321483]
-
actual are sens doar adăugarea punctului de la infinit de pe axa reală, abordată de tan(θ) drept tan(θ), fie prin valori pozitiv crescătoare, fie prin valori negativ descescătoare. Aceasta este compactificarea topologică a axei reale. Charles Hermite a demonstrat următoarea identitate. Presupunând că "a", ..., "a" sunt numere complexe, fară ca două din ele să difere printr-un multiplu întreg al lui "π". Fie (în particular, "A", fiind un produs vid este 1). Atunci Cel mai simplu și netrivial exemplu este cazul
Identități trigonometrice () [Corola-website/Science/320154_a_321483]
-
sunt numere complexe, fară ca două din ele să difere printr-un multiplu întreg al lui "π". Fie (în particular, "A", fiind un produs vid este 1). Atunci Cel mai simplu și netrivial exemplu este cazul "n" = 2: A patra identitate este teorema lui Ptolemeu adaptată limbajului trigonometric. Din anumite puncte de vedere este important de știut că orice combinație liniară a undelor sinusoidale cu aceeași perioadă sau frevență, dar defazată, este de asemenea o undă sinusoidală cu aceeași perioadă sau
Identități trigonometrice () [Corola-website/Science/320154_a_321483]
-
pentru un defazaj arbitrar: în care: iar Suma sinusurilor și a cosinusurilor cu argumente în progresie aritmetica : Pentru orice "a" și "b": în care atan2("y", "x") este generalizarea funcției arctan("y"/"x") care acoperă întreaga circumferință a cercului. Această identitate este convenabilă uneori când ne gândim la gudermannian, care leagă funcțiile trigonometrice de cele hiperbolice fără a recurge la numerele complexe. Dacă "x", "y" și "z" sunt trei unghiuri ale oricărui triunghi, adică "x" + "y" + "z" = π, atunci Dacă "ƒ
Identități trigonometrice () [Corola-website/Science/320154_a_321483]
-
mai sus, atunci: Dacă "x" este panta unei drepte, atunci "ƒ"("x") este panta rotației ei printr-un unghi −"α". și prin urmare corolarul: în care formula 62. Cu aplicații la funcții speciale, sunt folositoare următoarele produse infinite pentru funcțiile trigonometrice: Identități curioase este un caz special al unei identități care conține o variabilă: O identitate similară este: precum și: Similar: Următoarea probabil că nu este cu adevărat o generalizare a unei identități care să conțină o variabilă (vezi explicația de mai jos
Identități trigonometrice () [Corola-website/Science/320154_a_321483]
-
drepte, atunci "ƒ"("x") este panta rotației ei printr-un unghi −"α". și prin urmare corolarul: în care formula 62. Cu aplicații la funcții speciale, sunt folositoare următoarele produse infinite pentru funcțiile trigonometrice: Identități curioase este un caz special al unei identități care conține o variabilă: O identitate similară este: precum și: Similar: Următoarea probabil că nu este cu adevărat o generalizare a unei identități care să conțină o variabilă (vezi explicația de mai jos): Dacă se consideră următoarea identitate, cu unghiurile măsurate
Identități trigonometrice () [Corola-website/Science/320154_a_321483]
-
rotației ei printr-un unghi −"α". și prin urmare corolarul: în care formula 62. Cu aplicații la funcții speciale, sunt folositoare următoarele produse infinite pentru funcțiile trigonometrice: Identități curioase este un caz special al unei identități care conține o variabilă: O identitate similară este: precum și: Similar: Următoarea probabil că nu este cu adevărat o generalizare a unei identități care să conțină o variabilă (vezi explicația de mai jos): Dacă se consideră următoarea identitate, cu unghiurile măsurate în radiani și având valoarea 21
Identități trigonometrice () [Corola-website/Science/320154_a_321483]